Festivalul Vaii Gurghiului

TIPĂREȘTE

Daca pana acum v-am trimis cateva review-uri de explorare+relaxare, de-acum, va voi expune cateva, numai de relaxare, adica unele in care n-ai de facut nimic decat sa mananci, sa bei in timp ce casti gura la ceva sau sa stai cu burta la soare si te balacesti.

Asadar, stati asa, nu plecati nicaieri, lunga mea vara turistica inca nu s-a terminat! Urmeaza un festival. Apoi altul (al bostanilor de la Sovata). Review-urile de acest gen, n-au valoare, nici macar nu trebuiesc punctate, eu le scriu doar asa, intre cafeaua nr. 2 si nr. 3 de dimineata, pentru divertisment si culoare. Si mai ales, atunci cand afara e-o ceata groasa, care-ti striveste toata buna dispozitie.

Festivalul Vaii Gurghiului

Chiar daca e un festival local, de importanta mai mica, acesta reuseste sa scoata din casa, o multime de oameni. Asadar, intr-un insorit sfarsit de saptamana de august, a avut loc, la Ibanesti, a 14-a editie a festivalului vaii Gurghiului.

Festivalul are loc, an de an, pe asa numitul “platou Fancel”, langa comuna Ibanesti, comuna, care se afla dincolo de comuna Gurghiu. Valea Gurghiului are cam 42 de Km, se-ntinde intre Reghin si Lapusna iar Ibanestiul se afla, cam la jumatatea distantei. Pana la acest platou (Fancel), drumul e bun. De la Ibanesti si pana la Lapusna, mai sunt vreo 20 de Km de drum frumos, salbatic, prin padure, dar soseaua, nu e prea grozava.

Ce i-a adunat, an de an, aici, pe acest platou, pe localnici? Mandria tradițiilor mostenite din tata-n fiu, maiestria portului popular, mostenita din mama-n fiica, dansul cantecul, bucatele si bauturile alese si voia buna.

Pe platou s-au inaltat, inca de la prima editie, case traditionale, costruite de satenii din Gurghiu, Hodac, Ibanesti, Solovastru si Reghin. In case sau pe standurile de langa ele, sunt sunt expuse o multitudine de produse de-ale satenilor din zona dar si unele trofee de animale, zona Lapusna e locul de pornire a escapadelor cinegetice. Aici, la Lapusna, se poate vizita "Castelul de vanatoare", unde, pe vremuri, familia regala a Romaniei, si apoi, familia Ceausescu, isi petrecea timpul liber sau oficia intalniri cu sefi ai altor state. Intre muntii Gurghiului (strabatuti de apa Gurghiului) si muntii Calimani (strabatuti de apa Muresului), au fost vanate cele mai mari exemplare de urs si cerb din Europa.

Cei care vin la festival pentru aer, soare, muzica, dans sau doar pentru a “nu ramane in casa”, pot admira in casele de lemn sau pe standurile din aer liber, creatiile “hand-made” de la “sezatori”, din lungile seri de iarna, ale localnicilor. La festival, sunt si turisti straini, iubitori de foloclor, localnici, iubitori de muzica populara dar si tineri, iubitori de muzica “disco”.

Daca vei intra intr-una din casele traditionale ale targului, vei fi intampinat de o tanara imbracata ca-n povestile lui Ion Creanga, ce te va servi cu “paine si sare” si, daca-i zambesti frumos si vei lauda tot ceea ce vezi jur, te vei alege, eventual si c-un “degetar” de palinca, care pe-aici curge si la robinet. Apoi, vei descoperi ceva inedit: aspectul interior al caselor de pe vremuri si unele obiecte si piese de mobilier cu forme si nume ciudate: canapeu, pat cu lada de haine, acoperit cu “țoale” (cergi), perini cu fund, preșuri, blide de lut, vârtelnițe sau cate un război de țesut, copăi si lopeti de lemn, lazi de zestere. Da! Ca si pe vremuri, pe-aici pe la Gurghiu, in luna iunie a fiecarui an, exista cate “un targ al fetelor” (precum pe muntele Gaina), unde, se aduna flacaii si fetele ce doresc sa-si uneasca destinele. Pe vremuri, unul dintre subiectele ce era cel mai des dezbatut “in targ”, de catre familiile feciorilor de-nsurat si a fetelor de maritat, era tocmai “lada de zeste” a fetei sau “vrednicia” flacaului. Nimic nou pe pamant!

In acest an, la “Targul fetelor” de la Gurghiu, targ ce are loc in luna iunie, oficialitatile locale, au premiat cateva cupluri “de aur”, care s-au cunoscut aici, la targ, si care, au implinit 50 de ani de casnicie!

Admiram o mica expozitie de fluiere care se confectioneaza “ad-hoc” si se vand “pe-ncercatelea”, (daca nu-ti place sunetul fluierului, nu-l cumperi), sau expozitii de “ii”, ciorapi de lana, camasi brodate in culori si modele diverse. Cred ca nu mai trebuie sa amintesc ca, toate aceste vesminte, nu sunt expuse doar pe standuri ci ele sunt purtate si prin targ, chiar de cei ce le zamislesc. In targ, veti admira o expozitie vie, ambulanta.

In prima zi, la festival a luat parte si ministrul turismului, care a apreciat potentialul agro-folcloro-turistic al vaii Gurghiului iar a doua zi (cand eram si noi pe-acolo), a sosit si alt ministru, cel al agriculturii, care a fost intampinat de un numeros ansamblu folcloric local si de o armata de fotografi si reporteri TV.

Locuitorii vaii Gurghiului, loc in care “colectivizarea” a patruns doar partial, au ramas niste oameni ospitalieri si gospodari, vesnic creatori de frumos.

Ceea ce m-a incantat pe mine la acest festival, a fost lipsa produselor “kitch”, a chinezariilor, ce-au umplut deja multe alte festivaluri sau s-au aciuit pe langa multe obiective turistice mai importante din tara (Cheile Bicazului, manastirile Bucovinei, etc). Vizitand acest festival, reusesti sa te intorci, fara nici o piedica moderna, in trecutul traditional al locului.

Intr-o preumblare pe la Corund, un alt pol al mestesugurilor populare locale, un adevarat “sat-muzeu”, aflat nu departe de Praid, am vazut pe tarabele localnicilor si unele obiecte fabricate prin “Hong-Kong”, “Coreea”, etc. I-am intrebat pe artizani de ce le pun pe tarabe. “Pentru ca se vand foarte bine! Lumea le cere”, mi s-a raspuns.

Ziua in care-am fost noi, sambata, (a doua), turisti erau cam putini. Nici muzica populara nu-i mai incanta prea mult. Tinerii imbracati in costume populare, asteptau sa vina seara, ca sa-si puna blugii si sa danseze “pe rupte”, la discoteca nocturna, unde-si dadusera intalnire, pe Intenet. Lumea se schimba.

Poate ca e momentul, chiar daca oferta e bogata, a unei “mutatii genetice” a unei schimbari in programul festivalului, ca satenii sa inventeze si alte produse, actiuni sau servicii. Alte atractii. Daca nu, s-ar putea ca produsele ieftine si colorate din alte tari, sa “talciocizeze” si acest targ. La Corund, diversificarea s-a produs, s-anceput cu oale de lut si ceramica, apoi, s-a trecut la prelucrarea inului (ii), a lanii (cergi) si a lemnului. Ba chiar si a pietrelor si a stufului. Si chiar si acolo, timid, au inceput sa apare si produse “netraditionale”.

Am ramas “la targ”, cam doua ore, timp in care, am vizitat un loc frumos pe care il mai vizitasem si-n alti ani si unde stiam ce ne asteapta, totul e repetitiv, oferta sa o “vedeam” inca inainte de-a ajunge. Mancare era din abundenta, buna, proaspata. Noi, am servit o portie de sarmale excelente.

Un sfat

Poate ca e bine, pentru cei care vin pentru prima data la acest festival, sa combine vizitarea lui, (2-3 ore), cu cea a castelului de vanatoare de la Lapusna (o ora), care se afla la nici 20 Km de Ibanesti, in continuare, pe aceeasi sosea. Sau (si) cu Parcul Dendrologic de la Gurghiu (o ora).

Ce zice primarul

Festivalul Vaii Gurghiului a inceput in anul 2007, la initiativa primarului din Ibanesti, cand fiecare localitate din valea Gurghiului, prezenta la festival, a primit un “loc de casa”. Apoi, au aparut si standurile de pe platoul Fancel. Incepand cu acest an (2019), primaria din Ibanesti a scos la vanzare 22 de loturi de teren pentru case de vacanta. Asadar, cei ce-si vor construi aici o casa, vor avea, pe langa liniste si aer curat, in fiecare an, doar “privind peste gard”, cele doua festivaluri traditionale, “Targul Fetelor” (Mociar) in iunie si “Targul Vaii Gurghiului” (Fancel), in august. Pe platoul Fancel a aparut si o bisericuta de lemn, unde, in duminica festivalului, are lor o liturgie, oficiata de preotul din parohia Dulcea. Daca in prezent, la Ibanesti, exista doar un "sat alegoric", primarul camunei, Dl. Vasile Dumitru Dan, ar dori ca, prin ridicarea de noi case de vacanta, aici sa apara o intreaga “comuna alegorica”.

---

VIZUALIZĂRI: 478 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI