Mi-a cam placut

TIPĂREȘTE

M-am urnit greu de tot catre Sovata.

Am luat harta, am inconjurat lacuri pe harta, am studiat descrieri AFA, am chestionat colegi care au fost acolo, am citit forumuri multe si am studiat toate site-urile cu pensiuni posibile. A fost cel mai lung si dificil proces de documentare la finalul caruia, indoindu-ma de capacitatile mele de alegere, am decis ca Sovata nu e pentru mine... de fapt, in nebunia care ma cuprinsese am mentionat, tare, raspicat: SOVATA nu ma merita deci eu nu merg: -)

Familia nu m-a bagat in seama, astfel incat intr-o duminica am plecat catre minunata zona. Drumul a fost lung, copiii s-au plictisit, am facut si pauze regulamentare, am mancat, am cantat, ne-am certat si intr-un final am ajuns. Ne-am dus la vila inchiriata, am descarcat bagajele, si deja primul semn de multumire a inceput sa se strecoare in sufletul meu. Vila era OK, cu paraul din spate care-mi fusese mentionat in email si nu-l bagasem de seama, dar care a reprezentat punctul forte si primul semn ca lucrurile vor sta bine.

Lacul Ursu

Am mers in fiecare dimineata acolo. Stateam la coada mare. Copiii se jucau pe o banca in apropierea casei de bilete cu bunicii, si-i chemam cand ma apropiam de casa. Ei nu se plictiseau la coada, eu aveam parte de cateva minute de liniste. Coada era de cel putin 30 persoane in jurul orei 9. 30-10 cand ajungeam acolo. Pretul biletelor mi s-a parut mare si faptul ca nu se poate intra cu aceleasi bilete si dupa-amiaza e cam nasol. Am gasit in fiecare zi loc pentru paturica noastra. Apa superba! Am plutit cu totii multumiti ore-n sir in apa curata (citisem la un moment dat ca apa e murdara, cu PET-uri iar realitatea a fost peste asteptarile mele), calda si foarte sarata. Ieseam din apa doar cat sa mancam o inghetata sau sa bem o bere la terasa si apoi ne intorceam iar in apa. Am plecat in fiecare zi la momentul pauzei (pentru somn de pranz, masa, activitati de dupa-amiaza). Peisajul frumos, lumea linistita, nu e muzica si desi e aglomeratie parca nimic nu m-a deranjat iar in lac fiecare om avea parte de spatiul lui.

Parcarea in statiune

Un punct important pentru noi. Vila era departe de centru; dimineata cand veneam la lac gaseam loc pe sensul unic care urca/ coboara pe langa Lac, cam la 5 min de mers pe jos. Pretul era de 6 RON/jumatate de zi sau 10 RON/ zi intreaga. Primesti chitanta frumoasa, de fapt un bilet de carton, colorat, pe care sa-l pui in parbriz. Seara cand ieseam la distractie parcam ori intr-o parcare cu plata undeva mai jos (2 RON) sau in cea centrala din sensul giratoriu (de langa hotel Danubius). Totul a fost OK, am gasit mereu locuri cand si unde am dorit (e posibil ca lupta zilnica pentru un loc de parcare in Bucuresti sa ne fi dezvoltat niste aptitudini aparte si de aceea totul sa ni se para mult mai simplu acolo)

Posibilitati de joaca pentru copii

Exista un castel gonflabil pentru descarcat ultimele farame de energie. L-am vizitat. In fiecare seara, desigur. 15 minute de sarituri costau 5 RON. Langa loc, parintii stau pe scaun si pot consuma inghetata, suc, apa de la o toneta de langa.

Trenuletul care face un tur al statiunii de 20 minute a fost foarte apreciat. Am circulat cu el, aproape in fiecare seara. In ultima seara, fiind tarziu am prins ultima cursa de trenulet si un grup vesel in el. Soferul s-a mulat foarte bine pe gustul grupului si a oferit un tur inedit, cu muzica multa, claxoane, mers in zig-zag, salutat toti oamenii de pe strada. Copiii erau cu gura pana la urechi (desi la ora aceea ar fi trebuit sa fie in pat).

Fantana arteziana are multe bancute in jur, mai veneau si alti copii si se realizau niste imprieteniri rapide si jocuri prin micul parculet de acolo.

Bazar unde aterizam mereu, in cautare de alte jucarii. Jucariile scumpe, aceleasi la toate tarabele, dar ne-am facut treaba cu ele.

Mancare

Am mancat kurtos colaci excelenti (nu se compara cu cei gustati aici la Bucuresti), porumbul fiert (despre care citisem pe AFA) e de tip dulce (gen fast-food) si asta m-a cam dezamagit, pastrav proaspat si bun peste tot pe unde am mancat, gulas si papricas, etc. Piata din Sovata, scumpa rau si destul de prost echipata. Exista supermarketuri in statiune (care se inchid la 22) si un Penny Market unde parcarea e plina dupa-amiaza si se sta la cozi destul de mari. Fructe putine si nu prea bune, am cam suferit din punctul asta de vedere. Am gasit toate articolele pe care le-am cautat, inclusiv niste carne proaspata pentru gratar. Nu am mancat seara la restaurant deci nu stiu cat de mult se asteapta. Multe restaurante au formatie live si se canta/ danseaza. Din acest motiv, strada principala, pe care se afla destule pensiuni renumite, e cam galagioasa (eu nu m-as caza acolo) dar cred ca e OK pentru cei care-si doresc ceva animatie si oricum banuiesc ca dupa 11-12 seara se asterne linistea si acolo.

Statiunea arata foarte bine, sunt flori multe peste tot.

Lumea linistita, destul de multe familii cu copii.

Trotuarul ingust, il trec la puncte slabe. Daca prindeai 2 oameni in fata ta prinsi in conversatie si la pas domol, cam stateai in spatele lor pana cand reuseai sa le transmiti ca vrei sa-i depasesti.

E curat. Nu am vazut caini vagabonzi sau pisici. Tantari la limita inferioara si inofensivi.

Aerul bun, cald in timpul zilei (cam 29-30 grade) dar racoare dimineata si seara, numai bun pentru plimbare.

Posibilitati de facut drumetii catre Praid, Cordund, Targu-Mures, Sighisoara.

Oamenii amabili, zambitori, mi-au multumit pentru cumparaturile facute la ei, am primit tot restul, mi-au luat in seama comentariile (i-am spus unei doamne ca avea niste struguri negri buni cu o seara inainte dar ca n-am apucat sa cumpar si a doua zi facuse comanda pentru altii). Am primit toate informatiile si explicatiile solicitate (unde-i benzinaria, unde gasesc o macelarie, care-i un anumit drum).

Am fost sfatuita sa nu ma duc vara, si mai ales in august pentru ca este varf de sezon si n-o sa-mi placa. VArful l-am simtit in momentul alegerii pensiunii pentru ca am dat cel putin 50 de telefoane ca sa gasesc ceva liber in acea perioada. Dar altfel nu m-a incomodat cu nimic varful; a fost o aglomeratie in care am simtit ca ma bucur si de liniste si nimic nu m-a deranjat!

In asteptarea autostrazii care sa ma duca pana acolo raman cu amintirile frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 5926 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI