Peștera zidită din Cheile Madei

TIPĂREȘTE

Am povestit data trecută când am locuit la Moara cu Noroc - vezi impresii - despre intenția de a rămâne în zonă până la decazare. Era frumos la pensiune dar trebuia și puțină mișcare. Astfel spus ne-am urnit toți trei la drum pe jos și fără mașină pentru a explora zona.

Satul Mada face parte din comuna Balșa județul Hunedoara. Comuna Balșa are în componență nu mai puțin de 15 localități. (Balșa, Almașu Mic De Munte, Ardeu, Bunești, Galbina, Mada, Oprișești, Poiana, Roșia, Stăuini, Techereu, Vălișoara, Voia)

Toate aceste localități au doar 753 locuitori, români (89%) și ortodocși (82%). Comuna nu duce lipsă de obiective turistice pe de o parte create de natură (rezervațiile naturale) pe de altă parte create de mâna omului (biserici istorice, arhitectura specifică a caselor de locuit).

Satul Mada se află la 305 m deasupra mării, poziția geografică fiind 45°59′22″N 23°8′21″E

Oficial conform ultim recensământ ar exista 71 locuitori aici, personal și concret am găsit 6 persoane (membrii familiei de la pensiune) plus în sat într-o zi am văzut 3 persoane și în a doua zi 2 persoane :) Deci liniște și pace pe acolo.

Adevărul este că noi am fost într-o perioadă moartă, înainte de sărbători, extrasezon, am înțeles că satul are vara mai mulți vizitatori. În afară de pensiunea în care am stat am mai observat una funcțională dar fără oaspeți. Există și case părăsite, am înțeles că puțina populație al satului este îmbătrânită. Pe urmă mai sînt orășeni din apropiere (Hunedoara, Orăștie) care au cumpărat case bătrânești și le folosesc ca și loc de weekend sau casă de vacanță. Ei au ales bine, un loc liniștit în mijlocul naturii. Se poate face și agricultură, zona și clima este bună, am văzut și multe sere.

Nu am găsit date exacte privind vechimea satului. Am găsit o hartă veche din 1769, plus observate alte documente din același secol. Pe urmă am aflat despre arheologul Jannos Mallasz că în locul unde se află peștera zidită despre care voi povesti în prezentul articol și că în 1928 s-au găsit fragmente osoase umane, și materiale arheologice din epoca medievală.

În hotarul localității s-a găsit și cercetat un tumul folosit ca loc de înmormântare. Acest loc s-a folosit în epoca timpurie a bronzului. (Punctul Chiciurele și punctul Pleașa Mică)

Biserica ortodoxă din sat se află pe un deal și poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica zidită din piatră și cărămidă a fost construită între anii 1910-1920. De și satul este foarte mic cu puțini locuitori am observat și o mică biserică babtistă la drum.

Accesul în Mada este exclusiv rutier și se face dinspre autostrada A1, drumul județean DJ705 după care drumul comunal DC28. Pe DC28 virăm aproximativ la 5 km la stânga după ce am părăsit orașul Geoagiu. Drumurile sînt bune doar că DC28 este foarte îngust (cca 1 bandă și jumătate) deci atenție deoarece fiind traficul foarte lejer șoferii tind să circule cu viteză.

Cheile Madei (sau Cheile Mâzii) fac parte din Munții Metaliferi, și se întind pe o suprafață de 10 hectare. Zona este declarată rezervație naturală din anul 1979.

Cheile Madei se pot parcurge din ambele capete pe o lungime de 2 km, pe alocuri se va intra și în apă. Cheile Madei s-au format pe Valea Balșei apa străpungând versantul Pleșa Mare din Munții Metaliferi de la nord spre sud. Este un excelent loc de drumeție. Proprietarul pensiunii Moara cu Noroc unde am stat organizează excursii off-road în zonă, traseu fix sau personalizat după dorințele clientului. Pereții cheilor pe alocuri sînt aproape verticali și spectaculosi. Versantul din dreapta este alcăturit din calcar de jurasic, aici se află vârful Pleșa Mare 712m și versantul din stânga ajunge la 700 de metri (Vârful Dosu)

Am străbătut satul și am admirat casele, gospodăriile Madei atât cele îngrijite cât și cele părăsite. Mi-am imaginat cum a fost aici acum mulți ani când erau mai mulți locuitori pe aici. Locul nu este suficient cunoscut și pentru drumeții nu există indicatoare turistice, traseul spre Peștera Zidită este nemarcat. Am plecat după îndrumarea proprietarului pensiunii.

La un moment dat am nimerit la granița unei proprietăți înconjurat cu sârmă electrică pentru vaci. Erau și cei doi proprietari pe acolo tocmai săpau un șanț cu un mini-excavator pentru o împământare. Am intrat și am întrebat despre accesul spre Peștera Zidită. Mi-au explicat că traseul fără posibilități de ocolire duce fix pe mijlocul prorietății lor și nu au nici o problemă dacă turiștii traversează acesta.

Zis și făcut am traversat printre vaci proprietatea și am ajuns la capătul celălalt la baza masivului cheilor din dreapta. A urmat traseul în pădure fără indicatoare urcând și ghicind cam pe unde s-ar afla Peștera Zidită. Cu puțină ocolire am ajuns în apropierea peșterii dar a trebuit să traversăm o zonă abruptă cu grohotiș, acesta poate deveni periculos și se poate aluneca în jos. Traversând cu brio această zonă au mai urmat câteva acrobații ținându-ne de rădăcini, crengi și am ajuns la peșteră.

Peștera este formată natural dar deschiderea sa a fost zidită în secolul XVII probabil pentru a transforma peștera în locuință. Este ascunzătoarea perfectă chiar și în zilele noastre. Zidul mai există dar are urme de degradare, și nu mai există integral așa cum a fost în trecut. Am intrat în toate găurile de pe acolo, nici urmă de lilieci cum au scris unii. Gunoaie nu am găsit semn că au fost numai vizitatori civilizați pe aici. Panorma văzută de la peșteră este deosebită, se vede celălalt versant ale Cheilor Madei, satul Mada cu biserica în prim plan, împrejurimile.

Durata traseului până la peșteră cu punct de plecare pensiune (aproximativ 10 min de la biserică) este de aproximativ 45 min-1 oră cu mers foarte lejer.

---

VIZUALIZĂRI: 191 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI