Parisul pe jos, de la Notre-Dame la Arcul de Triumf

TIPĂREȘTE

Pentru o noua etapa de vizitare a Parisului, am plecat tot de pe Bulevardul Sebastopol, din locul unde am fost cazat.

Am ales de data aceasta, cel mai batatorit traseu si poate cel mai frumos din Paris (traseu pe care l-am facut atat in 2011 cat si in 2012): zona Ile de la Cite si pana la Arcul de Triumf.

Stateam si ma gandeam, ce o sa mai scriu eu in plus, fata de cat de multe si de interesante au scris alti autori inaintea mea.

Si mi-am adus aminte din anii 70, de o demonstratie de gimnastica, ce a avut loc in celebra sala, Pierre De Coubertin din Paris.

Tocmai evoluase vestita gimnasta rusa Ludmila Turisceva, sala era in delir si multa lume se intreba: "oare cine va mai avea curajul sa evolueze, dupa tot ce a facut Ludmila?".

Si totusi, "cineva" a indraznit si a reusit sa starneasca ropote de aplauze.

"Cineva"-ul acela se numea Nadia Comaneci.

Extrapoland, este departe de mine gandul sa reusesc performanta Nadiei, dar cu umilele mele calitati de povestitor si cu voia dumneavoastra, am sa incerc sa refac din memorie traseul din titlu, cu unele intamplari si comentarii personale.

Am sa incep cu traversarea podului in Ile de la Site.

Imi plac podurile si ma atrage istoria fiecarui pod in parte...

Am vizitat multe poduri in excursiile mele din Londra, Venetia, Praga, Budapesta, Liubliana etc. si am constatat ca fiecare pod, are o arhitectura si o istorie aparte De acea am tinut sa vizitez si la Paris cat mai multe.

Cum aminteam mai sus, am ales sa intru de data aceasta pe

Pont Notre-Dame

Acest pod isi are istoria inca din antichitate, insa a fost refacut de mai multe ori, ca majoritatea podurilor din Paris.

Ca urmare a numeroaselor accidente fluviale, petrecute de-a lungul timpului, a fost poreclit Podul Diavolului.

Este un pod de piatra foarte frumos, sculptat in piatra cu statui ale lui Henric al IV- lea, Ludovic al XIII-lea si Ludovic al XIV-lea.

Am traversat acest pod, apoi in stanga am trecut la urmatorul obiectiv din traseu,

Catedrala Notre-Dame

Aceasta cladire celebra, este cunoscuta de foarte multa lume si a inspirat multi autori in scrierile sale, din care cel mai cunoscut este Victor Hugo, cu tot atat de cunocutul roman (multi l-am citit in adolescenta), Cocosatul de la Notre-Dame.

Catedrala este cea mai mare, dar si cea mai bine pastrata constructie in stil baroc din lume.

Despre cronologia constructiei, a incoronorilor si casatoriilor princiare ce au avut loc aici, s-a scris mult pe sait si nu vreau sa le repet.

Contempland insa maretia si frumusetea acestei catedrale, nu pot sa nu amintesc de evenimentele dramatice, prin care a trecut.

Catedrala a fost jefuita de hughenoti, incendiata, folosita la un moment dat ca depozit de alimente si devastata in timpul Revolutiei Franceze.

Revolutionarii, in dementa lor, au distrus statuile din fata catedralei, ce reprezentau regii iudeilor si pe care iau confundat cu regii Frantei.

Au profanat biserica, aducand aici o asa zisa "Regina a Ratiunii" (de fapt o simpla prostituata, luata de pe strada) si instaland-o pe tronul altarului.

Si in ciuda acestor vicisitudini, catedrala arata la fel de semeata si frumoasa.

Dupa ce am admirat si alte obiective din zona catedralei, am iesi de pe insula pe

Pont Neuf

Este cel mai vechi pod, construit pe vremea lui Henric al IV-lea in anul 1607 (in capatul podului, o frumoasa statuie il reprezinta), care in ciuda modernizarii si-a pastrat in linii mari forma initiala.

Este un pod rutier si pietonal larg, cu un fel de balcoane din loc in loc, pe balustradele laterale.

Se spune ca pe pod au fost si case (singurul locuit), viata pe pod fiind foarte animata pe timpuri.

Vizitat de lumea buna, loc pentru comert, dar si vadul preferat al infractorilor.

Am traversat podul, am intrat pe Rue Rivoli , am traversat prin holul de la intrarea in muzeul Luvru, insa nu am intrat, urmand sa-l vizitez special intr-o alta etapa (din cauza timpului), asa ca am ignorat si Piramide si am intrat la obiectivul urmator,

Gradinile Tuileriers

Este cea mai veche si vizitata gradina din Paris, construita in timpul Caterinei de Medici.

Exista aici un muzeu de arta, Musee de l'Orangerie si o sala de sport.

Gradina e presarata cu numeroase statui, alei mari, multe aranjamente florale.

In fata spre Place de Concorde exista o fantana mare, octogonala, unde te poti odihni pe scaune (le poti muta oriunde langa fantana) iar inspre Luvru bazinul rotund.

In acest bazin s-a desfasurat ceremonialul "Zeitei Ratiunii" (Fiinta Suprema), inscaunata apoi pe altarul catedralei Notre-Dame si tot in aceasta gradina, Robespiere a provocat un incendiu insotit de uralele revolutionarilor.

Daca Revolutia din Franta a pornit ca urmare a unor inechitati sociale, ce a urmat a fost un macel necontrolat, unde s-au ucis unii pe altii fara nici un discernamant.

Se spune ca Sena era rosie de sangele celor omorati.

A fost ucis pana si Danton, unul din capii Revolutiei, apoi a venit si randul lui Robespiere.

In legatura cu Revolutia, Petru Tutea spunea (citez din memorie) "a trebuit sa vina unul ca Napoleon, sa puna parul pe derbedeii din strada si sa restabileasca ordinea naturala a lucrurilor".

Din Gradinile Tuileriers, urmeaza al obiectiv cunoscut, cu o istorie palpitanta,

Place de la Concorde

Este o piata imensa in forma de octogon, cu statui in colturi, in centru se inalta un obelisc inalt, adus din Egipt si doua fantani arteziene.

In aceasta piata a fost locul de intalnire al revolutionarilor, aici s-a adus ghilotina de la Bastilia si au fost executati in aplauze Ludovic al XVI-lea, Antoine Lavoisier, Georges Danton, Robespiere, Marie Antoiniete si multi altii.

Povestea Mariei Antoinete este una mai aparte, in sensul ca nefiind vinovata cu nimic, i s-a inscenat un incest, desi fiul sau avea numai 9 ani.

Din Place la Concorde, am intrat pe un bulevard arhicunoscut,

Champs-Elysees

Strajuita de castani, flori si spatii verzi, cu zeci de magazine de lux, cafenele si cinematografe, aceasta strada este una dintre cele mai faimoase strazi din lume.

Loc de promenada pentru familiile regale, astazi este intesata de turisti din toata lumea.

Din dreptul statie de metrou Champs Elysees Cleamonceau, am luat-o la dreapta si am vizitat pe exterior Palatul Elysees, palatul Presedintiei.

La intoarcere pe Champs-Elysees, la o trecere de pietoni, am vazut o faza care mi-a sarit in ochi.

O educatoare, dirija un grup de copii de gradinita, care era compus 75% din copii de culoare.

Am facut si atunci niste deductii, dar astazi cand am auzit la tv, ca la 01 ian. 2012 in Londra numarul imigrantilor e mai mare decat al englezilor, cred ca Parisul va fi in viitorul apropiat, al doilea oras din Europa in aceeasi situatie.

Intrand in zona magazinelor, am avut surpriza sa vad persoane cu galeti in care aveau sticle de 1/2 litru cu apa si le vindeau cu un euro, sau altii care practicau alba-neagra, fara sa fie deranjati de nimeni.

Am intrat si eu intr-un magazin de imbracaminte mai putin luxos, in ideea ca poate cumpar ceva mai deosebit ca amintire.

Cand am intrat in magazin, am observat un tip de culoare pe post de cerber, cam de aproape 2 metri si care "scana" cam tot ce se misca in jur, dar nu i-am dat nici o importanta, mai vazusem in magazine asa ceva.

M-am dus la un raft cu umbrele, sa compar niste modele si niste preturi.

Ma uit la una din umbrele si... simt ca mi se inmoaie picioarele.

Umbrela din raft era identica cu a mea, pe care o aveam in mana si pe care nu o desfacusem inca (o cumparasem din tara la plecare)

Mi-am zis "sa vezi necaz acum, sa vedem cum o sa ma descurc eu cu limba si cu credibilitatea mea scazuta de roman".

Ma gandeam si la posibilitate ca namila din magazin o sa-mi franga oasele.

Am luat-o usurel spre usa, inima incepuse sa bata cu putere in piept, cand a proape de usa, vad camera de luat vederi si un monitor de urmarire.

Am rasuflat usurat, m-am intors inapoi "criminalul se intoarce totdeauna la locul faptei" ca sa costat ca exista tutusi o diferenta: umbrela mea avea un fel de capsa nichelata in laterala manerului (cea din raft era si mai scumpa, dar asta nu ma ajuta cu nimic)

Am ajuns in statia de metrou George V si la mica distanta am intrat la subsol la

Arcul de Triumf

Comandat de Napoleon Bonaparte, este o arcada prin care trec automobilele, iar pe interior se ajunge la Monumentul Eroului Necunoscut, unde arde o flacara.

Pe laterale este prevazut cu statui si este ornamentat cu numele generalilor Frantei.

Este al doilea arc ca marime din lume.

Se poate urca sus pe arcada, fie pe scari, fie cu liftul, de unde se poate vedea aproape tot Parisul (imaginea bulevardului seara pare din basme).

Din Place D'etoile sau Charles de Gaulle, cum se numeste locul unde este amplasat Arcul de Triumf, se pleaca pe 12 bulevarde ca niste raze de cerc, in toate colturile Parisului.

Pe unul din acestea (Kleber) am plecat pe jos si am ajuns la

Esplanada Trocadero

Aceasta esplanada este situata pe un deal, ce ofera excelente imagini, cu Palais de Chaillot si Champs de Mars.

Cand am luat-o pe langa peretele muzeului si dintr-o data mi-a iesit in fata turnul Eiffel, am crezut ca este un miracol.

Cred ca este locul unde se vede cel mai spectaculos, acest faimos si vizitat turn.

De aici am luat metroul spre hotel si asa am mai incheiat o etapa din vizita.

---

VIZUALIZĂRI: 5997 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI