Centenarul României (1918-2018) Episodul 6: Descoperă România

TIPĂREȘTE

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

După atâtea episoade de „filozofări” pe tema Centenarului României, iată că ultimul material, cel din data de 1 decembrie 2018, este dedicat unei teme exclusiv turistice. Pe lângă istoria sa frumoasă și interesantă, fericită și încâlcită, tumultoasă și tragică România a fost înzestrată de Natură cu munți, mare, fluviu, deltă și tot felul de alte frumuseți naturale.

În ultimii 10 ani am vizitat diverse colțuri ale țării, regiuni istorice, orașe mai mari sau mai mici, obiective turistice importante sau locuri cvasi cunoscute, multe din aceste excursii ori vacanțe fiind materializate în articole publicate pe portalul AmFostAcolo. Mi-am propus să sintetizez în acest articol o serie de locuri turistice pe care le-aș vizita dacă aș fi un turist sosit pentru prima dată în România. Bineînțeles alegerile sunt subiective, ceea ce prefer eu nu e obligatoriu să apară și pe lista altui oaspete pe pământuri românești.

Pornind din Capitală spre țărmurile Pontului Euxin, traversând bătrânul Danubius ajungem în Dobrogea cea bătută de vânturi. Prima oprire o facem la Adamclisi unde ne vom plimba pe Via Principalis pietruită a cetății Tropaeum Traiani și vom înconjura monumentul triumfal roman. Orașul fortificat ne arată gradul de dezvoltare la care ajunsese civilizația romană, arhitectura și instalațiile tehnice implementate ușurând viața locuitorilor. Grandioasa Basilica Forensis, un edificiu civil transformat în biserică creștină în epoca lui Constantin cel Mare. Monumentul triumfal situat în apropierea cetății are origini pe care unii cercetători le învăluie în mister. Oare o fi dedicat victoriilor romane din primul război cu dacii? Nu uitați să vizitați muzeul din Adamclisi pentru a vedea prețioasele metope!

Și nu aș vrea parcă să trec peste locul care are o puternică legătură spirituală cu poporul român, locul în care ocrotitorul României a propovăduit credința creștină pe meleagurile Daciei pontice. Apostolul românilor - Andrei ar fi trăit o vreme într-o peșteră, integrate acum într-un ansamblu monahal, lângă localitatea Ion Corvin. Rădăcini creștine!

Ajungem pe litoralul Mării Negre! Ce putem vizita aici? Dacă ar fi să respect secretul magnetismului acestui tărâm dobrogean, și anume varietatea, cele 18 grupuri etnice care trăiesc în Dobrogea adaptându-se perfect condițiilor geografice, istorice și spirituale, aș alege cea mai veche moschee de pe teritoriul românesc, și anume moscheea Esmahan Sultan din Mangalia. Prințesa Esma-han, nepoata lui Soliman Magnificul, se va îndrăgosti de țărmul Mării Negre și va plăti bani mulți pentru a înălța un locaș de cult musulman în Mankalya la 1575 (vezi impresii).

Legat de popoarele trăitoare pe pământurile arse de soare ale Dobrogei, recomand și vizitarea cetății Enisala. Fortificația atât de fotogenică își ascunde originea în filele manuscriselor și în vechile hărți desenate manual, genovezii, bizantinii sau tătarii fiind numiți rând pe rând ctitori ai citadelei. Secolele al XIII-lea – al XIV-lea constituie momentul de început al fortului ridicat să păzească rutele comerciale și intensele schimburi de mărfuri din zonă.

Fiindcă suntem în Dobrogea nu trebuie să omitem litoralul Mării Negre cu o bogată salbă de stațiuni estivale, dar și mirifica Deltă a Dunării cu cosmopolitul (odată) oraș al Comisiunii Europene a Dunării – Sulina.

Și aici e România!

Urcăm spre Moldova, un tărâm al titanilor și al unor minunate obiceiuri populare. Dar mai întâi ne oprim la „vulcanii de glod”, acele conuri bolborositoare din care gazele și nămolul răbufnește ciclic la suprafață: vulcanii noroioși de la Berca (vezi impresii). La 35 de kilometri distanță de Buzău se află o frumoasă rezervație geologică, un peisaj selenar te întâmpină pe hectare întregi în punctele numite Pâclele Mici și Pâclele Mari. Fenomenul e simplu de explicat (gaze din pungi petrolifere străbat scoarța terestră, antrenează ape freatice și argile reci, generând conuri și cratere cu aspect de mici „vulcani”), dar spectaculos ca aspect.

Ajungem în „dulcele târg al Ieșilor”, capitală a Moldovei medievale, a Principatelor Unite și a Regatului României în vreme de război. O așezare importantă din punct de vedere istoric, cultural și spiritual; monumentele și obiectivele turistice abundă în oraș, la fiecare colț de stradă descoperi o poveste. Unul din locurile impresionante ale Iașului este bojdeuca lui Ion Creangă (vezi impresii), considerată primul muzeu memorial literar din țară. Casa țărănească de la margine de Iași a fost locuință pentru celebrul autor al „Amintirilor din copilărie” și loc de întâlnire între Creangă și marele Mihai Eminescu. Peste 50.000 de vizitatori trec pragul căsuței din Țicău.

Și aici e România!

Pornim la drum și ne îndreptăm spre ținuturile nemțene încununate de Natură cu peisaje superbe și îmbogățite de oameni cu o salbă de mănăstiri deosebite. Aș alege Agapia pictată de tânărul Nicolae Grigorescu sau Neamțul cel încărcat de cultură. De ce nu Muzeul Cucuteni din Piatra Neamț, Humuleștiul natal al lui Ion Creangă sau cetatea Neamț, cuib de vultur? Aș merge pe varianta mănăstirea Bistrița, cetate monahală de mare valoare, loc de veci al domnului moldovean Alexandru cel Bun (vezi impresii). Ansamblul monastic e împodobit de clădiri monumentale ridicate de Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare ori Petru Rareș.

Bucovina cu ale sale plaiuri de poveste ne oferă experiențe de neuitat în orice anotimp am alege să mergem. Alături de cetatea Sucevei stau o serie de mănăstiri pictate, dovezi ale înclinației către frumos și spiritualitate a poporului român. Voronețul, perla mănăstirilor bucovinene, valoros monument inclus în patrimoniul mondial, reflectă prin frescele sale exterioare o întreagă epocă istorică. „Capela Sixtină a Estului Europei” impresionează prin celebrul pigment albastru care predomină în scenele religioase pictate pe pereții exteriori ai bisericii „Sf. Gheorghe”.

Pe malul Bistriței Aurii, traversăm munții prin Pasul Prislop și poposim într-un tărâm arhaic: Maramureș. Patria bisericilor din lemn, gazda veselului cimitir din Săpânța și amfitrion al Mocăniței pufăitoare, Maramureșul subjugă orice turist prin frumusețe, ospitalitate, istorie, cultură, obiceiuri și gastronomie. Eu am petrecut câteva zile minunate cu ani în urmă pe valea Cosăului, în satul Ferești (vezi impresii), dar asemenea locuri sunt cu duiumul în regiunea moroșenilor. Aș recomanda o perlă a meșterilor lemnari: Mănăstirea Bârsana, o ctitorie cu rădăcini străvechi. Biserica de lemn de pe valea Izei datează de la începutul anilor 1700 și încununează un superb ansamblu care e completat de chilii, turn clopotniță, altar de vară, case de oaspeți și poartă maramureșeană.

Și aici e România!

Traversăm din nou Carpații, adevărată „coloană vertebrală” a României, pentru a descoperi noi obiective turistice și comori arhitecturale în Transilvania. Greu de ales doar câteva puncte de vizitat din acest vast teritoriu, disputat secole la rând de imperii, dar care a aparținut mereu prin „forța dreptului” românilor. Diverse etnii și populații și-au lăsat amprenta asupra meleagurilor transilvane, cetăți, orașe și biserici au rămas mărturie peste veacuri. E aproape imposibil de a bifa doar câteva locuri, cred că ar fi indicat să petrecem o lună de zile pe aici.

M-aș opri la Cluj Napoca pentru a simți o altfel de viață românească, vie, caldă, antrenantă, ceva „altfel”. Aș vizita centrul orașului, catedrale și biserici, muzee, fortificații, cafenele (vezi impresii). Aș opri o clipă fără sfârșit la Sibiu unde suntem acaparați de aspectul arhitectonic al orașului („ochii” caselor care ne urmăresc peste tot), de edificii civile și religioase, de fortificații medievale și de povești incredibile. Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului este locul unde 7 ore nu au fost de ajuns pentru a explora (vezi impresii) lumea satului, priceperea țăranului și credințele sale ancestrale.

Din acest periplu transilvan nu putem exclude Sighișoara, orășelul medieval cu aer de legendă, cetatea de pe înălțimi (vezi impresii), muzeul din Turnul Orelor, case, biserici și cafenele. Coborâm spre aceeași Carpați, legăm o vizită la Viscri, model de sat săsesc, atât de bine promovat de capetele încoronate engleze în lume și la noi (vezi impresii), de o incursiune la „melcul fortificat” - Cetatea Rupea (vezi impresii) și de o nouă fortificație redată circuitului turistic: Cetatea Feldioara (vezi impresii).

Încheiem plimbarea prin Transilvania cu frumosul Brașov, așezarea fortificată de sub Tâmpa, centru comercial și meșteșugăresc de mare amploare. Aș putea descoperi viața orașului de altădată vizitând Muzeul Civilizației Urbane (vezi impresii), un loc care reproduce atât de bine o frescă a vieții urbane brașovene de altădată. Și ar mai fi Mărginimea Sibiului, salina de la Turda, Apusenii cu frumusețile sale… Doamne cât de multe locuri frumoase există în România.

Și aici e România!

În vestul țării ne oprim la Timișoara, orașul „Începutului”, al trandafirilor și civilizației… Ne putem plimba cu vaporașul pe Bega, putem vizita spațiile expoziționale din Bastionul „Maria Theresia” (vezi impresii), Muzeul satului bănățean, Piața Unirii și Piața Victoriei etc. Orașul se străduie să își ducă la bun sfârșit misiunea de a îndeplini cu brio statutul de „Capitală Europeană a Culturii 2021”. Baftă!

Și aici e România!

Ne întoarcem la fluviul care ne este graniță la sud și nu ratăm excepționalele peisaje din Cazanele Dunării. De la fortificația Trikule, la Peșterea Veterani și Ponicova, de la Mănăstirea Mraconia, la chipul lui Decebal săpat în stâncă, de la Tabula Traiana la orașul Orșova călătorim pe șoseaua care urmărește linia țărmului sau într-o șalupă pe albia Dunării (vezi impresii). Fermecător! La Drobeta avem ocazia de a mai vedea piciorul podului proiectat de Apolodor din Damasc pentru a-i aduce pe romani în patria dacilor.

Și aici e România!

Oltenia este locul care ne aduce operele brâncușiene de la Târgu Jiu. Mă opresc neapărat pe Calea Eroilor (vezi impresii), un ansamblu întocmit de celebrul sculptor Constantin Brâncuși, format din Coloana Fără Sfârșit, Biserica „Sf. Ap. Petru și Pavel”, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. În fața Palatului comunal trebuie neapărat să vedem mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, dar și casa memorială de la margine de oraș (vezi impresii).

Și aici e România!

Înainte de a mă întoarce la București aș explora și cele două șosele montane de renume ale României: Transfăgărășanul (vezi impresii) și Transalpina (vezi impresii). Dilema multora a fost: care îmi place mai mult? Care e mai spectaculoasă? Care sunt deosebirile sau asemănările? Concluzia: fiecare șosea alpină are farmecul său, puncte forte și surprize proprii.

Și aici e România!

Cât de multe are de oferit România din punct de vedere turistic! Observ că aș recomanda tot locurile cele mai cunoscute, mai ușor accesibile și mai bine promovate în țară și străinătate. Totuși în ultimii ani am căutat și descoperit obiective mici și colțuri ascunse care sunt încărcate de frumos, istorie, cultură și spiritualitate. Le-am făcut cunoscute prin articole postate pe AmFostAcolo – mergeți să le vedeți, surprizele apar pe neașteptate.

Asta e România, o Românie „Mare”, plină de farmec și frumos!

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

---

VIZUALIZĂRI: 560 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI