ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.02.2023
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
SEP-2022
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 11 MIN

Săpânța - La Cimitirul Vesel și la Mănăstirea Săpânța Peri

TIPĂREȘTE URM de aici

Am ajuns și la Săpânța. Era în cea de-a treia zi a circuitului Maramureș și bisericile de lemn la care am luat parte în septembrie 2022. În cursul dimineții vizitaserăm Biserica de lemn din Desești, patrimoniu UNESCO, apoi ne deplasaserăm la Sighetu Marmației pentru Muzeul Satului Maramureșean și pentru Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.

Ajunși la Săpânța cam pe la orele amiezei, mai înainte chiar de a vizita multmediatizatul cimitir care face faima satului și a României, pentru că foamea ne dădea ghes tuturor, ne-am oprit mai întâi la restaurantul din centru. Încă înainte de a ajunge la destinație, din autocar, ghidul a comunicat telefonic opțiunile noastre culinare, centralizate, astfel încât așteptarea pentru servire nu a fost prea mare. S-au servit ciorbe și diverse fripturi la grătar. Eu și prietena mea de călătorie ne-am mulțumit cu câte un păstrăv la grătar, cu mămăliguță și mujdei de usturoi. Dar, cum acesta nu este un articol despre "Unde mâncăm la... ", mă voi mărgini să spun că nu la Săpânța am mâncat cel mai bun păstrăv la grătar. De la restaurant, în dreapta, se vedea intrarea în Cimitirul Vesel, iar eu - nerăbdătoare să fac fotografii - am grăbit masa și am încercat să plec mai înainte. Tocmai când să ies, o rafală de ploaie - scurtă, repezită, așa cum sunt ploile de vară, mi-a pedepsit nerăbdarea și m-a făcut să-mi aștept grupul.

Așezată la hotarul de nord al României, pe valea Tisei, dominată de piscurile Carpaților, localitatea Săpânța este atestată documentar din 1373. Numele cunoscut atunci era Zapancha. Vestiți pentru producția de artizanat din lână, în special cergi - "țoluri de Săpânța" - buni păstrători ai tradițiilor strămoșești, localnicii pot fi văzuți duminica, la biserică, îmbrăcați în costumul național tradițional, dând uitării pentru o vreme neînțelegerile anterioare.

În centrul satului este amenajat un târg de unde vizitatorii pot achiziționa o frumoasă amintire de vacanță - țesături, cusături executate manual, ii, podoabe (brățări, zgărdane), broboade, clopuri, cergi, diverse licori preparate în casă, chiar și cruci de mici dimensiuni, în model Săpânța. Prietena mea și cu mine ne-am îmbogățit colecția de brățări din mărgele colorate, podoabe care ne umplu inutil sertarele dându-ne totuși mulțumirea că am răsplătit cumva migăloasa muncă a artizanilor.

La Cimitirul Vesel

Vestitul cimitir din Săpânța se află în centrul comunei, înconjurând biserica parohială și numărând în jur de 800 de monumente de artă populară. Și numărul lor este în continuă creștere. Cimitirul Vesel din Săpânța este un adevărat muzeu în aer liber. Taxa de vizitare este de 5 lei/persoană.

După ce treci de poartă, nu poți să nu fii impresionat de multitudinea de cruci sculptate în lemn de stejar, pictate și versificate prin încrestare. Versurile sunt naive, adesea șchioapătă, dar reușesc totuși să ne spună ceva despre cel care își doarme somnul de veci vegheat de crucea vopsită într-o anumită nuanță de albastru, care diferă puțin de albastrul de Voroneț și care - cu mândrie - este numită de localnici "albastru de Săpânța". Majoritatea epitafurilor sunt scurte, dar există și dintre acelea care neavând loc pe una dintre fețele crucii se continuă și pe cealaltă. Aceste versuri simple conțin numele și ceea ce a fost esențial în viața decedatului - ocupație, stil de viață, gânduri, sentimente, metehne... constituind toate la un loc un fel de cronică a satului.

Unele dintre epitafuri au și o notă de umor ironizând sau dojenind, ceea ce a făcut ca cimitirului din Săpânța să i se atribuie numele de Cimitirul Vesel. Mie nu mi s-a părut vesel. Doar deosebit. Pentru mine - indiferent de înfățișarea lui - un cimitir este doar un cimitir, adică un loc în care își dorm somnul de veci oameni care nu mai sunt printre noi. Gândurile și sentimentele care mă copleșesc atunci când pășesc pe aleile unui cimitir, chiar și în Cimitirul Vesel de la Săpânța, sunt adânci și dureroase, chinuitoare și triste. Și neapărat sobre. Împreună cu prietena mea, am străbătut aleile cimitirului privind, citind epitafuri și fotografiind câte ceva. Picturile de pe cruci îi reprezintă pe oameni în plenitudinea vieții lor - tăind lemne, arând ogorul, mergând călare, mânând vitele, mergând la coasă, lucrând în atelier, dăltuind lemnul, cântând, mergând la școală sau chiar mergând la război. Femeile își poartă copiii în brațe, torc, țes, frământă pâine, gătesc mâncarea familiei, dansează cu bărbații lor...

Inițiatorul acestei tradiții care a dus faima Săpânței până departe, în lume, este Stan Ion Pătraș (1908-1977) - sculptor, pictor și poet popular. Prima cruce realizată în forma care mai apoi a devenit o tradiție a fost lucrată în 1935. De atunci, în timpul vieții sale, Stan Ion Pătraș a sculptat cam 10 cruci pe an, toate în lemn de stejar. Se spune că a avut nu mai puțin de 53 de ucenici, doi dintre ei - Turda Toader și Stan Vasile - fiind cei care, conform dorinței lui, i-au sculptat propria cruce. Dar, pentru că acestia nu sunt ortodocși, ci neoprotestanți, continuatorul oficial al tradiției lui Pătraș este un alt ucenic, Dumitru Pop Tincu. El este și cel care are în grijă Casa Memorială "Stan Ion Pătraș" din Săpânța, aflată nu departe de cimitir.

În fața intrării în biserică, pe latura vestică, se poate vedea mormântul fondatorului faimosului cimitir de la Săpânța. Pe crucea lui Stan Ion Pătraș, scrie:

De cu tînăr copilaș

Io am fost Stan Ion Pătraș

Să mă ascultaț oameni buni

Ce voi spune nus minciuni

Cîte zile am trăit

Rău la nime nam dorit

Dar bine cît am putut

Orișicîte mia cerut

Vai săraca lumea mea

Că greu am trăit în ea

Iată și un alt citat, un epitaf care se vrea vesel:

Sub această cruce grea

Zace biata soacra mea

Trei zile de mai trăia

Zăceam eu și cetea ea.

Voi care treceți pă aici

Încercați să n-o treziți

Că acasă dacă vine

Iarăi cu gura pă mine

Da așa eu m-oi purta

Că napoi na înturna

Stai aicea dragă soacra mea

Și un altul:

Eu aici mă odihnesc

Și Pop Toader mă numesc

Drag mi-a fost clănitaru

Și țuica din paharu

Cât am trăit pe pământ

Tot la asta m-am gândit

Să am ce bea și ce mânca

Din clănitar a cânta

Dar am avut și năcaz

Că văduv am rămas

Și vă cânt de veselie

Nu vă cânt așa ca mie

Se știe că la Cimitirul Vesel din Săpânța, un loc de notorietate, nu există un ghid local, dar dacă intri în vorbă cu localnicii, oricare dintre ei îți poate fi un fel de ghid. Afli astfel că sătenii nu prea își doresc să fie înhumați în celebrul cimitir din centrul satului, pământul acestuia mustind de apă. "E plin de apă și de pietre. Când te bagă în pământ, te bagă direct în apă" este un detaliu pe care îl vei afla de la sătenii vârstnici și care a ajuns chiar și pe internet. Localnicii preferă un loc în cel de-al doilea cimitir al satului, mai liniștit, aflat pe deal. Deși nu am fost și nu am văzut cu ochii mei, am aflat că sunt și acolo vreo 250 de cruci albastre, sculptate și împodobite de meșterii locali.

Biserica din Cimitirul Vesel Săpânța este foarte frumoasă. Renovată de curând, biserica are acoperișul și turla decorate cu motive în același stil cu crucile din cimitir. Nici culorile nu fac notă discordantă. În partea superioară, în nișe, sunt reprezentate chipuri de sfinți. Pereții laterali, decorați cu motive populare, prezintă și portul popular din Săpânța specific fiecărui anotimp. Interiorul este larg, luminos, pictat în culori vii, proaspete.

Închei relatarea despre Cimitirul Vesel din Săpânța cu părerea că originalitatea și unicitatea cimitirului este dată nu de amplasamentul lui la hotarul țării, nu de crucile viu colorate, încărcate cu epitafuri stângace, ci de mesajul care se încearcă a fi transmis prin ele, acela că nu moartea, ci tumultul vieții este cel care primează. Chiar și în cimitir, locul celor pe vecie adormiți.

De curând am aflat că la Simpozionul Monumentelor Funerare, care a avut loc în 1998 în SUA, Cimitirul Vesel de la Săpânța a fost clasat pe primul loc în Europa din punct de vedere al notorietății și pe locul al doilea în lume după cel din Valea Regilor - Egipt.

E și asta ceva. Pentru România, pentru Săpânța!

La Mănăstirea Săpânța-Peri

Pentru că ne aflam în satul Săpânța, pentru că programul nostru turistic pentru cea de-a treia zi a circuitului fusese epuizat, dar încă era devreme, în ciuda faptului că cerul se acoperea de nori negri, ghidul ne-a întrebat dacă înainte de întoarcere acceptăm o abatere la Mănăstirea Săpânța Peri. Cum mulți dintre noi știam că nu vom reveni prea curând pe meleagurile prea îndepărtate ale nordului țării noastre, am acceptat de îndată.

Distanța din sat și până la mănăstire este foarte mică. 1-2 km.

În localitatea Peri (astăzi situată pe teritoriul Ucrainei) la mică distanță de Săpânța, a existat o veche mănăstire ctitorită de dinastia voievodală a Dragoșeștilor.

Încă din cele mai vechi timpuri, pe aceste locuri au existat mici comunități isihaste, dar pe la sfârșitul sec. XIII, prin grija lui Dragoș Vodă, aici a luat ființă o sihăstrie cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail".

Voievozii Balc și Drag, nepoții lui Dragoș Vodă, au fost cei care au construit biserica de piatră. În 1391 Mănăstirea "Sf. Arhanghel Mihail" din Peri a fost ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală, cu drept de jurisdicție asupra bisericilor din Maramureș și a încă șapte ținuturi. Stareț a fost numit Pahomie, o rudă apropiată a lui Dragoș Vodă. Cu mici intermitențe, aici, la Peri, timp de 312 ani, a fost sediul Episcopiei Ortodoxe Române a vechiului Maramureș. Despre activitatea culturală desfășurată aici - școală de caligrafie, școală teologică, traduceri și copieri de cărți religioase - nu are rost să vorbesc acum. De reținut este că trecerea timpului și evenimentele istorice au dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.

În vara anului 1997, în marginea satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri "Sf. Arhanghel Mihail" din Peri - Maramureș, astăzi situat pe teritoriul Ucrainei, s-a pus piatra de temelie a bisericii viitoarei Mănăstiri "Sf. Arhanghel Mihail". În amintirea locației originale, numele său s-a stabilit a fi Mănăstirea Săpânța Peri.

Ctitorită după planurile arhitectului Dorel Cordoș, biserica mănăstirii, în stil maramureșean, este cea mai înaltă construcție din lemn din Europa. Are 78 m. Când a fost terminată, la 31 august 2003 a fost sfințită de un sobor de preoți în prezența unei numeroase asistențe. Din anul 2005, Mănăstirea Săpânța Peri este în grija unei obști de maici.

Vizita noastră aici a fost foarte scurtă în primul rând pentru faptul că începuse să plouă atunci când am coborât din autocar. Unii, mai sperioși sau nepregătiți pentru ploaie, au preferat să rămână în autocar. Ceilalți, sub umbrele și chinuindu-ne să mai facem câte o fotografie, am grăbit pasul pe aleile asfaltate, mărginite de arbori din care picura apa. Am trecut pe lângă altarul de vară - o construcție din lemn, foarte frumoasă - dar cerul întunecat nu ne-a ajutat să-l fotografiem așa cum am fi dorit. Nici corpul de chilii, impunător, cu balcoane împodobite cu flori nu ne-a ieșit prea bine în poze.

În paraclisul de la demisol, acolo unde am fost întâmpinați de o măicuță, am ascultat povestea mănăstirii de la începuturi și până în zilele noastre, am cumpărat câte un suvenir, apoi ne-am retras către autocar. Ploaia stătuse, dar din pomi încă mai picura arar câte un strop.

Dacă ajungeți în Maramureș, nu uitați că Cimitirul Vesel de la Săpânța (aflat la 18 km de Sighetu Marmației și 4 km de hotarul cu Ucraina) este un loc inedit nu numai în România, ci și pe mapamond, un monument de artă populară vizitat de numeroși turiști și înscris în toate ghidurile de profil. Mănăstirea Săpânța Peri - cu cea mai înaltă construcție din lemn din Europa - este un alt obiectiv de mare interes.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 26.02.23 07:16:15
Validat / Publicat: 26.02.23 08:57:12
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SĂPÂNŢA [MM].

VIZUALIZĂRI: 951 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P02 Săpânța - Cimitirul Vesel. Mormântul lui Stan Ion Pătraș.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 41000 PMA (din 30 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

webmasterscris / TELEFON [26.02.23 10:48:58] »

Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ

— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

===

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

micutzuscris / TELEFON [28.02.23 08:35:48] »

Aurentic, traditional romanesc si foarte putin vesel. Fost, vazut, placut. Toate cele bune.

liviu49 [28.02.23 17:07:09] »

Scuze ca ma bag si eu in vorba cu asa intarziere! De=abia acum am reusit sa-mi fac timp si pentru mine.

Daca as fi un carpanos as spune ca cineva (nu spun cine, ca se-aude) m-am urmarit acum doi ani in miniconcediul din Maramures si ti-a indrumat apoi pasii spre locurile vizitate de noi in ziua de luni, prima zi de vizita in Maramu’.

Cimitirul nu m-a lasat fara glas, cum ma asteptam eu, initial. Merita vazut oricum oentru originalitatea lui, pentru a savura hazul de necaz. Biserica din cimitir m-a dezamagit cu frescele exterioare sistem mozaic, care nu mai transmit celor care viziteaza aceasi emotie ca frescele pictate. Poate sunt eu mai carcotas!

Biserica de peste drum, aflata in constructie la data vizitei noastre mi s-a parut mai naturala.

In schimb la Sapanta Peri am admirat in liniste si nederanjati de inghesuiala (cum a fost in Cimitir) aceasta minunatie. Cred ca era ora mesei, sau era program de rugaciune, pentru ca in curte nu am zarit picior de monah. Evident ca usile bisericii erau inchise, dar la turla accesul era neingradit. Si asta spre bucuria nepoatei care a vrut sa urce toate treptele scarii interioare din turla ca sa vada unde ajung. Noroc ca m-am prins de smecherie si am urcat dupa ea, ca altfel daca urca pana unde dorea ea, trebuia sa renuntam la Sighet si Lacul Albastru si sa mergem direct la Barsana.

Dar iar ma intind la vorba si sa las si pe altii sa apuce sa scrie un ecou.

Numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [02.03.23 11:53:38] »

@webmaster: Mulțumesc!

@micutzu: Da, fără a-l aprecia ca fiind vesel, Cimitirul Vesel din Săpânța mi-a plăcut și mie prin originalitatea lui și prin efortul de a duce mai departe o tradiție românească.

@All: Abia acum remarc - și asta dintr-o simplă întâmplare - că articolul meu despre Cimitirul Vesel din Săpânța este al 500-lea pe care l-am scris despre ROMÂNIA. O fi cazul să mă opresc?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [02.03.23 11:56:45] »

@liviu49: Citisem atât de multe despre Cimitirul Vesel din Săpânța, ascultasem atâtea relatări ale celor care au fost acolo înaintea mea, văzusem și foarte multe poze cu crucile albastre cu epitafuri care se vor hazlii încât vizitându-l, cimitirul nu m-a impresioant pe cât mă așteptam.

Biserica de peste drum, cea din lemn, în stil maramureșean, nu părea a fi chiar gata. Aflasem că este a catolicilor, dar nu am avut cum verifica.

Călătorii frumoase oriunde și oricând!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, liviu49, micutzu
Alte impresii din această RUBRICĂCimitirul Vesel din Săpânța:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.054319858551025 sec
    ecranul dvs: 1 x 1