Cetatea Rupea – multa istorie

TIPĂREȘTE

De cate ori am avut drum spre Brasov, am zarit pe deal zidurile impunatoare ale Cetatii Rupea. Dorind sa antrenam cu drumul pe micuta nostra de un anisor pentru a o pregati de un eventual concediu mai indepartat, ne-am hotarat sa venim pana aici.

Cetatea Rupea e unul din cele mai vechi vestigii arheologice din Romania, avand o “varsta” de 5500-3500 i. e. n.

Pe vremea dacilor acest asezamant s-a numit Ramidava. Se spune ca aici s-a sinucis Decebal, in anul 106 e. n. , in aceasta cetate dacica construita pe stanca de bazalt.

Razboaiele importante din trecut au facut ca locuitorii sa se refugieze si sa-si construiasca adaposturi pentru a se proteja, astfel ca Cetatea Rupea a fost construita de mai multe generatii, ajungand ca la sfarsit sa aiba forma unui melc, format din trei ziduri concentrice iar in varf o mica locuinta, cea care a fost candva cetatea dacica.

La poalele dealului erau multi localnici la picnic. Am lasat si noi masina aici si ne-am dus spre cetate. Tarif 3 lei /adult, copiii gratis.

Am intrat pe Poarta/Turnul Principal al Cetatii de Jos si ne-am trezit in anul 1850. In stanga am remarcat o locuinta (Locuinta paznicului – 1850), care pastra urme de vopsea si avea si geamuri (sparte). Intreband paznicul, ne-a spus ca cetatea fusese locuita pana acum 5 ani.

Zidurile Cetatii de Jos au si ele tencuiala, dar e cazuta in multe locuri. Repararea zidului s-a facut in 1974, fiindca aici s-a filmat finalul celebrului film al lui Sergiu Nicolaescu – “Nemuritorii”.

In apropiere se afla o fantana, construita in 1623, adanca de 59 metri, care are o legenda: daca un cuplu bea apa din fantana, ei vor ramane vesnic impreuna. Din pacate, s-a baut apa pana de curand, dar acum fantana este plina de cutii, peturi, hartii, astfel ca nu se mai poate consuma.

Atmosfera medievala e intregita de o mica padure aflata aici in curtea interioara. Lasand imaginatia sa-si faca de cap, parca vedeam haiducii pe cai intrand in cetate... Printre arborii inca neinfrunziti se zareste intrarea in Cetatea de Mijloc. Urcam delusorul pana la cetate si observam in jur multe viorele, erau ca niste mici covoare violet!

Intram pe poarta si ajungem in secolul XV. Aici cetatea este mult mai deteriorata. In dreapta zarim cateva incaperi, Camera Judelui Regal, Camera Judelui Scaunal, mai departe zarim o alta camera, Capela Cetatii. In multe locuri, langa ziduri, sunt gropi imense si mereu ne uitam dupa fata cea mare. In stanga, la o distanta mica fata de zidul Cetatii Mijlocii, se gaseste Cetatea de Sus, construita pe o stanca de bazalt. In dreapta sunt niste scari inguste pe care urcam.

Intram astfel in secolul XIV. Aici, niste sasi au gasit ruinele unei cetati dacice si s-au pus pe construit pentru a se proteja in timpul rascoalei impotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Ungurii au numit-o ‘Cohalom’, adica gramada de pietre, conform placutei explicative de la intrare, dar mult inainte de asta, cetatea taraneasca a fot numita de localnici ‘Reps’, iar pe placuta explicativa eu zic ca ar trebui modificat si a se da ori ambele denumiri, ori cea care a fost prima. Constructia cetatii a inceput in anul 1324.

Chiar in varf sunt ruinele unei incaperi. Privind in jos, peste ziduri, avem parte de o priveliste impresionanta asupra zidurilor cetatii.

Panorama la 360 grade este superba, localitatea Rupea se observa in intregime si in departare zarim chiar si Muntii Fagaras, acoperiti inca de zapada. Din pacate, aparatul foto nu poate surprinde muntii, ei se confunda cu cerul albicios, chiar daca e soare.

Dupa ce ne delectam privirea cu vederile in toate directiile, strabatem din nou timpul pana ce ajungem in zilele noastre.

Acum, la sfarsit, o veste buna: paznicul ne-a spus ca cetatea va fi restaurata, cel mai probabil incepand cu luna aprilie a acestui an. Cetatea va fi inchisa pe o perioada de apx. trei ani, cat vor dura constructiile. Va fi foarte interesant acum, ca am vazut ruinele, sa vedem cetatea reconstruita si cu siguranta vom reveni. Chiar si acum, erau turisti, iar dupa reconstructie vor veni, cred, mai multi, dovedind interes pentru asemenea locuri.

Cateva informatii istorice le-am preluat de aici:: click aici

Si click aici

---

VIZUALIZĂRI: 4323 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI