Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină “Dragoș Vodă” - Neamț

TIPĂREȘTE

Plecând din Humulești, ne îndreptăm spre Mănăstirea Neamț și spre celelalte obiective din preajma ei - Biserica “Sf. Ioan Iacob Hozevitul” de la Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” - Neamț și Schitul Vovidenia cu Casa memorială “Visarion Puiu” și Muzeul “Mihail Sadoveanu” .

Drumul este bun și străbate un peisaj verde, plăcut în zi de vară. Înconjurat de vegetație, lăsăm în urmă Complexul Turistic “Zimbru” , apoi Pensiunea “Perla Neamțului” și “Conacul Pavăl” , toate părând pustii, fără vreo suflare omenească prin curți, fără vreo mașină parcată în apropiere. De îndată ce am trecut de “Conacul Pavăl” , o ramificație spre stânga, nenumărate mașini parcate atât pe ea cât și de-a lungul drumului principal, precum și un panou ne informau că am ajuns la Grădina Zoologică Zimbrăria “Dragoș Vodă” . Tot acolo am observat că programul de vizitare este zilnic, între orele 10.00-18.00, așa încât ne-am hotărât ca la întoarcere să facem și noi un popas acolo. Ceea ce s-a și întâmplat. Loc de parcare? La acea oră, cu greu am mai găsit. Și asta abia în fața intrării la “Conacul Pavăl” . Mi-a plăcut această locație cu construcții cu acoperiș verde, cu aranjamente de piatră în curte și cu un gard împletit din nuiele, pe fundament de piatră. O dată în plus, ne-am convins că acolo nu era “viață” . Doar un câine flămând a ieșit prin spărtura lui din gard cerșindu-ne ceva de mâncare.

La Grădina Zoologică, la Zimbrărie cum - mai simplu - îi spun vizitatorii, am ajuns pietonal, cu slalom printre mașinile parcate pe străduță și printre nenumărații vizitatori cu copii în spate sau de mână. La intrare, nelipsitul stand cu suveniruri. Nu i-am dat atenție. Ne-am îndreptat spre casa de bilete. Un panou alăturat informează că taxa de vizitare este de 8 lei/persoană - adulți și 5 lei/persoană - copii. Pentru grupuri mai mari de 10 persoane taxa de vizitare este 5 lei/persoană - adulți și 3 lei/persoană - copii. Cred că aceste tarife au fost modificate de curând, bilețele cu cifre fiind lipite pe deasupra celor vechi.

Pe același panou - în română și engleză - sunt înscrise câteva reguli de vizitare, lucruri elementare, de bun simț: acces interzis autoturismelor, câinilor și altor animale domestice, interzis fumatul și consumul de băuturi alcoolice în incintă, nu hrăniți și nu deranjați animalele, nu urcați pe garduri, nu aruncați gunoaie, nu vă apropiați de animale la o distanță mai mică de 1,5 m... Unde am mai auzit asta? Asta cu „distanța de 1,5 m” ? A, da, suntem încă în pandemie! Cu masca pe figură, păstrând distanța, ne-am aliniat la casa de bilete. Dincolo de ea, o alee ușor în pantă te conduce la țarcurile cu păsări și animale.

Mai întâi, pe dreapta, păsările - porumbei, fazani, păuni cu cozi cam jumulite, găini de rasă (colorate, încălțate, moțate… Moțata Olandeză, deosebit de frumoasă!). În continuare nutria rozând alene dintr-un știulete de porumb, lăcașurile goale ale ursului și mistrețului…

Muflonul European cu coarnele lui mari și răsucite, Cerbul comun, Cerbul lopătar, Căpriorii și căprioarele viețuind în grupuri mari, la umbră de copaci, fac deliciul copiilor și nu numai. Sunt obișnuiți cu oamenii, sunt prietenoși și iau cu delicatețe și cu multă plăcere o ghindă proaspătă din mânuțele copiilor. Cu toate că aveam clar în minte cea de-a patra regulă de vizitare înscrisă pe panou “Nu hrăniți animalele!” , mi-a făcut mare plăcere să ofer unui cerbișor simpatic o ghindă verde, abia desprinsă din stejar.

… și în sfârșit, Zimbrul - Bison Bonasus, vedeta rezervației, animalul rarisim pentru care venisem aici. Nu mai văzusem în realitate zimbrul - cel mai mare mamifer ierbivor din Europa, cu corpul său masiv, lung de 2,80 - 2,90 m și înălțime la greabăn de 1,60-1,80 m. Tăblița fixată pe gard informează că greutatea zimbrului oscilează între 460-750 kg, unii masculi ajungând chiar și la 800-1000 kg. Femelele însă nu depășesc 600 kg.

Dispărut încă din sec. XIX din pădurile României datorită vânării lui în exces, precum și datorită scăderii drastice a fondului forestier, zimbrul a fost reintrodus cu mare greutate în peisajul nostru faunistic prin programe speciale, costisitoare. În România există în prezent doar patru rezervații pentru zimbri: Dragoș Vodă - Vânători (jud. Neamț), Neagra - Bucșani (jud. Dâmbovița), Hațeg - Slivuț (jud. Hunedoara) și Vama Buzăului (jud. Brașov).

În centrul Parcului Zoologic de la Vânători - Neamț, un panou amplasat vizibil oferă câteva date privind Istoricul Grădinii Zoologice “Dragoș Vodă” .

Din cronica Ocolului Silvic Târgu Neamț sunt extrase câteva date esențiale, importante pentru vizitator. Citez și eu câteva fraze aici: Primele exemplare de zimbri, în număr de trei, originare din Polonia, au fost aduse în anul 1970 dându-li-se numele de Rarău, Roxana și Raluca.

În anul 1974 se nasc primele două exemplare de zimbru în cadrul rezervației: Rosina - femelă și Roco - mascul. În același an rezervația găzduiește filmarea unor secvente de vânătoare pentru filmul “Frații Jderi” și “Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” .

În anul 1975, la începutul lunii august, toți cei 5 zimbri, sătui de captivitate, reușesc să rupă gardul șubred al țarcului și ajung pe piscul Brăileanca și în poiana Grajduri, unde consumă din belșug coajă de carpen, fag, frasin și chiar brad, sortimente care le lipseau în țarcuri. După 3 săptămâni au fost readuși cu mari dificultăți în rezervație. În același an, la sfârșitul lunii august, moare femela Roxana, ca urmare a efortului la care a fost supusă cu ocazia filmării secvențelor de goană pentru filmul “Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” , cumulat cu efortul readucerii în țarcuri și cu o boală mai veche.

În anul 1978, după desființarea Rezervației de la Poiana Brașov, se mai aduce un exemplar mascul în rezervația de la “Dragoș Vodă” , astfel încât efectivul de zimbri se ridică la 10 exemplare. Tot în acest an se aduc în rezervație doi mufloni, un lopătar și fazani de decor - aurii, argintii și comuni.

În anul 1982, s-au transferat la Rezervația de Zimbri Neagra-Bucșani, următorii zimbri: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia și Robu, rămânând în Rezervația “Dragoș Vodă” , zimbrul Rarău și zimbroaica Ravena.

În anul 1998 s-au adus de la Rezervația de Zimbri Neagra-Bucșani trei zimbri: Rodion, Rochița și Rodia.

Panoul ne mai informează că în cadrul rezervației se află trei iazuri - Zimbrilor, Cerbilor și Căpriorilor - bogate în faună piscicolă și loc de popas pentru păsările de apă aflate în pasaj.

Nu cred că trebuie să mai spun că parcul este o atracție deosebită pentru copii. Este plăcut, este instructiv, copiii văzând ceea ce poate nu au mai văzut vreodată. Iar dacă mă refer strict la zimbri, pot spune că nici eu nu am mai văzut vreodată aceste animale greoaie, pe cale de dispariție. În arealul lor verde, întins, cu soare și cu umbră deopotrivă, în apropiere de lac, se pare că o duc bine. Expuse publicului sunt doar câteva exemplare, altele fiind găzduite în țarcul de aclimatizare (o suprafață împrejmuită, de 180 ha). Există și exemplare puse în libertate, specialiștii monitorizându-le prin intermediul unor aparate speciale montate în jurul gâturilor. Se speră să se realizeze conservarea acestei specii aproape dispărută printr-o creștere și printr-o distribuție planificată a zimbrilor în pădurile noastre.

Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină “Dragoș Vodă” , una dintre cele patru rezervații de zimbri din țara noastră, este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervații de zimbri din Europa. Suprafața sa totală este de 11.500 ha. Inclusă în Parcul Natural Vânători - Neamț, Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină “Dragoș Vodă” a fost înființată în anul 1968, primele exemplare de zimbru fiind aduse aici în 1970.

Prin Legea nr. 5 din 6.03.2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate), zona a fost redeclarată arie protejată.

Încheiere

Nu pot încheia fără a aminti faptul că la ieșire, lângă poarta mare a rezervației, însetați fiind, am cumpărat câte un pahar mare de suc natural de cătină, cu gheață, o licoare revigorantă în care se regăsea și miere și ghimbir. I se spunea “Cătinadă” și costa - dacă îmi amintesc bine - 8 lei/pahar de 500 ml și 6 lei/pahar de 300 ml.

Dacă vizitați Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină “Dragoș Vodă” , dacă mai găsiți acolo Cătinadă și - bineînțeles - dacă vă este sete, încercați-o!

---

VIZUALIZĂRI: 3129 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI