Nu ocoliti acest loc! - Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului

TIPĂREȘTE

[Dana Fodor si Gabriel Mateescu - Lumea credintei, anul II, nr. 6 (23) ]

Nu as fi scris aceste randuri daca in scurta trecere prin Scheii Brasovului, in drum spre casa, venind de la Insuratei, Braila, (de la mormantul tatalui meu), Buzau, Siriu, nu as fi facut o propunere celor cu care eram in masina, sa oprim la biserica Sf. Nicolae si sa le arat ceva de care am presupus ca nu stiau. De aceasta biserica ma leaga unul din examenele (asa le botezam noi, atunci) mele din scoala de ghizi.

Din pacate, la fel ca si la Harman, o cununie religioasa ne-a limitat posibilitatile de a vizita biserica, adica mai mult decat pe dinafara.

Pentru ca Brasovul are o veche traditie in cultura, educatie si religii, nu pot sa nu va prezint cateva aspecte legate de Biserica Sf. Nicolae, una din emblemele orasului.

Catedrala se afla in actuala Piata a Unirii, in Scheii Brasovului si care prin istoria sa multiseculara, prin legaturile sale cu cultura, invatamantul, istoria romaneasca din Brasov si nu numai, fiind considerata catedrala romanilor din tara Barsei, constituie un loc pe care este bine sa – l vizitati daca sunteti prin centrul Brasovului.

Cronicile vechi din Scheii Brasovului mentioneaza in anul 1292 existenta unei cruci de lemn. O bula papala, datata 15 decembrie 1399, apartinand papei Bonifaciu al IX – lea mentioneaza existenta unei biserici romanesti in Schei. Biserica de lemn de atunci a rezistat pana in anul 1495 (1477 dupa unele surse), cand se incepe construirea unei biserici din piatra cu o nava dreptunghiulara si absida cu patru laturi, cu sprijinul domnitorului Tarii Romansti Vlad Calugarul.

La construirea si intretinerea bisericii au contribuit si domnitori ai Tarii Romanesti si Moldovei cum ar fi Vlad Calugarul, Neagoe Basarab (1521), Petru Cercel (1584), Mihai Viteazul (1602), Aaron Voda (1595), etc., Neagoe Basarab fiind considerat unul dintre initiatorii construirii bisericii (cronica lui Radu Tempea II, 1741). Astfel Neagoe Basarab incepe constructia celei de-a treia biserici cu absida poligonala si trei contraforturi, trimitand la Brasov daruri, mesteri si ajutoare.

Petru Cercel ajuta si el construind tinda bisericii si impodobeste biserica cu pictarea chipurilor sfintilor si cu podoabe bisericesti, domnitorul Mihai Viteazul doneaza bisericii mosia Micsunesti din Muntenia, domnul Moldovei Aaron Voda ajuta construind un turn si oferind daruri, odoare si vesminte bisericesti. Contributii din Tara Romaneasca pot fi considerate si picturile realizate de zugravii Grigorie Ranite, Gheorghe, Ioan si Mihail din Craiova (in anii 1734 – 1738) sau zugravii Ioan, Iancu si ucenii lor Irimia si Constantin (paraclisul din 1750-1752) De fapt din acea perioada dateaza si construirea turnului cu ceas in partea de vest a bisericii, mai multe lucrari de reparatii si de consolidare si cu sprijinul domnitorilor Grigore Ghica (Moldova) si Coanstantin Mavrocordat (Tara Romaneasca).

Biserica a fost de-a lungul timpului si leagan de cultura romaneasca. Astfel intre 1556 si 1558 diaconul Coresi tipareste primele carti in limba romana, oficializand scrisul in limba romana. In 1570 diacul Oprea alcatuieste o carte de cantari bisericesti in limba romana (Octoihul romanesc), in 1578 preotul Voicu tipareste „ Invataturi morale din Vietile Sfintilor – Cuvantari la sfinti si pilde de folos sufletesc „, iar in acelasi an se accepta la scoala din Schei folosirea primului manual romanesc a catehismului coresian. Tot pe aceasi linie in anul 1757, dascalul Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica romaneasca, iarin 1797 Radu Tempea al V –lea tipareste o gramatica romaneasca.

Actuala infatisare a bisericii Sf. Nicolae este reprezentata de o nava dreptunghiulara, cu o absida circulara trilobata la est, iar in partea opusa de la vest, la intrare, fiind o tinda si pronaosul. Pictura bisericii a fost realizata in perioada 1939-1946 de cunoscutul artist plastic Costin Petrescu, ajutat de studentii de la Conservatorul de Arte Frumoase. Picturile acestuia, pe langa cele traditionale, bisericesti, ne prezinta si interesante portrete ale unor personaje cu legaturi spirituale puternice cu biserica. Astfel pe peretele de nord al bisericii gasim o fresca cu intrarea in Brasov a domnitorului primei uniri, Mihai Viteazul, intampinat la poarta cetatii de protopopul Mihai. De asemenea pe peretele de sud, fata in fata cu fresca lui Mihai Viteazul intr-o simbioza a unirii tarilor romanesti, gasim scena incoronarii regelui intregitor de tara al marii uniri la Alba Iulia, regele Ferdinand.

Pe peretele frontal este imaginea a patru voievozi ctitori ai bisericii precum si un tablou alegoric al tipografiei diaconului Coresi. In interiorul bisericii, pe peretele sudic gasim portretele mitropolitilor Ardealului Andrei Saguna si Nicolae Balan, iar pe cel nordic descoperim portretul regelui Mihai si al mamei sale, regina Elena. Restaurarea din anii 1939 – 1946 a dus si la construirea unui podisor pentru corul bisericii, s-aurealizat usile de la intrare, precum si stranile din biserica de catre mesterul Moise Schiopul din Rupea, sau noul iconostas realizat de protosincelul Ieronim Balintoiu de la Manastirea Hodos Bodrog.

Ca structura arhitectonica, biserica respecta traditia bisericilor ortodoxe, dar cu unele influente transivanene. Astfel biserica se compune dintr-un altar cu absida trilobata, o nava foarte lunga, dar relativ ingusta, de care se leaga doua paraclise. Pe latura de vest a bisericii intalnim doua turnuri coaxiale, alte turnuri intalnindu-se si peste paraclise si altar, aratandu-ne o biserica cu multe turnuri si turnulete. Influenete ale bisericilor sasesti intalnim la turnul de vest mai inalt cu un coif zvelt si, pe colturi, alte patru turnulete, cu arcatura oarba la nivelul superior. Fatadele laterale, cu influente bizantine specifice bisericilor ortodoxe, ne dezvaluie ferestre cu inchidere in semicerc, in dreptul navei. La fatada principala, care este construita mai spre zilele noastre, prezinta un portic cu arcade din secolul XVII, caruia i se adauga un fel de contraforturi care acopera partial arcadele fatadei, alaturi de un portal in stil neobrancovenesc. Cele sase travei care compun nava sunt acoperite cu bolti tip vela, sustinute de arce dublu eliptice. De asemenea remarcam stalpii de colt din zona altarului, care sustin mai multe pandantive, precum si iconostasul bogat decorat.

De biserica Sf. Nicolae este legata si aparitia primei scoli romanesti in incinta bisericii inca din secolul al XV-lea. Prima mentiune despre existenta scolii dateaza din anul 1495, cursurile tinandu-se la inceput in limba slavona, iar din 1559 se studiaza in limba romana. Scoala cea noua dateaza din anul 1597 si cu ajutoare de la domnitorul Moldovei Aaron Voda. O modificare importanta a scolii dateaza din anii 1760-1761 cand cladirea a fost reconstruita in stil baroc, adaugandu-se un etaj, asa cum arata astazi. La parter se intra printr-un pridvor si din tinda in doua camere spatioase, cu tavane boltite. In istoria culturala romaneasca este mereu consemnata scoala din Schei ca reper de baza. Dupa activitatea prodigioasa a diaconului Coresi de tiparire de carti, se remarca activitatea unor preoti carturari, cum ar fi protopopii Vasile, Radu Tempea, Radu Tempea II, Radu Dunea, ale caror cronici ne aduc la cunostinta evenimente si personalitati ale vremurilor in care au trait. Mai amintim pe Teodor Ceorbea autorul unui dictionar romano+italian, Dimitrie Eustatievici, autorul Primei gramatici romanesti.

Tot in incinta bisericii, in anul 1965 se infiinteaza un complex muzeal care detine o bogata colectie de exponate reprezentative pentru istoria activitatilor legate de aceasta biserica de-a lungul timpului. Se intalnesc odoare datorate unor nume importante ale istoriei romanesti cum ar fi Constantin Brancoveanu, Serban Cantacuzino, Neagoe Basarab, Gheorghe Stefan, Petru Cercel, Aron Voda. Biserica detine si o impresionanta biblioteca, precum si o arhiva care cuprinde hrisoave si carti domnesti, zapise, registre, scrisori, mii de acte din cele sapte veacuri de istorie a bisericii, la care se adauga cateva mii de carti vechi. Toate acestea fac din biserica Sf. Nicolae nu numai un lacas de cult, dar si un loc unde istoria se intalneste cu arta, cultura cu traditia, iar scoala din incinta bisericii deschidea cu veacuri in urma drumul spre invatamantul in limba romana.

Cimitirul din incinta bisericii adaposteste, alaturi de mormintele preotilor sau personalitati legate de istoria bisericii si mormantul unui mare roman, ale carui merite au fost recunoscute nu numai in tara, dar si in lume, fiind pentru doi ani (1931 si 1932) presedinte Ligii Natiunilor, precursoarea interbelica a Organizatiei Natiunilor Unite. Sper ca v-ati dat seama ca este vorba de marele om politic, dar mai ales diplomat Nicolae Titulescu, a carui ultima dorinta a fost sa se odihneasca in somnul de veci in Scheii Brasovului. De fapt mormantul marelui diplomat a fost motivul vizitei noastre la biserica. Nesansa a facut ca aparatul de fotografiat (un telefon modern, de fapt, obiect cu care eu nu ma impac de fel) sa ramana la masina, iar nepotul sa nu fie interesat de loc de ce vedea, asa ca poze nu avem de aici.

De biserica Sf. Nicolae se leaga, din pacate si o intamplare mai putin placuta. Comform relatarii preotului Vasile Prodea, o icoana veche din anul 1554, care o infatisa pe Maica Domnului in brate cu pruncul Iisus Hristos si care valora in 1993 200.000 de dolari a fost furata din biserica. Iata cum povesteste preotul Vasile Prodea aceasta intamplare: „Icoana a fost furata de un tigan. N-a vandut-o, a tinut-o in casa. Hotul a povestit politistilor, dupa ce a fost prins, ca de fiecare data cand intra in camera unde era icoana, il napadea transpiratia, tremura din toate incheieturile, i se facea frica si se sufoca. Trebuia sa scoata afara icoana! ” Rugaciunile enoriasilor si ale preotilor sa se gaseasca icoana au fost ascultate, politistii descoperind hotul si icoana, pe care au adus-o la locul ei, in biserica, spre bucuria tuturor.

Maica Domnului mai facuse o minune!

PS Sursele de informare sunt constituite din Ghidul Atlas al Monumentelor Istorice din Romania (Vasile Cucu si Marian Stefan, 1979), Dana Fodor si Gabriel Mateescu[ Lumea credintei, anul II, nr. 6 (23) ], Protopopiatul Ortodox Brasov.

---

VIZUALIZĂRI: 1275 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI