GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
1. Castele şi palate din România. 2. Castelul Banffy din Bonţida.
1. Până nu de mult, adică până acum, făceam confuzie între palat şi castel. Iată ce spune DEX:. Castel: Clădire mare, medievală, prevăzută cu turnuri și cu creneluri, înconjurată de ziduri și de șanțuri, care servea ca locuință seniorilor feudali; Palat: Clădire somptuoasă în care își are sediul o autoritate ori o instituție sau care este folosită ca reședință de un nobil, un suveran, un șef de stat ori de guvern; p. gener: clădire mare luxoasă. Am căutat pe internet să văd câte castele şi câte palate sunt în România. Multe, foarte multe: 190 palate şi 180 castele plus 58 de cetăţi. Majoritatea palatelor sunt în oraşele mari în timp ce castelele sunt în general amplasate în mijlocul unor domenii proprietate ale castelanilor. Dacă în Bucureşti este o mare aglomerare de palate- nu vă gândiţi numai la Palatul Regal, Cotroceni, Curtea Veche, Mogoşoaia, Stirbey, Elisabeta, Ghika Tei, dar sunt şi palatele unde îşi au sediul mari instituţii: palatul telefoanelor, palatul CEC, palatul Victoria, palatul Universităţii, arhiepiscopal, palatul facultăţii de arhitectură, al celei de drept sau medicină, al copiilor, al sporturilor, de justiţie, în total 52. În schimb în Bucureşti, castel nu este decât cel al lui Vlad Ţepeş din parcul Libertăţii şi acela în degradare. Deasemeni Iaşiul este bogat în palate: al Culturii, Metropolitan, Sturdza, Al. i. Cuza, Cantacuzino, în total 20. În privinţa castelelor, majoritatea se află în Transilvania şi au aparţinut familiilor nobiliare maghiare iar acum prin retrocedări, descendenţilor lor. Am parcurs lista de castele din Transilvania şi înafară de castelul de la Săvârşin, proprietate a MS Regele Mihai, Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus (în ruină) şi al Corvineştilor ca să ţinem seama de originea lui Iancu de Hunedoara, nu am găsit castele aparţinând familiilor româneşti. Anumite familii ca Banffy, Bethlen, Kemeny, Teleki apar cu multe proprietăţi în diferite judeţe. Nu am făcut remarcile astea din naţionalism orb ci ca să ridic problema că multe din aceste castele dacă ar fi refăcute ar putea reprezenta o mare atracţie turistică. Se pune însă problema stării lor. În ultimii ani am vizitat câteva – foarte puţine în raport cu numărul imens pe care nici nu l-am bănuit- dar orişicum am putut să-mi fac o părere. Le-aş împărţi în trei categorii:
- cele care sunt bine întreţinute, li s-au alocat fonduri şi fac parte din circuitul turistic (palatul regal, al fostei poşte, palatul Mogoşoaia, palatul Culturii din Iaşi, palatul domnesc de la Ruginoasa, Cantacuzino din Buşteni apoi castelele Peleş şi Pelişor, Bran (retrocedate), castelul Huniazilor şi altele), majoritatea fiind muzee.Tot în această categorie intră castelele care au fost refăcute de noii proprietari. Aceştia de regulă le-au transformat în hoteluri de lux şi mai rar în muzee, aşa cum e cazul celui de al doilea palat Bruckenthal din comuna Avrig.
- cele cărora li s-au alocat fonduri puţine de la stat sau de la Consiliul Judeţean şi operaţiunile de restaurare sunt oprite sau derulate cu încetinitorul. Deasemeni cele care au fost retrocedate/ vândute şi noii proprietari nu au mai investit fonduri în ele. Acestea vor fi expuse degradării. Palatul Sturdza de la Miclăuşeni vezi impresii este 80% restaurat, nu mai este în pericol de ruinare dar mai sunt necesare fonduri pentru refacerea zugrăvelilor interioare şi a mobilierului. Palatul Martei Bibescu de la Comarnic este închis, vezi impresii şi nu i s-au alocat fonduri deşi nu pare degradat la exterior.
- cele de care nu se ocupă nimeni chiar dacă au fost câştigate prin licitaţii sau au fost atribuite foştilor proprietari. Sunt într-o stare avansată de degradare. Din edificiile pe care le-am văzut şi mi se rupe inima pentru ele, fac parte palatul Micul Trianon din Floreşti cu 365 de camere, ridicat de Cantacuzino- Nababul (palat ruinat după război), palatul Bruckental din Sâmbăta de Jos amplasat alături de herghelia de cai lipiţani (administrat de Romsilva), palatul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus (concesionat unei firme care ar vrea cândva să facă un hotel). Edificatoare sunt fotografiile de pe Face Book de la adresa: ww.facebook.com/SalvatiCasteleleConaceleSiPalateleDinTransilvania.
2. În cele ce urmează am să vă scriu câteva cuvinte despre cel mai mare castel din Transilvania, care a fost numit Versailles-ul Ardealului. Este vorba de castelul Banffy din Bonţida (jud. Cluj). În primul rând cu trimitere la ce am scris mai sus este vorba de un castel spre deosebire de palatul baroc Banffy din oraşul Cluj. Palatul din Cluj a fost construit în sec. XVIII de guvernatorul Transilvaniei şi este sediul valorosului Muzeu de Artă. Muzeul este în pericol de a fi evacuat ca urmare a retrocedării imobilului.
Castelul din Bonţida se află la 30 km nord de Cluj, mergând pe E 576, sensul spre Dej de unde se parcurg 2-3 km pe DJ 161 până în comuna Bonţida. Coordonatele castelului sunt N 46.54' 36” şi E 23.48' 36”. Castelul are rădăcini cu 700 de ani în urmă, când pe terenul dăruit de regele Sigismund de Luxemburg, baronul Banffy a început construcţia unui castel-cetate. Construcţia a durat 100 de ani, din 1437 până în 1543 şi a fost prevăzută cu ziduri fortificate. În prima jumătate a sec. XVII proprietarul Dionisie Banffy cu ajutorul arhitectului italian Serena a mărit castelul la dimensiunile finale. El a dat o atenţie deosebită fortificaţiilor care au fost completate cu patru bastioane şi un turn de pază. Următorii descendenţi Banffy, au căutat să imprime marca marilor palate ale lumii, copiind stilurile hotelurilor (palate) franceze şi al Schonbrunnului din Viena. Parcul de 70 ha. care mergea până în Someş a fost decorat cu un lac, fântână arteziană, statui. Au apărut clădirile manejului, grajdurile, camerele de serviciu. Au fost construite două aripi care au dat castelului forma de U iar curtea din faţa porţii a devenit Curte de Onoare. Poarta de intrare a fost decorată cu impunătoare statui clasice. Dat fiind perioada lungă de ridicare a castelului cât şi refacerile din secolele următoare, în construcţia sa se regăsesc stilurile renascentist (sec XV), baroc (secXVII) şi neogotic (sec. XIX). Astfel prin modificări şi dezvoltări care au ţinut pasul vremii, castelul din Bonţida a ajuns Versailles-ul Transilvaniei.
Distrugerea castelului a început la sfârşitul celui de al doilea război mondial, când castelul a fost folosit de trupele germane ca spital militar şi apoi incendiat la retragere. A fost şi o răzbunare a naziştilor pentru demersurile pe care le făcuse ultimul proprietar Bonffy pentru ca împreună cu Ungaria să-i trădeze pe germani în 1944. Nu a fost cruţat nimic din mobilier, pinacotecă, bibliotecă, rămânând în urma jafului doar nişte ziduri înnegrite de fum. Ce a scăpat de la nemţi, au continuat sătenii să distrugă. Ei au furat ce au mai găsit: bârne de lemn de despicat şi de pus pe foc, câte un capiteliu de coloană de spart şi făcut gard de piatră, cărămizi pentru case de zid, câte un scaun pe jumătate ars de dus la bucătăria de vară. După 1948 ce putea fi făcut cu cuibul de năpârci al grofilor? Într-un acaret rămas în picioare s-au făcut birourile CAP-ului. La ce putea servi parcul de 70 ha. făcut de peisagişti vienezi? La pus pe foc, pentru că lemnul copacilor bătrâni de sute de ani era uscat. Fazanii din parc? La cuptor. La ce mai putea servi parcul şi curtea din faţa castelului? La o păşune comunală. Dar încăperile arse? La depozit de materiale de construcţii. Ca şi cum distrugerile nu erau suficiente, în 1963 Liviu Ciulei a filmat acolo scene din Pădurea Spânzuraţilor, ocazie cu care s-a mai pus de un foc. Începuseră să circule poveşti cu fantome din cauza unei colonii de lilieci care se aciuise în camerele devastate. Cercetători ai Muzeului de Artă au reuşit să salveze 21 din cele 80 de statui din galeria castelului şi să le expună în muzeul de la Cluj. Astăzi în muzeul improvizat al castelului mai sunt şapte statui.
În ceasul al 12-lea al existenţei sale, după 1990, iubitori de artă şi istorie s-au hotărât să-l salveze. În 1990 castelul Bonffy de la Bonţida a fost declarat monument istoric. În anul 2000 organizaţia World Monuments Watch a nominalizat castelul printre primele 100 cele mai periclitate situri din lume. Sub patronajul prinţului Charles care a vizitat de mai multe ori castelul, a principesei Margareta care conduce Centrul de Specializare şi Reabilitare de la Bonţida, institutul Historic Building Conservation din Londra, alte organizaţii şi Ministerul Culturii din România au început refacerea castelului aşa cum a fost el în perioada lui de glorie. În anul 1999 au început lucrările de restaurare. Mai există o singură urmaşă a familiei, baroneasa Katalin Banffy, fiica lui Mikloş, scriitoare nonagenară care trăieşte în Maroc. Pe baza jurnalelor pe care le-a ţinut în cursul vieţii, ea a publicat un roman în care povesteşte saga familiei sale răspândită în lume şi schimbările politice din Transilvania din prima jumătate a secolului trecut. În 2009 a concesionat fundaţiei Transilvania Trust pe termen de 49 de ani dreptul de a reabilita castelul. Până acum s-au cheltuit 2 mil. eu pentru refacerea acoperişului întregului castel, a capelei, a clădirii Miklos, a fostei bucătării unde a fost amenajată o cafenea, a încă una-două clădiri anexe, o încăpere muzeu improvizată în care sunt expuse ce a mai rămas din statuile domeniului precum şi a unei aripi unde se ţin cursuri de restaurare. Se apreciază că vor mai fi cheltuieli de 7 mil eu. pentru refacerea integrală a castelului. În final castelul va susţine o intensă activitate de artă şi cultură dar şi de autofinanţare prin deschiderea unui restaurant şi a unui hotel de lux în clădirea principală. Deja anual în luna august începând cu 2002 au loc zilele Bonţidei când se ţine un festival de jazz Electric Castle, teatru de păpuşi, târg de carte, parade ecvestre, târg artizanal, etc.
Până la intrarea deplină a castelului în circuitul turistic şi cultural se mai câştigă un ban din nunţi şi botezuri. Se oficiază câte o nuntă în capela refăcută, se mai montează din când în când câte un cort mare în Curtea de Onoare, se încing grătarele cu mici şi cârnaţi debreţin, răsună manelele în ecoul zidurilor în ruină şi peste ani, uitându-se la poze, mirii îşi vor aduce aminte că au făcut nunta în castelul unui grof.
Grandeur et decadence!
Trimis de Michi in 29.09.14 21:24:21
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GHERLA.
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Un articol fain despre palate si castel pentru care avem si noi o slabiciune.
si totusi la bontida nu am fost asa ca ne-ati inscris o noua provocare in agenda viitoare.
va multumim
@Dan&Ema - Da! Superb! mai ales ca eu am ajuns acolo si n-am reusit sa intru, era nunta... Si @Michi cu acest review, mie mi-a dat o idee... avem in tara vreo 300 de biserici-cetate (din care 100 sunt in stare buna), plus vreo 100 de castele, cateva mii de biserici si manastiri (sau chiar mai multe), catva sute de mii de pensiuni, hoteluri si restaurante, multe campinguri... anul viitor cred c-am sa las Grecia deoparte si am sa fac un mega-turneu pe la cateva (sute) dintre ele si am sa ajung si eu Consul...
@dorgo - După cât de bine scrii, vei ajunge cu siguranţă consul dar nu la anul, ci peste doi, adunarea unui punctaj de 1 mil puncte/ an fiind foarte solicitantă şi mâncându-ţi mult timp. Din reviewuri gen ˝am fost la pensiunea X, mi-a plăcut˝, nu obţii puncte decât cel mult de la prieteni. Gândeşte-te la Iulianic cât a muncit, cât s-a documentat, câte poze a selectat ca să ajungă pe merit şi cu totala recunoaştere a comunităţii la 7 mil. puncte. La vârsta ta este totuşi o motivaţie să ajungi consul şi de ce nu, timp de cinci ani să beneficiezi de un premiu destul de consistent. Poate dacă aveam cu 25 de ani mai puţin, m-aş fi băgat şi eu. Aşa, cunoscându-mi limitele fiziologice: ochi, creier, înţepeneala de pe scaun, am renunţat la orice premiu, eu făcând parte din lotul celor notaţi cu 1) care apar în clasament dar nu primesc nimic în afară de aprecieri, când e cazul. Ca să nu mai vorbesc de partea practică a problemei: dacă acum am 80 de ani , aş munci foarte mult şi aş mai fi în stare să circul şi să urc scări, probabil pe la 82-83 aş deveni consul. Ca să beneficiez de cei 5 ani de bonusuri, m-ar prinde 88. Haida, de! Toutes proportions gardees.
Şi noi anul ăsta am făcut o singură ieşire la Paris şi în rest Românica pe care o neglijasem ani buni dar cum prima dragoste nu se uită am fost fericiţi că am putut-o cunoaşte din nou.
@michi
@dorgo
va urez amandurora sa ajungeti cat mai repede la titlul de consul
asta inseamna pt noi cititorii de afa multe reviewuri faine si idei pentru destinatii
succes
@Dan&Ema -Vă mulţumesc din suflet dar să fim realişti. Pentru mine este exclusă titulatura de consul, neavând în faţă timpul necesar competiţiei. Mi-am interzis singură recompensele, aşa că scriu din pasiune şi plăcere, pentru că dupăamiazele sunt destul de obosită ca să mai fac altceva. Sunt bucuroasă că graţie lui Dragoş şi Cornel am descoperit comunitatea afa în care am un loc al meu şi pe care o iubesc. Asta e suficient la vârsta mea.
@Michi - Mai presus de orice titulatură AmFostAcolo, dumneavoastră sunteţi veteranul de vârstă AmFostAcolo. Eu cred că acesta este cel mai mare grad aici, pe acesta trebuie să-l râvnim cu toţii şi să ne străduim să-l merităm. Dumneavoastră sunteţi pentru noi nu doar "mama Michi", ci şi un bun exemplu de longevitate, de perseverenţă şi de seriozitate într-o muncă depusă total dezinteresat. Personal, nici nu ştiţi cât vă admir pentru aceste calităţi!
Eu vă doresc ani mulţi şi buni de acum înainte şi - de ce nu? - să vă sărbătorim intrarea în consulatul AmFostAcolo.
@Michi: sarut mana dna Michi
eu nu va cunosc personal dar va cunosc pe zi ce trece tot mai mult datorita prezentei Dvs pe AFA.
ma imbogatesc in fiecare zi citind review-urile Dvs.
m-au impresionat toate dar nu il pot uita pe cel cu 12 fara un sfert.
Eu cred ca prin atitudinea Dvs activa in teren si pe site sunteti un exemplu de urmat si dupa acel sfert pana la fix mai urmeaza multe f multe rotatii complete ale ceasului.
meritati titlul suprem pentru tot ce ne transmiteti si invatati
la multi ani si sanatate si sa ne scrieti mult mult mult in continuare
cu respect si admiratie
dan
Iulianic şi Dan&Ema: Nu mă faceţi să plâng aşa cum lăcrimează la TV veteranii din 1944. Vă mulţumesc pentru apreciere. Şi acum să vă spun un secret: sunt dependentă de afa şi ştiu că aceeaşi stare o au mulţi din useri indiferent de vârstă.
De fiecare dată savurez de-a dreptul review-urile dvs și vă admir pentru multele excursii făcute.
@Michi - Multumesc pentru cuvintele frumoase, si eu apreciez mult scrierile tale, eu scriu cam "aiurea-n tramvai", dezordonat, (ca un barbat), spontan, cam tot ce-mi trece pe moment prin cap, nu aloc foarte mult timp slefuirii sau corectarii textului. Uneori iese, alteori o dau in bara. Voi fetele din top 3 "all times" scrieti altfel, mai elaborat, mai documentat, mai ordonat, precum @Costi si @Nic, altadat'... in cazul meu, e ca si cum ai lasa pe un barbat sa faca curatenie prin casa sau mancare la bucatarie sau o prajitura... eu stiu sa fac doar "salam de biscuiti" si din 10 incercari, intr-unul din cazuri iese salam iar in 9 cazuri iese o varza. Constat insa ca "middle age"-ul nu prea se avanta in acest joc al senatorilor, pretorilor si consulilor iar daca adun varsta lui Iulia+Dorgo+Michi, ar rezulta o cifra apropiata de doua secole. Wow! Eu, fire egoista, scriu si pun poze, mai ales pentru mine dar se intampla sa mai vada si altii ce-am pus, altii care sunt pe-aicea, asa, doar in trecere. Nu prea am prieteni buni pe sait in afara de @motaneata. Nu merg la intalnirile AFA, n-am beneficiat personal inca de nici un premiu din cele afisate, le-am dat altora sau nu le-am luat, singurul care-l voi servi, va fi cel de la Sambata de Sus in Octombrie, cand natura rugineste... Nu cer prietenii pe sait dar accept prietenia oricui. Nu vreau sa ma leg la cap prea mult cu AFA. Treaba cu Consulul e-o gluma, pentru ca nu stiu cat va mai rezisa acest sait sau eu, si atunci, "adio renta turistica viagera" sau nu va mai avea cine s-o foloseasca. Cu alte cuvinte, nu stii "cine-o mierleste primul... eu sau saitul. Norocul si bucuriile ti le faci singur cu mana si mintea ta si nu e bine sa astepti prea mult de la altii. Dar "never say never" caci vad ca lumea scrie si citeste fara incetare vad ca, indiferent de ce scriem noi, calm, pamantul se-nvasteste, viata si turismul merg si singurele inainte si inoata ca un peste si dupa ploaie, soarele rasare mereu si linistita si impasibila, iarba verde si proaspata, creste, creste si saitul nostru supravietuieste ba uneori chiar si infloreste...
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
Doamna Michi, intotdeauna sunteti o sursa de inspiratie pentru toti! Odata cu trecerea timpului scrieti si mai captivant si mai interesant. Timpul face vinul mai bun!
@webmaster13 - Mulţumesc WEB, sugerează perfect nostalgia unei lumi apuse.
@ Dorgo
”˝Cu alte cuvinte, nu stii "cine-o mierleste primul... eu sau saitul˝.
Eu am ajuns la concluzia că prezentul este singurul timp concret. Restul sunt ficţiuni: trecutul nu-l poţi schimba iar viitorul nu-l cunoşti. Carpe diem.
@Michi: Stimată doamnă. Mi-am propus de mult să nu mai intervin la articolele dvs, nereușind să aleg vreodată cuvintele cele mai bune.
Asta nu înseamnă că nu citesc cu emoție articol cu articol. Sunteți unul din motivele care m-a legat de această comunitate online.
Și de data aceasta impresiile dar și ecourile m-au impresionat fără margini.
Acum am intervenit doar să vă spun atât: vă iubesc și vă admir (cu sau fără voia dumneavoastră).
Vă felicit pentru tot ceea ce faceți și vă urez din tot sufletul să călătoriți cât mai mult și să aveți cât mai mult timp să vă bucurați de viața asta.
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2019 Banffy, fără vampiri dar cu o stafie cuminte — scris în 13.12.19 de krisstinna din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Castelul Banffy de la Bontida si istoria familiei nobiliare Banffy — scris în 23.05.18 de simplegirl din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Jul.2014 Castelul Banffy — scris în 08.08.14 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Mar.2011 Castelul Banffy - O istorie zbuciumata in prag de colaps — scris în 09.06.11 de libertango din BISTRIţA - RECOMANDĂ