Un așezământ pentru Istorie - Catedrala Încoronării din Alba Iulia

TIPĂREȘTE

Azi, 15 octombrie 2022, se scurge un veac de la Încoronarea Întregitorilor, regele Ferdinand și regina Maria. Ceremonialul a fost desăvârșit în Alba Iulia, oraș-simbol, în edificiul religios înălțat special pentru acest eveniment. Ziua de 15 octombrie 1922 a debutat cu o vreme ploioasă, semn de belșug și noroc în tradiția românească; să ne aducem aminte că și la 10 mai 1866, momentul intrării în București a Principelui Carol I o ploaie zdravănă a udat mulțimea care îl întâmpina.

Am intrat de vreo două-trei ori în incinta Catedralei Încoronării, locaș simbolic așezat în centrul cetății bastionare. În timpul a două dintre vizite a plouat! Monumentul este impresionant de oriunde l-ai privi și a rămas un simbol martor al „consfințirii pentru vecie a unirii tuturor românilor sub sceptrul regelui Ferdinand” . Busturile Întregitorilor României, Ferdinand și Maria, realizate de artiști locali, străjuiesc intrarea în complexul ce are în prim plan Catedrala Reîntregirii.

Context istoric. Războiul cel Mare se încheiase în 1918 pentru români cu înfăptuirea idealului național: Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul Român. Încoronarea solemnă a regilor Ferdinand și Maria în catedrala construită special cu acest scop, reprezintă ultimul act fundamental întregitor al Marii Uniri, un act realizat în fața țării, a lumii și a lui Dumnezeu. Ideea încoronării a fost lansată de regina Maria ca un simbol necesar pentru România reunificată, dar și pentru creșterea prestigiului internațional.

După ce în 1920 la Trianon a fost recunoscută de către Ungaria unirea Transilvaniei cu patria-mamă s-au demarat la București discuțiile privind Încoronarea. S-a format o comisie a încoronării condusă de generalul Constantin Coandă din care făceau parte oameni de valoare din mai multe domenii: istoricul Nicolae Iorga, diplomatul Nicolae Titulescu, poetul Octavian Goga, arhitectul Victor Ștefănescu, muzicianul George Enescu, inginerul Anghel Saligny, viitorul patriarh Miron Cristea, pictorii Costin Petrescu și Arthur Verona, primarul orașului Alba Iulia Aurel Sava și alții. Această adunare de nume ilustre trebuia să stabilească programul și să dirijeze lucrările de pregătire a marelui eveniment.

Scurte informații tehnice. Comisia încoronării a avut mai multe consfătuiri și, după ce inițial a fost sugerată construcția unui pavilion impozant prevăzut cu altar, a fost adoptată propunerea lui Nicolae Iorga privind ridicarea unei catedrale. Dialog:

????Proiectul și conducerea lucrărilor au fost încredințate lui Victor G. Ștefănescu, reprezentant de seamă al curentului de arhitectură națională întemeiat de Ion Mincu;

????Modelul ales de arhitectul V. G. Ștefănescu a fost biserica domnească de la Târgoviște (vezi impresii);

????Ansamblul este format din biserică, clopotniță (circa 60 m) și o incintă dreptunghiulară (150 m x 80 m), cu două pavilioane mari la est (reședința regală) și două pavilioane mici la vest (locuințe pentru personalul administrativ);

????Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, iar construcția se încheia la 1 decembrie 1921 – un complex de clădiri ridicat în doar 8 luni, incredibil! ;

????Pentru prima dată s-a utilizat la un edificiu religios betonul armat (structura de rezistență), sub supravegherea unuia din primii specialiști de la noi din țară în acest domeniu, inginerul Dumitru Marcu. Acesta declara: „întregul material utilizat este numai din țara noastră, chiar și marmura roșie din interiorul catedralei” ;

????Lucrările executate în anul 1921 au costat puțin peste 25 milioane lei;

????Pictura interioară este realizată în 1922 de pictorul Costin Petrescu (al cărui portret îl găsim în absida altarului), vorbim aici doar de scenele religioase, tablourile votive ale suveranilor fiind zugrăvite în 1925. Catapeteasma este realizată de sculptorul C. M. Babic și pictată de artistul I. Norocea;

????În octombrie 1922 se montează clopotele și se sfințește catedrala care primește hramul „Sfintei Treimi” și a „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” .

Ceremonia încoronării din 15 octombrie 1922. Acum două zile s-a deschis la Biblioteca Academiei Române o expoziție documentară valoroasă intitulată Centenarul Încoronării Regilor Întregitori ai României 1922-2022. Veți descoperi aici fotografii de epocă, ilustrate, materiale documentare, monede și alte exponate care aduc în prim plan efortul organizatoric care a stat în spatele reușitei evenimentului solemn. Aici am văzut fotografii din timpul construcției Catedralei Încoronării, dar și programul tipărit al ceremoniilor de la Alba Iulia.

Festivitățile de la Alba Iulia au presupus un efort organizatoric impresionant, atât pentru autoritățile statului, cât și pentru firmele private angrenate în procesul de organizare. De exemplu CFR-ul a trebuit să gestioneze întreaga activitate de transport a familiei regale, invitaților și a tuturor celor care au dorit să ajungă la Alba Iulia. A fost construită o gară specială în Alba Iulia cu vreo 20 de linii pentru gararea trenurilor speciale; de la București au plecat 8 garnituri oficiale, de la Sinaia două trenuri, cel regal și cel al invitaților străini; chiar regina Maria a fost nevoită să se schimbe în tren când a ajuns în Orașul Unirii. În oraș au fost organizate tabere pentru găzduirea celor aproximativ 30.000 de oaspeți. La castelul Peleș evenimentele au început cu trei zile înainte de festivitatea de la Alba Iulia, fiind primiți invitații străini și rudele familiei regale.

Programul riguros respectat al zilei de 15 octombrie 1922 a fost următorul:

✔️sosirea în gara din Alba Iulia și deplasarea cortegiului regal spre biserica încoronării, într-o trăsură de gală (expusă zilele astea la Muzeul Militar Național din București)

✔️la orele 10.00 cortegiul ajunge la Catedrala, cei mai importanți oameni din stat întâmpină pe Rege și Regină în pridvorul bisericii, iar Mitropolitul la intrarea în biserică; are loc o scurtă slujbă religioasă;

✔️ceremonia încoronării se face după slujbă, în curtea catedralei în fața unei asistențe numeroase, așezată după un plan stabilit; baldachinul este amplasat în fața clopotniței; coroanele regale sunt aduse de către președinții Senatului și Camerei Deputaților, simbol al susținerii monarhiei de către popor prin reprezentanții săi aleși;

✔️regele Ferdinand își pune singur coroana pe cap, vorbim de dreptul la rangul său regal atât prin moștenire, cât și prin sine însuși; patru crainici vor citi mulțimii proclamațiunea Regelui;

✔️la orele 12 are loc dejunul în Sala Unirii și Sala Teatrului pentru invitați și popor; 300 de invitați de onoare participă la un banchet al cărui meniu a fost pregătit de Casa Capșa, iar la ospățul popular s-a servit friptură la proțap;

✔️la orele 14.30 are loc defilarea trupelor militare, a elevilor școlilor militare, școlilor primare și secundare din Alba Iulia;

✔️suveranii încoronați au plecat din Alba Iulia la 18.30, trenul regal mergând pe ruta Sinaia-Ploiești; a doua zi la 7.10 dimineața au ajuns la București, unde manifestările au continuat două zile.

Concluzii. Crainicii au citit proclamația regelui Ferdinand în timpul încoronării, document în care Regele preciza: Am venit astăzi cu Regina – care ne-a fost tovarășă în credință neclintită la răstriște și la bucurie – ca printr-această sărbătoare să consacrăm în fața Domnului și a scumpului nostru Popor legătura ce ne unește deapururea cu dânsul. „Biserica de încoronare” , cum era numită în vremea aceea, a constituit punctul central în care Regii României, Ferdinand și Maria, au primit misiunea de a conduce poporul român.

De fiecare dată când am intrat în Catedrală am fost impresionați de măreția construcției, de frumusețea picturii și iconostasului, de tablourile votive și candelabrul de mari dimensiuni. Curtea e frumos îngrijită, colonadele crează un efect vizual plăcut ochiului.

Au trecut 100 de ani de la un eveniment istoric deosebit! Nu ocoliți Catedrala Încoronării din Alba Iulia!

---

VIZUALIZĂRI: 230 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI