ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.10.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 1 zile
Prieteni
4 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
EXCELENT

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Biserica “Sf. Ioan Iacob Hozevitul” de la Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” - Neamț

TIPĂREȘTE URM de aici

În drum spre marea lavră nemțeană - Mănăstirea Neamț - cu 500 m înainte de a ajunge, pe partea dreaptă, se află Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” . În curtea sa, chiar din mersul mașinii, se poate remarca o biserică nouă, pictată în culori vii. Aflați în zonă, cu intenția de a vizita Mănăstirea Neamț, lăcașul ctitorit de voievozii moldoveni Petru I Mușat, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, Schitul Vovidenia cu Casa Memorială “Visarion Puiu” - Reședința de vară a lui Mihail Sadoveanu, precum și alte obiective din apropiere, am intrat în curtea seminarului a cărui poartă aștepta larg deschisă pentru oaspeți. În același timp a sosit și un microbuz din care au coborât câteva măicuțe. În afară de noi, în acel moment, ele au fost singurele vizitatoare ale noului lăcaș.

Menționez că la intrarea în curte, în stânga porții, se află Centrul de Informare și Educare Ecologică - Mănăstirea Neamț. N-am găsit pe nimeni acolo, dar am remarcat panoul cu harta Parcului Natural Vânători - Neamț și monitorul cu ecran tactil din dreapta sa. Cu surpriză, am observat că acesta era spart. Cum și de ce a ajuns în această stare?

Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” - Neamț

Se știe că Mănăstirea Neamț, una dintre cele mai importante vetre monahale din Moldova, a fost întotdeauna un centru de cultură, cu școli de chilie sau de grămătici în care nu doar frații din mănăstire, ci și mirenii dobândeau meșteșugul scrisului și al cititului. „Școala” lui Ilarie (1821), a lui Neonil (1834), a arhimandritului Neonil Buzilă (1843), au funcționat în spații improvizate, în arhondaricul chinoviei, în bolniță și pe unde se mai putea.

Iubitor de carte și înțelegând necesitatea învățăturii pentru popor, starețul Neonil a zidit pe locul actualului seminar, pe cheltuiala mănăstirii, un corp special de clădiri - prima școala teologică de la Neamț. În mijlocul dependințelor școlii, a ridicat și o mică biserică purtând hramul “Sfântul Pantelimon” .

Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț a fost înființat cu consimțământul domnitorului Grigore Alexandru Ghica, la 2 martie 1855. Conform noilor reglementări, seminarul cuprindea trei cicluri - normal, secundar şi teologic - corespunzătoare etapelor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Hrisovul de înființare legiuia și programa analitică a celor trei secţiuni, precum şi diferite alte dispoziţii privind buna funcționare a noii instituții. Cursurile se ţineau în limba română, dar se studiau și limbile clasice și - mai târziu - cele moderne.

Anul acesta s-au împlinit 165 de ani de la înființarea Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț.

Nu vreau să intru în amănunte. Menționez doar că după 1990, școala teologică de la Neamț a cunoscut mai multe prefaceri. La inițiativa Î. P. S. Mitropolit Daniel, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Seminarul de la Neamț și-a schimbat denumirea în Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” , în amintirea luminatului mitropolit care, în 1803, la Iași, a pus bazele primei școli teologice din Moldova.

Tot la inițiativa Mitropolitului Daniel, în clădirile Seminarului Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” a fost înființată Academia Ortodoxă „Sfântul Ioan de la Neamț” , centru de spiritualitate și cultură ortodoxă, menit să intensifice locul și rolul mirenilor în activitățile cultural-misionare ale Bisericii.

Un moment de referință în istoria școlii teologice nemțene de după 1990 îl constituie construirea Bisericii “Sf. Ioan Iacob de la Neamț” .

Biserica “Sf. Ioan Iacob Hozevitul” - Neamț

După revoluție, vechiul paraclis al seminarului cu hramul “Sfântul Pantelimon” devenind neîncăpător, Î. P. S. Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a aprobat în 1993 proiectul unei viitoare biserici.

Ideea înălțării unei noi biserici a prezentat interes cu atât mai mult cu cât se căuta un loc potrivit ca sălaș pentru moaștele Sfântului Ioan Iacob Românul aflate la Mănăstirea Sf. Gheorghe din Hozeva (Israel) și care - se speră - vor fi aduse în România.

La data de 5 august 1994 - ziua de cinstire a Sf. Ioan Iacob de la Neamț - Î. P. S. Daniel a oficiat slujba de sfințite a locului în care urma să se ridice biserica viitorului complex monahal de lângă Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” . În timp record, doar în trei ani, biserica a fost înălțată și sfințită la 12 octombrie 1997, în aceeași zi în care se aniversau 500 de ani de la sfințirea Bisericii “Înălțarea Domnului” , biserica lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamț.

Slujba de sfințire a fost oficiată de Sanctitatea Sa Bartolomeu I - Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului alături de Î. P. S Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și de Î. P. S. Daniel - pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.

Au urmat lucrările de înfrumusețare. În perioada 1998-2003 meșterul Vasile Buzuloi împreună cu ucenicii săi a realizat pictura. Catapeteasma a fost sculptată de Dumitru Gafton din Târgu Neamț. Pictura iconostasului a fost realizată de monahul Mihail Gheatău, fiind de fapt o donație a Mănăstirii “Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. Racla în care se află moaștele Sf. Ioan Iacob de la Neamț, lucrată de Mircea Ursache, student la teologie, a fost dăruită de Î. P. S. Daniel.

Am intrat în biserica impresionantă prin pictura sa interioară, prin stranele sculptate și mai ales prin catapeteasma cu ușile împărătești migălos lucrate în lemn. Pe locul ctitorilor, oricine îi poate recunoaște pe Î. P. S. Teoctist - fostul și pe Î. P. S. Daniel - actualul Patriarh al României. În partea dreaptă se află racla cu moaștele Sf. Ioan Iacob de la Neamț.

Am coborât și la demisol, la Paraclisul “Sf. Vasile cel Mare” . Sfințit la 4 august 2005, la privegherea pentru ziua hramului, slujba fiind oficiată de Î. P. S. Daniel, paraclisul este larg, luminos și un pic altfel decât suntem obișnuiți. Aduce cumva cu un lăcaș catolic, motivul fiind acela că lipsește catapeteasma cu ușile împărătești și diaconești, specifică bisericilor ortodoxe.

Pictura exterioară terminată și apoi sfințită de Î. P. S. Teofan - Mitropolitul Moldovei în 2015, este cea care atrage privirile cel mai mult. Coloritul său viu și albastrul preponderent, au adus bisericii seminarului încă un nume - „Voronețul nemțean” .

Este foarte frumoasă această pictură încărcată cu scene reprezentând momente din viața Sf. Ioan Iacob de la Neamț (inclusiv cu scena tunderii sale în monahism) și din viața altor sfinți români. Cine dă ocol bisericii studiind această pictură nouă, remarcă faptul că în pridvor, în dreapta intrării, există o întinsă zonă rămasă fără pictură. Se speră că într-o bună zi moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț vor fi aduse de la Hozeva și atunci, în acest loc, va fi redată scena aducerii moaștelor în România.

Anticipând acest moment, în partea de est a bisericii a fost construită o casă de oaspeți cu paraclis menită să găzduiască pelerinii din Țara Sfântă atunci când vor aduce moaștele Sf. Ioan Iacob Românul de la Hozeva.

Am citit undeva că Biserica “Sf. Ioan Iacob Hozevitul” este singura din județul Neamț împodobită cu pictură exterioară. Nu este adevărat! Biserica Mănăstirii Petru Vodă - tot din Neamț - este și ea împodobită cu pictură exterioară.

Nu pot încheia prezentarea bisericii și a zonei înconjurătoare fără a aminti de umbra deasă a arborilor din curte, de numeroasele flori bine îngrijite, de troița sculptată în lemn și mai ales de „Movila Unirii - 1859” . Un monument simplu, plasat pe o movilă de pământ, are la bază un panou pe care scrie: Monument ridicat de elevii seminarului în anul 1859 în cinstea Unirii Principatelor Române. Aici ei au cântat în cor „Cântecul lui Cuza Vodă” scris de elevul Narcis Crețulescu și pus pe note de fratele Mihail Ardeleanu. Vrednici de pomenire profesorii unioniști ai seminarului: Ghenadie Popescu Bănățeanul, Sofronie Vârnav, Dionisie Romano, Ierom Benedict. Placa a fost montată la 24 ianuarie 2009, la 150 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Despre Sfântul Ioan Iacob de la Neamț

Biserica din curtea seminarului este închinată Sf. Ioan Iacob de la Neamț. Dar cine este Sf. Ioan Iacob de la Neamț?

Născut la 23 iulie 1913 în satul Crăiniceni - Botoșani, Ilie (pe numele său de mirean) intră ca viețuitor în obștea Mănăstirii Neamț în 1933. La 8 aprilie 1936 este tuns în monahism primind numele de Ioan. În același an, împreună cu Arhim. Claudiu Derevleanu și monahul Damaschin Ignat, merge să se închine la Mormântul Domnului, apoi rămâne definitiv în Țara Sfântă. În 1947 superiorul Bisericii Ortodoxe Române din Ierusalim - Arhim. Victorin Ursache - propune Patriarhiei Române hirotonirea întru preot a schimonahului Ioan Iacob pe seama Schitului Românesc de la Iordan unde este numit egumen.

Ultimii 8 ani ai vieții i-a petrecut la Schitul Sf. Ana din pustia Hozeva. La vârsta de 47 de ani, la 5 august 1960, a plecat la Domnul. După 20 de ani, când s-a deschis mormântul, trupul său a fost găsit întreg și neputrezit. Actualmente sfintele sale moaște se află în biserica Mănăstirii Sf. Gheorghe din Hozeva - Israel.

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în 1992, stabilind ca zi de prăznuire 5 august, data la care s-a săvârșit din viață.

Am extras aceste succinte informații din broșura “Mănăstirea Neamțu” procurată cu prilejul ultimei noastre vizite la marea lavră nemțeană. Pentru mai multe detalii, accesați Viața Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț

Tot aici aș vrea să spun că în noiembrie 2007, cu prilejul unui pelerinaj în Țara Sfântă, am ajuns și la Mănăstirea Sf. Gheorghe din Hozeva. Îmi amintesc foarte bine că în noiembrie, în Israel, seara se lasă devreme și întunericul se instalează rapid, de aceea ne-am grăbit la Hozeva, la Mănăstirea Sf. Ghoerghe unde se află moaștele Sf. Ioan Iacob Românul. Din locul în care ne-a lăsat autocarul, pe un drum sinuos, cu urcușuri și coborâșuri, am grăbit spre mănăstirea situată sus, în stâncă. Din înălțimea terasei, călugărul care ne-a fost gazdă ne privea venind și ne-a primit cu bunăvoință chiar dacă am ajuns o dată cu lăsarea întunericului. A aprins luminile în biserică, apoi ne-a condus la racla cu sfintele moaște. Am rămas câteva minute lângă această raclă deschisă, în care se întrevedea forma unui trup uman. Acoperământul era cam scurt. Se vedeau încălțările și o mică porțiune din picior, cu pielea uscată pe os. Ai un sentiment deosebit acolo, în ținutul acela arid, departe de țară, lângă rămășițele unui om sfânt care a fost și încă mai este - la fel ca și tine - român. I s-a spus Ioan Iacob Românul, Ioan Iacob Hozevitul (pentru că acolo și-a trăit viața) sau Ioan Iacob de la Neamț (pentru că de la Mănăstirea Neamț a pornit în viața lui de sfințenie).

Întoarcerea la autocar a fost în pas de voie, pe întuneric, în grupuri de 2-3 persoane. Contra sumei de 5 dolari, localnici cu măgăruși se ofereau să ne diminueze efortul drumului…

Cum spuneam, moaştele Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț au rămas în Ţara Sfântă, la Mănăstirea „Sfântul Gheorghe Hozevitul” , dar se speră aducerea lor în România.

La canonizarea Sf. Cuvios Ioan Iacob săvârşită la Mănăstirea Neamț, la 5 august 1992, o delegație a Patriarhiei Ierusalimului a adus degetul mic al Sf. Ioan Iacob, relicvă care este acum păstrată într-o raclă așezată în noua biserică din incinta Seminarului Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” - Neamț.

Cu prilejul sfințirii Catedralei Naționale (25-30 noiembrie 2018), Patriarhul Teofil al Ierusalimului a dăruit un fragment din moaștele Sf. Ioan Iacob, precum și epitrahilul pe care sfântul l-a purtat în timpul vieții. Paraclisul aflat în subsolul Catedralei Naționale - alături de Sf. Daniil Sihastrul - îl va avea ocrotitor şi pe Sf. Cuvios Ioan Iacob, „românul sfânt din Țara Sfântă” .

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 05.10.20 09:53:25
Validat / Publicat: 05.10.20 11:12:21
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VÂNĂTORI-NEAMȚ.

VIZUALIZĂRI: 1994 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P09 Biserica “Sf. Ioan Iacob Hozevitul” de la Seminarul Teologic Ortodox “Veniamin Costachi” - Neamț
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 28100 PMA (din 29 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

Lucien [05.10.20 12:01:36] »

Foarte frumoasă prezentarea și foarte interesant, chiar neobișnuit aș zice, subiectul: un seminar teologic. În copilărie, pe vremea tovarășului, cu malițiozitate, poate și sub influența antireligioasă a vremurilor, noi, copiii, îi spuneam” fabrica de preoți” (ca să nu folosesc în cuvânt și mai” laic” ), însoțit și de un folclor (real sau fals, nu știu) privind condițiile de acces (de atunci și de acum) și de obținerea de către absolvenți a unei parohii (atunci și acum). Trecut pe lista” trebuie văzut” .

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [05.10.20 20:13:45] »

@Lucien:  Mulțumesc pentru aprecieri!

​Noua biserică a Seminarului Teologic de la Neamț chiar merită vizitată. Noi vom mai merge acolo – cine știe când? – în viitor pentru că îmi stăruie în minte ideea aducerii moaștelor Sf. Ioan Iacob la biserica anume construită pentru el.

Sunt prea lipsită de importanță în lumea asta, totuși nu pot să nu mă întreb cum vor aduce în România moaștele sfântului de la Hozeva? Cu țârâita? Bucățică cu bucățică, așa cum au început? La canonizarea Sf. Cuvios Ioan Iacob din 1992, au adus degetul mic, la sfințirea Catedralei Naționale, în 2018, au mai adus un fragment… Nu-l pot aduce tot?

Eu am văzut la Mănăstirea Sf. Gheorghe din Hozeva (Israel) moaștele întregi ale Sf. Cuvios Ioan Iacob Românul și parcă mă revolt când văd cum au început să-l fărâmițeze. Parcă ni l-ar da și nu ni l-ar da.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Lucien [05.10.20 20:41:21] »

@iulianic:  Cumva, eu nu-mi fac probleme din astea. Moaștele nu prea mă interesează. Oricum, față de cum era acum mai mulți ani, în prezent este o modă ca (aproape) fiecare biserică să aibă un relicvariu cât mai bogat și în care vezi fel de fel de discuri și alte fragmențele de la diverși sfinți de prin toate colțurile lumii. Și mă opresc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [05.10.20 21:01:52] »

@Lucien:  Nici pe mine nu mă pasionează sfintele moaște. Nu dau atenție expoziției de oscioare din câte o biserică. Totuși, Sf. Ioan Iacob Românul, dacă tot va fi adus – sau se speră să poată fi adus la Neamț - de ce încep deja să-l fragmenteze? Mai bine să-l lase la Hozeva, întreg, decât să-l aducă aici și să-l împrăștie.

​Și eu pun punct aici acestui subiect. Poate că nici n-a fost tocmai potrivit a-l deschide.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Lucien [05.10.20 21:15:41] »

@iulianic:  După mine, fragmentarea moaștelor sau a altor relicve are o rațiune foarte practică și care justifică acest lucru: fragmentele pot fi date la schimb sau vândute. De exemplu, dacă adunăm fragmentele de lemn din crucea pe care a fost răstignit Iisus, se pare că putem construi mult mai multe cruci. Dar iarăși alunecăm spre...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
iulianic, Lucien
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Neamț:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.064949035644531 sec
    ecranul dvs: 1 x 1