EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
A Kézdivásárhely babamúzeum (Ups! Muzeul de păpuşi din Târgu Secuiesc, am vrut să spun…)
Cum să-ţi convingi consoarta care când aude de ung… (Ups! Iar am comis-o…), pardon, despre secui, să meargă în concediu prin Ţinutul Secuiesc, dacă ea îţi spune că pe ea nu o interesează d’astea cu szekely-işti-pişti şi că a fost odată pe acolo şi a doua oară nu vrea să mai calce. Complicat, vă spun eu. Nu conteşte că a turizmus nem ismer határokat (asta-i ca-n bancul cu vaccinul anti-COVID al lui Putin, care nu are efecte secundare...), adică mioritic spus, că turismul nu are frontiere.
Ei şi dacă e aşaaaa, atunci trebuie un pic de stratégia, mai ales când îţi iubeşti consoarta şi nu vrei să o privezi de o Székelyföldi Látogatás (adică de un drum pân’ la ţinutu’ secuilor nost’), ca să veadă şi ea ce lucruri mumoase facură ei să le ia banii tuturor, nu numa’ ardelenilor şi hung… (Ups! Scuze…) maghiarilor din Ungaria. Mă rog, realitatea e că parcă nici nu ţi-ar veni să pleci fără ea, că după aia…
Revenim, deci: luăm harta (La mine, puşchea pe limbă! Scrie că e tipărită la Cartographia Kft. Budap... of, iar..., mă rog, în capitala vecinilor noştri situaţi la vest, noroc de faptul că nevasta nu ştie...) şi gândim ardeleneşte (deşi tempus fugit). Întrebarea de bază este: unde nai…, adică hâm... unde Dumnezeu găsim ceva la pretinii secui, pe placul doamnelor şi domnişoarelor, astfel încât ele să lase în plata..., mă rog, astfel încât să uite unde se află, vroiam să spun.
Răspunsul e simplu: la Kézdivásárhely (băi... sunt culmea, îmi alunecă degetele pe taste ceva de speriat!), la Târgu Secuiesc, adică. Poanta e că..., dar asta o păstrez secret, ca să mai am în mânecă cel puţin un as, pentru anul viitor. Ei, moldovenii mei (şi nu numai), aflaţi de la taica faptul că ezistă acolo un muzeu de păpuşi, oameni buni! Da dom’le, aţi cetit bine ce am scris. Aşa e, să … locuiesc numai în Ditrău, dacă nu e aşa!
Muzeul ăst se iţeşte la o azvârliutură de băţ de piața Gábor Áron (adică de centru’ târgului), pe o stradelă ce o tuleşte din giratoriul pieţei, spre sud, cale de câţiva metri (vreo doujcinci-treizeci), pe partea dreaptă. Este un muzeu privat, făcut de o doamnă (plinuţă, dar cu suflet mare şi cu inima şi mai mare), pre numele ei Nagy Ibolya. Doamna respectivă, într-o casă de epocă, din anul 1910, a deschis mai întâi o galerie de păpuşi pe care a numit-o “Olga” în cinstea soacrei ei (Cum? În cinstea soacrei…. ? Da, iată că există totuşi minuni...), beneficiind de largul concurs al soţului (Iete... dom’le, care era treaba cu soacra...). La început au fost cam 175 de păpuşi, pentru ca acum colecţia să ajungă, conform celor spuse de doamna respectivă, la peste 1000.
Doamnelor şi domnişoarelor: de la un parter unde se află câteva păpuşi mai mari şi un magazin de suveniruri, vă îndreptaţi în direcţia etaj. Acolo veţi da de ceea ce aţi visat pe când eraţi cu zulufii în vânt sau cu cozile legate cu fundiţe. Pe cuvânt de tătic şi soţ! Mă jur! Păpuşi de epocă, păpuşi îmbrăcate după anumite tipare ale modei din diverse timpuri, păpuşi care ilustrează diverse straturi sociale (mai ales pe cele superioare), păpuşi care compun scene religioase, sau care reproduc personaje celebre ori din desene animate, păpuşi de porţelan sau costumate popular, etţetera... Vestimentaţii deosebite, costume diverse, îmbrăcăminţi care spun poveşti sau îmbrăcăminţi create după fantezia creatorilor se înşiruiesc într-o lanţ al încântării.
Există o cameră de epocă şi există una a nostalgiei. Se află acolo o cameră de vis şi una a copilăriei anilor ‘80-90’ (a celor care au umblat cu cheia de gât, adicătilea...) Alături de toate astea există, evident şi Sala Mare şi mai mult decât evident, Sala Mică. Sus, un material video explică ce s-a întâmplat de doamna cu pricina (care în copilărie când era întrebată de ziua ei ce-şi doreşte, de fiecare dată spunea că vrea o păpuşă), de a ajuns să fondeze în anul 2010 o galerie de păpuşi.
O angajată amabilă, la parter, taie bilete. S-a întâmplat ca la telefon să întrebăm de orar şi să spunem că nu putem ajunge în timp util şi persoana de la telefon s-a oferit să vină să ne deschidă. Ne-am organizat timpul de aşa manieră ca să nu forţăm nota, dar ideea e că există totuşi, eventual, disponibilitate.
Ce de drept, muzeul nu e chiar mare, dar e suficient cât să mai vrei să te mai întorci odată, pentru a afla că o păpuşă, vorba doamnei care a întemeiat muzeul, are două sau chiar trei suflete: unul dat de producător, unul dat de fetiţa care s-a jucat cu ea şi unul de colecţionara care o iubeşte şi o preţuieşte.
Toate astea se găsesc într-un muzeu discret şi cochet, ascuns de o ambianţă exterioară banală, pe lângă care ai trece zi de zi, fără să remarci faptul că înăuntru se află o frumuseţe.
Închei, spunând, precum doamna Nagy Ibolya: când copilul e copil, el nu ştie că e copil, totul are suflet, toate sunt suflet! E păcat să nu mergeţi să vedeţi ce a făcut, cu tot sufletul ei, doamna Nagy.
P. S. Totuşi vă spun, nu rabd să păstrez secretul: doamnele şi domnişoarele mai uită de ele şi în timpul unei vizite la atelierul de turtă dulce al lui Szántó József din… nu ghiciţi? Vă spun eu: tot din Kézdivásárhely. Na!
P. P. S. Să vedeţi fază... Acum după Târgu Secuiesc, Sînzieni, Cernat, Reci şi Vârghiş, consoarta a uitat că s-a speriat în Pasul Nyerges (Caşin) anul trecut când am fost la Miercurea Ciuc, de... (nu contează...) şi zilele trecute mi-a zis că a fost tare frumos. Şi-a mai amintit ea că de fapt acum ceva vreme tare i-a plăcut pe la Borsec, Bilbor, Praid, Lăzarea, Ditrău, Ţengheler, Gheorgheni, Voşlăbeni, Izvoru Mureşului, Siculeni, Tuşnad şi Balvanyos. Acum e prietenă cu Ţinutul Secuiesc, bag seama... :).
Trimis de Qvadratvus in 22.08.20 01:55:01
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TG SECUIESC.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Admin, acum am văzut că există deja o rubrică pentru Târgu Secuiesc şi împrejurimi. Rw-ul ar trebui mutat acolo.
Interesantă recomandarea
Mutat în rubrica "Muzee în Tg Secuiesc, TG SECUIESC" (nou-creată pe sait)
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Wow, minunat! Dacă o dispune Bunelu' și s-or alinia astrele, poate om ajunge și noi acolo în curând...
Și dacă tot veni vorba de păpuși, și dacă acum scriu aceste cuvinte de la țărm de mare, mi-am adus aminte de păpușa mea preferată, Carmen, căreia i-am cusut o garderobă pe cinste și pe care o luam cu mine peste tot, inclusiv în vacanță... Ce vremuri!... Ce-au mai zburat...
... Hmm... Și turtă dulce, ziseși?! ????
@crismis: Yap, zisei ... Pâs: la ce e în Târgu Secuiesc işi pe lângă, merită 3 zile lejer.
@Qvadratvus: Excelent articol, frumoase poze! Am aflat și eu prin articolul tău de această inițiativă privată atât de ieșită din comun. Lumea se mișcă, turismul la fel și zona secuiască mi-a plăcut foarte mult...
Nu am mai fost acolo cred că de vreo 10-12 ani, am vizitat zona stând cu bilet de odihnă în două locuri diferite, Tușnad și Sovata, suficient ca arie de a te deplasa pe acolo. Mi-au plăcut mult porțile secuiești frumos decorate, dar sunt atâtea locuri deosebite...
Felicitări!
@mprofeanu: zona e fascinantă. Numai în Târgu Secuiesc şi cale 10-15 km în jur, ai obiective să stai cale de 3 zile şi toate, unul şi unul.
Şi da, este multă iniţiativă privată în zonă în ce priveşte turismul şi nu mă refer la unităţi de cazare, ci la creştere numărului de obiective vizitabile, după un standard destul de înalt. E suficient să vezi cum la Cernat proprietarii de pensiuni îţi dau cheia de la turnul cetăţii Ika, pentru a înţelege că ei, la nivel comunitar, au grijă de acel obiectiv istoric, întreţinând curăţenia şi starea sa de obiectiv vizitabil în siguranţă. Evident, cu concursul autorităţilor locale, dar totuşi cu suport privat.
Minunata colectia de papusi care si-a gasit locul potrivit intr-o casa cu parfum de epoca din centrul frumosului Targ Secuiesc! Am fost acolo intr-o duminica de februarie si am constatat cu parere de rau ca micul muzeu este inchis duminica. Tot oraselul era incremenit doar cofetaria, biserica si Muzeul Breslelor din piata centrala erau deschise. La Muzeul Breslelor am descoperit cu incantare o colectie de papusi fabricate la Aradeanca, papusile copilariei mele, papusile fetitelor nascute inainte de 1990. A fost odata un concurs initiat de o revista pentru copii, un concurs de costume populare secuiesti pentru o pereche de papusi, numite Zuzi si Andras sau Susana si Andrei. Rezultatul a fost o colectie splendida, oglinda fidela a spectaculoaselor costume populare din secuime. Pacat ca papusile sunt inghesuite la mansarda Muzeului Breslelor, de altfel un muzeu foarte interesant si bine prezentat. Deci micul orasel secuiesc are doua colectii de papusi, foarte frumoase amandoua doar ca cea particulara este mult mai bine pusa in valoare!
@crismis: Prima mea papusa se numea Carmen , cate nu i-am facut saracuta de ea .
@Qvadratvus: M-am bucurat sa vad acest articol avand in vedere ca am trecut pe langa acest muzeu la inceputul lunii insa cum planurile erau altele, nu am avut timp de el. Sa stii ca si eu aveam mare retinere in ceea ce priveste aceasta zona a tarii in care ai senzatia ca te afli in alta tara, insa ce vedem la TV e una, oamenii sunt alta. Zilele viitoare vin si eu cu povesti din zona si sper ca alaturi de recomandarile tale sa conteze si recomandarile mele de a descoperi aceasta zona minunata.
O expoziie prezentata atat de frumos incat nu numai copiii se simt atrasi de ea, dar si adultii.
Felicitari, votat cu mare drag.
@Qvadratvus: Foarte frumos și interesant muzeu, pe gustul meu. Anul trecut aveam de gând sa vizitez un astfel de muzeu in Istanbul dar timpul nu mi-a permis.
Păpușa mea favorită se numea Ileana, era blondă și avea parul lung, era cea mai frumoasă din lume O chinuiam mereu cu îmbrăcatul și dezbracatul hăinuțelor, îi făceam rochițe și fundițe, ea stătea mereu cuminte
Acum, vreau sa îți spun că am învățat la scoala sa confecționez păpuși din ațe, i-am făcut cadou uneia dintre verișoarele mele o asemenea păpușa, o are și acum in vitrină, e superbă și după 40 ani, nu “a îmbătrânit” ca mine
Și nu in ultimul rând am sa pomenesc aici de păpușile mele din porumb, rupeam știuleții din porumbul bunicilor, mă jucam cu verișoarele mele, făceam hăinuțe din cârpele bunicii, confecționam paturi din scândurile bunicului, “saltele” din frunze, mâncare din țărână și apă
Păpușile din cocenii din porumb nu aveau mâini și nici picioare, nici fețisoară cu ochi, nasuc și guriță, erau blonde sau roșcate, aveau "părul" lung, erau “bijuteriile” copiilor de la țară, verișoarele mele erau orfane de tată și nu aveau păpuși
Dar, era totul mai simplu, frumos și copilăresc, trăiau sănătos și neștiind ce înseamnă avuția se mulțumeau cu puținul pe care îl aveau.
Până la urmă și jucăriile exprimau/ exprimă bogăția sau sărăcia unei familii, in funcție de ele puteai sau poți vedea starea materială a unei familii.
Ce frumos e să fii copil!
Am citit cu drag articolul tău, mulțumesc
@Qvadratvus: Si un SB minunat pentru toate sufletele stranse acolo! Superb! Doar citind si admirand pozele, m-am simtit din nou copil si m-am bucurat ca un copil! Parafrazand-o pe Ibolya, acum am mai dat un suflet papusilor! Sufletul meu care s-a bucurat!
@crismis: Carmen, căreia i-am cusut o garderobă pe cinste și pe care o luam cu mine peste tot, inclusiv în vacanță... Ce vremuri!... Ce-au mai zburat...
Culmea e ca si eu tot o...Carmen am avut! Era genul ala de papusa din cauciuc. Cum la moda era Nadia Comaneci, avea si costum de gimnastica pe care pusesem si 73=numarul de concurs al Nadiei! Era jale daca o uitam de undeva!
Iete că acum realizez că în ulimii ani, prin diverse case prin care am intrat şi care aveau copii mici (de ambele sexe), preşcolari şi copii de şcoală primară (de sex feminin), nu prea am mai văzut cine ştie ce păpuşi. TV-ul şi internetul erau însă în majoritatea cazurilor, la loc de cinste.
Chiar cred că e o problemă. Poate zic o prostie, dar jocul cu păpuşile cred că din anumite puncte de vedere are şi un rol formativ, de creare a unor reprezentări mentale cu impact la vârste ulterioare.
Adică mă rog, nu zic că nu erau de loc, sau că nu apărea eterna Barbie, dar retrospectiv, parcă nu mai era acelaşi lucru pe care îl ştiam eu. Poate mă înşel. Oricum, din flashback-uri rezultă că, cel puţin, numeric erau mai puţine ca înainte. În plus nu sunt sigur că mai e la modă ca respectivele fete să se întâlnească, fiecare cu păpuşile lor şi să se joace împreună. Cel puţin, în ultimii ani nu prea am mai văzut astfel de scene (e.g. fetiţe pe o pătură aşezate pe iarbă sau pe o bancă, împreună cu păpuşile lor, cu căsuţe, cu "mobilă" şi "veselă", cu "instrumente de bucătărie",etc..., jucându-se "de-a vizita", "de-a mama, tata şi copii" "de-a doctoriţa şi pacientul", ş.a.m.d.
Poate am eu o reprezentare falsă...
@Qvadratvus: Felicitări pentru articol!
Am ajuns acum două săptămâni în acest muzeu, trimis de domnul de la punctul de informare turistică din piața centrală a orașului. Mi-a plăcut maxim.
Tocmai voiam să încarc ceva poze, să semnalez și altora „descoperirea” mea, când am dat de articolul dvs. Și... m-am oprit, nu mai este nimic de adăugat.
Citisem anterior ce ați mai scris despre împrejurimile Târgului Secuiesc. Am stat o zi acolo și vă dau dreptate: este una dintre cele mai ofertante destinații, atât din punct de vedere al obiectivelor, cât și din cel al calității serviciilor.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Muzeul omului muncitor, muzeul breslelor din Târgu Secuiesc — scris în 22.10.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ