REZONABIL
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Hai-hui prin Vrancea. Restaurant „Paradisul Pescarilor” Pufești: mmneeaah!
TIPĂREȘTECred că am în ADN-ul meu ceva gene de pelican.
Îmi place să mănânc pește din toate pozițiile, gătit oricum: fiert, prăjit, fript, uneori chiar și crud. Am și unele deprinderi în a-l găti care să compenseze faptul că habar n-am să-l prind: n-am pus vreodată râmă-n ac, nu fac parte dintre cei ce pot sta, cu orele, să ginească o plută, să-nțep peștele și să-l scot din mediul lui natural. Plus că, dacă merg cu cineva pe baltă, la pescuit, și ăla nu mă lasă să vorbesc mor de oftică cum moare pițigoiul de ciudă-n colivie, eu vorbesc mai ușor decât respir!
Deci, rezumând, n-am veleități de pescar și nici nu doresc a mi le cultiva. Dar, reflexul de a-l mânca l-am căpătat de la mămica mea, prin naștere, alături de alelalte vitale, iar peștele-mi creează o plăcere-n plus.
Ca să-mi astâmpăr pofta de pește pot abuza de unele magazine de te servesc cu sortimente de peștici și balenuțe dar, dacă nu vrei să bucătărești, intri în locații special amenajate în acest sens, unde dai năvală, te așezi frumos la masă, vine cineva și te bagă-n seamă. Tu-ți spui povestea vieții, dacă nu știi carte arăți cu deștu' pe poza din meniu ce anume ai vrea să mănânci și apoi treci la partea cu bătut falca.
Finalul e apoteotic, vine ăla de s-a -nvârtit pe lângă tine și-ți spune cât te costă distracția, de cele mai multe ori în bani sau, ce știu eu, în mp de spălat pe jos sau munți de farfurii murdare. Recomand s-aveți bani la voi, e cea mai simplă mișcare să scăpați.
În zona de se mândrește cu mine că locuiesc acoloșa, în ultima perioadă, a mers buhul unui restaurant cu specific (mai ales) pescăresc: Cherhanaua” Paradisul Pescarilor” din com. Pufești. Dacă tot a mers buhul, am zis să văd cât e de adevărat, așa că sâmbăta de-a fost am năvălit în locație. Rezultatul? Mintenaș vi-l spui.
Ca să nu vă plictisiți, rog pe web să puie zgomotul din link: https://www.youtube.com/watch?v=S6-Rnq9P_wM
Haidi, pa!
despre SERVICII
Restaurantul propune niște seri tematice, în cazul meu a fost” Seara mediteraneeană” . Sunt destul de circumspect când aud de seri tematice, ca fost polițist cred doar în” Seara de braconaj” ,” Seara furturilor din vagoane” sau alte seri tematice din domeniu, variațiuni pe temă dată, cu problematică destul de actuală și frecventă în societatea de ne bucurăm să-i fim membri. Sau, nu ne bucurăm?!
Probabil că speriați de afluența de public care să determine o blocare a serviciilor, restaurantul, care are și pagină de facebook, recomandă rezervarea din timp a unei mese, cu câte locuri vrei, depinde cât ești de gras! Ai acolo și-un număr de telefon pe care-l apelezi ca să afli dacă vei beneficia de serviciile unității, ceea ce este civilizat, trebuie să recunosc!
Odată ajunși la locație ești întâmpinat de cineva din personal care te-ntreabă de ce ai venit acolo: să spargi mașinile din parcare, să scoți limba la oamenii de sunt acolo sau vrei să te ospătezi. Poate că nu-s întrebări, or fi sugestii! Așa am pățit noi, cel puțin: eram patru familii, toți bărbați adevărați, cu armata făcută la infanterie, cu doamnele din dotarea personală, îmbrăcați cu toții nu foarte sclifosit dar, orișicât: i -am spus ăluia de era Cerber ce-i cu noi în bătătura lui, că-avem o rezervare și că ne este foame. Ăla s-a luminat la față, ceea ce este bine că-n curte nu erau prea multe becuri aprinse, iar afară era destul de beznă. Bine, nu chiar ca-n versurile lui Coșbuc:” Cu făclioara pe-unde treci/ dai zare negrelor poteci/ În noaptea negrului pustiu...” Nu vă spun titlul poeziei că dați în depresie!
Am aflat că da, figurăm cu masă rezervată și am pătruns în interior. Cum arată acolo vă spun mai târziu oleacă.
Ne-am instalatără la masa la care-am fost conduși și, după ce ne-am căpătat culoarea-n obraji de la atâta efort de la mers pe jos am primit niște meniuri în care bucătarul se lăuda cu ce știe el să facă. Apoi, mai era și o altă foaie, țiplată, cu meniul mediteranean din care puteam abuza. Am ales care cum la ce a râmnit, am comandat și de la bar și, ce să spui, în vreun sfert de oră, acceptabil, toți molfăiam, cu paiele din pahar, din băutura de-am vrut-o! Ce dacă eu am vrut apă minerală, așa-mi place mie și celor de la” Rutieră” , care opresc șoferii-n trafic!
Mâncarea a venit în vreo jumate de oră, am dovedit-o treptat, timp în care ăla de ne servea a mai roit pe lângă noi, completând una- alta, funcție de ce mai doream. Da, discret și-amabil.
Sala era umplută de alți oameni, cam 75% din capacitate, agitație normală, s-a ieșit la dans, distracție, nah, crâșmă!
DJ-ul, săracul, n-a știut de” Seara Mediteraneeană” și a dat-o-n manele vreo doo ore, măcar bine c-a dat-o tare, muzica spui, de-ntr-un sfert de oră eram răgușiți, cei de la masa noastră cel puțin. Și tot nu ne-auzeam! Ăilalți conlocuitori din sală nu păreau deranjați așa c-am crezut c-am dat noi aparatele auditive la maxim, nu ne-am umflat la personal.
Prețurile, normale, se achită doar cash, locația este cumva în afara hărții și unda de la net se rătăcește îndelung până să ajungă unde trebuie.
GASTRONOMIE (BUC & MASĂ)
În principal am dat-o pe pește cu excepția a două porții de scăricică la grătar: crap prăjit, c-am zis că suntem la el acasă- trei porții, una de hamsii, un platou mix de fructe de mare. Au fost și doo porții doar de cartofi prăjiți, pe motive de post.
Mâncarea nici prea-prea și, deloc, foarte -foarte! Binișor prezentată, dar calitatea nu este ceea ce crezi: crapul era proaspăt, pe cuvânt, doar că proaspăt decongelat, platoul de mix de fructe de mare cam sărăcuț. Ăia de-au comandat scăricică se mușcau de dește când mâncau, au spus că erau bine făcute, dar io n-am probat, nu poci să dau crezare, așa, orbește. Hamsiile au fost un fel de supliment, așa, să meargă vinul, nu erau ceva deosebit, parcă ar fi mers un pic mai prăjite și, poate, mai sărate, dar asta, nah, gusturi și gusturi! Iar despre cartofi, m-a ferit Dumnezeu, ăștia au calorii...
Ca un corolar, nimic remarcabil, nu vreau să fac poze cu bucătarul să-l am în amintire, o am ocupată cu alte locații unde mâncarea a fost mai bengoasă!
De băut, am avut vreo două vaze cu gin tonic, trei carafe cu vin, 4 limonade și vreo 4 sticle de apă” milenară” de la Borsec.
Când a fost să ne judecăm, din partea gazdei am primit o prea frumoasă somație de plată de 498 de lei la care-am participat și noi c-o atenție de 10%, rotunjind la 550, deci, n-am făcut CAR să plătim, nici nu mi s-a părut exagerat!
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
În Vrancea fiind, mergând pe pământ, se poate ajunge acolo din două direcții: dinspre Pufești și dinspre Domnești. În ambele situații se merge pe DN2 - E 85, apoi, se intră-n sate și ai de mers. Nu sunt indicatoare dar te descurci, că e ca la sat, toate drumurile se-adună într-unul singur, pe care-l urmezi pân-ajungi la locul cioată. Practic, se merge pe un drum pe lângă digul Barajului de la Siret, drum de basculante și utilaje, dar de-alea, așa, mai hârbuite.
Din orice direcție ai veni, ai porțiuni, lungi, de mers pe drum total neamenajat, acolo s-a inventat praful, nu vă spălați mașinile când știți că veți ajunge acolo că nu faceți nicio impresie!
Locația este amplasată departe de civilizație. Oricum, să nu vă speriați: acolo unde ajungi este inventat focul și roata, ba este chiar și electricitate, nu sunteți caz de targă sau 112 și nici nu vă caută cu Salvamontul!
Ajunși la destinație pătrundeți cu încredere: curte mare, amenajată oarecum. Locația este lângă o baltă folosită de pescari. Are facilități pentru așa ceva: ponton, bărci de-nchiriat, spun ei că și dacă vii cu copiii ai ce să le arăți: mini-zoo și ponei. Plus că, dacă chiar vrei, poți închiria căsuțe, pe mine nu m-a interesat. Și, la cât ai de mers pân-acolo, nu vrei nici cu ora, râde aventura de tine, ești un sărac!
Clădirea restaurantului este cumva din lemn. În interior, salon mare, mai degrabă gen cantină, mie nu-mi plac saloanele care nu-s intimizate, intri pe ușă și vezi, dintr-odată, pe toată lumea, ceea ce nu e chiar foarte bine. Că de ce zic eu asta: poate vii întâmplător acolo și-ți vezi soția, despre care știi că-i plecată de-acasă la un curs de perfecționare, în țară. Iar ea e la masă cu altcineva decât cu tine. Că, na, e perfecționare! Păi, unde-i surpriza și, mai ales, cum estompezi bucuria revederii?! :p E ca la Lidl, nu te duci acolo cu amanta că, vorba reclamei:” Meriți să fii surprins!” :((
Amenajări simple, un șemineu cu horn înalt peste care s-a-ntins un năvod și o timonă, kitsch-urile clasice când vrei ceva cu tentă marină. Într-un colț, un pui de urs împăiat cu-n juvelnic în mână, sugestiv, ajungi acolo și fiecare ține-n mână ce poate!
Curat, atât în salon, veselă și alte alea, precum și pe la amenajările intime de sunt necesare unui asemenea așezământ.
Altcumva, să fiu sincer, nu cred c-o să mai dau năvală în viitorul imediat, aștept să mai uit și-apoi, cine știe, Alzheimmerul poate e pozitiv?! Sau poate că-s eu prea mofturos? Și asta e posibil! Așa că, dacă sunteți prin zonă și vreți să mă contraziceți, încercați, e riscul vostru!
Trimis de Yersinia Pestis in 21.03.22 11:46:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ADJUD [VN].
21 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yersinia Pestis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
21 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Unde mâncăm în zona Adjud? , ADJUD [VN]" (deja existentă pe sait)
Pe hartă parte simțitor mai aproape de ADJUD
Rog așteptați...
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@webmasterX :Cum am spus mereu: Saitul tău, regulile tale! 
@webmasterX: Da, am pus și o melodie cu vorbe, da-i tot de” zgribuliți” la creier! Mersi!
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Yersinia pestis: Am dat și noi o raită pe-acolo, să tot fie vreun an jumate, poate mai mult... De fapt, știu sigur când: după ce am fost la Zaga Zaga, în prima vară de pandemie. Zise Tati: "Hai să vă mai duc într-un loc, că am auzit io că-i fain! "
Da' n-am stat mult, doar ce ne-am foit un pic pe pajiștea aia, pe lângă unditele pescarilor și-am plecat, că mâncați eram deja. Am zis c-om mai reveni, da' iacătă că pân-acum nu s-a-ntâmplat. Și nici nu cred c-o să se-ntâmple prea curând! De la faza cu manelele... mediteraneene, pe mine m-ai cam pierdut!
Hai, lasă, că se poate și mai rău... Să vă fie de bine! 
@Yersinia pestis: Acuma... nah! Sa ma bag si io in sama cu talica!
Salonul n-arata rau, asa cu alb si bleu ca la U Craiova, dar, mamamaiema, sa vii la crasma de peste si sa mananci scaricica de porc negru? (ca cred ca de-aia-i asa neagra in P05).
Dunareanca, eu apar pestele, nu mi-a facut, bietul, nimic! Atunci de ce sa sar pe el sa-l mananc? Dar pe crapul ala tot l-as fi intrebat de sanatate! Arata binisor, chiar de-i proaspat decongelat! Drept e ca si eu as mai fi uitat putin hamsia prin tigaie, dar s-o fi gandit bucatarul sa nu-l certi ca a cam ars-o!
Cum pestele nu mai e demult hrana saracului, preturile nu-s de 112 cu resuscitare, asa e!
Macar ai ncercat, sa n-ai mai tarziu traume cum c-ai fi putut dar nu te-a lasat corazonul sa bati coclaurii pan-acolo!
Si, ca de la o "cunoscatoare": cele mai bengoase mancaruri de peste sunt cele facute de lipoveni la ei acasa! Testat si garantat de mine. Ca am io o prietena...
@crismis: Sărut mâna, scuze că răspund așa de târziu, doar că a dat munca peste mine! Și dac-ai ști cât am fugit de ea!
Da, n-ai pierdut nimic nemaiajungând la cherhanaua în cauză oricât de amabilă și pozitivă ai fi în gândire. Locația este o idee nouă-n peisajul zonei, dar, dacă tot ai vorbit de Zaga-Zaga, nu exsistă comparație, chiar dacă aici, la Zaga, prețurile au detentă mult mai mare.
Iar manelele, stai cuminte, pregătește-te, se deschide sezonul estival în Românica, o să ai parte de ele necondiționat! 
@Zoazore: He, he, he, lume nouă, cam ca la Eminescu, în” Glossa” lui:” toate-s vechi și noi îs toate” . Mă bucur c-ai trecut pe la mine și c-ai hotărât să combați, welcome!
Acuma, să explicitez: tocmai că-s culorile alea, alb-albastru, mă rod oftalmologic și cromatic, eu țin cu echipa consoanelor care nu-nseamnă nimic, chiar cred că roș-albastru este un amestec coloristic mult mai corect!
Ai mare dreptate la faza cu carnea de porc, cunoscută ca fiind cea mai bună legumă, dar, în apărarea ălora de-au dorit așa ceva aduc faptul că nici ei, amfitrionii, n-au fost ceea ce se cheamă fair, să mergi la cherhana și să-mi dai pește congelat e ca și cum te-ai duce la pizzerie și te-ar servi cu o pizza precongelată, din aia de-o iei din vitrinele frigorifice de la Carrefour. Și nu fii rasistă, nu era un” porc negru” ... fii atentă, se poate interpreta, doar știi de curentul ăsta mondial BLM.
Coastele erau cumva înnegrite de la sosul cu care fuseseră marinate în prealabil, dar nici aici n-am încredere că nu-s din alea, de la Lidl, preamabalate cu sosul pe ele. Mă rog, de-aia și spusei că mâncarea nu mi-a inspirat răsuflări de mulțumire, gen ochi dați peste cap de plăcere. De vin nu fuse vorba, pe motiv de volan, de-aia nici n-am atins starea bahică necesară nepăsării.
Știu că lipovenii sunt în stare să facă și înghețată de pește, dar nu neapărat doar ei sunt tata meselor cu pește, eu am fost, de mai multe ori, la Insula Mică a Brăilei și gazda de-acolo m-a-nvățat borșul de pește, ăla, adevărat. Fii bucuroasă, am lăudat Brăila!
Acuma sper că ți-ai recâștigat dorința de-a mai hălădui pe-aicișa, citind ceea ce, încă, mai scriu! Sărut mâna!
Salutare!
Ți-ai găsit un aliat de nădejde, și eu sunt mare consumator de pește, aș mânca pește gătit în orice fel, la orice oră. Știi cum e la ardeleni, le place atât de mult porcul că ar mânca porc umplut cu porc, pe pat de porc, în sos de porc!
Chiar dacă mâncătoria unde ai fost e un restaurant cu specific pescăresc, merge și o scăricică de porc cu sos și cartofi, nu-i bai. Anul trecut, când am fost la restaurantul Casa de Vis din Aninoasa, din bogata ofertă de tocănițe, tochituri, ciolan, mușchi și mai știu eu ce aveau pe-acolo, am preferat să mâncăm... platou pescăresc. Ce-i drept, doar păstrăvul era proaspăt, restul erau produse de la congelator. M-ai ofticat rău ieri, când am citit review-ul, cu hamsiile alea, drept pentru care dis-de-dimineață am mers și am cumpărat, a prăjit nevasta mea de i-a venit rău, dar prăjite așa cum trebuie!
Pe lângă serile menționate de tine, aș puncta și eu „Seara furturilor de material lemnos” , sau „Seara transportului și vânzărilor ilegale de animale” , dar câte seri „distractive” erau, n-aveai cum să te plictisești!
Hai, să vă fie de bine!
Pai sa va fie de bine, si indiferent cum stau lcrurile, aveti cel putin motiv de iesire cu prietenii.
Cat despre muzica in conformitate cu tema serii, oare stiau si cantaretii? .
Sa va fie de bine, votat cu mare drag.
@Safta Radu: Bună dimineața,
scuze că nu am fost prompt cu răspunsul dar, a venit primăvara, eu stau la casă, am grădină, livadă și vie, deci, când ajung acasă am destule de făcut. Gospodar, deh!
Mie mi-a spus mama de când eram mic că dacă mănânci pește devii mai deștept. Am ascultat-o și, uite-așa, am devenit polițist! 
. Cred, deci, că părinții nu au, mereu, răspunsurile la toate!
Hamsii mai bune ca la mare nu voi mânca, ever. Așa, la botul calului, pe cartonașul ăla mic, cu mujdei și zeamă de lămâie, din picioare. Cred că orice altă ambianță nu e potrivită pentru hamsii, că e ceva de mîncare, așa, înainte de-o bere sau pentru a continua să bei bere. E ca la micii din târg, mirosul de fum din târg e cea mai bună invitație la masă. Acasă poți să le faci ce vrei, nu e ca acolo!
Mersi că m-ai băgat în seamă, te mai aștept!
@mishu: Ei, eu, de felul eu sunt gata de plecat de-acasă oricând, Adriana e cea care-mi pune” Verboten” .
Nu am avut mari așteptări de la crâșma de-am scris de ea, dar voiam o bucată de pește proaspăt. N-a fost să fie, asta e, nu e vreo bortă-n cer că nu m-a nimerit. E drept, nici lor nu cred că le pasă de mine, la urma-urmei m-au judecat cu nota de plată, eu am dat dările și gata!
Tot drept este și faptul că nu sunt eu deținătorul adevărului absolut, altora poate să le placă, maxim. Fiecare după gusturile de le are și felul lui de-a fi! Dixit!
@Yersinia pestis: Spui că părinții nu au mereu răspunsurile la toate cele.
"Că tot ce ești și tot ce poți, / Părere-i tot dacă socoți."
Adică eu spun că le au. Dar nu neapărat pe alea corecte.
Deși... Mie, în copilărie, tata mi-a plătit mulți ani lecții de acordeon. Am urât asta cu toată puterea. Dar, cu mintea de acum, îmi dau seama că bine făceam dacă îl ascultam.
Poate eram eu ăla care ți-a încântat urechile. Îmi lipeai o sută de frunte, nu?
@adso: Urmarea e :”Că mori târziu, sau mori curând/că ești sătul sau ești flămând/totuna e și rînd pe rînd/ne ducem toți !”
Continuând versurile , de fapt asta e strofa de dinaintea versurilor tale, dar cu mare legătură pentru întreg :
” Ce urmă lasă șoimii-n zbor/Ce urmă peștii-n apa lor/Că ești cât munții de voinic/sau cât un pumn de-ai fi de mic/cărarea mea și-a tuturor/e tot nimic!”
Altfel, neeah, n-ai să vezi să pui , io, bani la lăutari, sunt mai zgârcit decât cel mai mare calic de pe lume, tot vorba poetului” E vreun praznic în cetate, /Ștefan Vodă, el mi-ar da/Cred că nu Măria Ta/Că-i un drac și jumătate/Nu prea dă, că-i el așa!”
Pe cuvânt de onoare, mama mi-a povestit că, atunci când eram mic , și-a dorit să am orice meserie, numai electrician și polițist să nu ajung. Clar ce meserii am avut, nu?
Altfel, mă bucur tare mult să mai schimbăm câte o vorbă- două, socializarea este totul, mai ales dacă o ai cu cineva care are vorbele la el!
@Yersinia pestis: Si mie mi-ar placea sa socializam la un peste proaspat la Braila, dar... n-am sa vad! 
Eu-s neplimbata de doi ani si nici anul asta nu se intrevede o iesire din Braila. Ca din casa ies. Merg la piata.
Din aprilie se aude ca voi incepe naveta Braila-Buzau. 2 ore/ sens. Zilnic.
As pleca sa uit de toate, dar, din pacate, nu e posibil. Asa ca "ma plimb" cu voi, cu gandul si in vis.
Sper sa se schimbe si pentru mine vreodata norocul si sa ma pot duce macar pana la Galati in vizita. Macar. Ca la Buzau stau inchisa in birou 8 ore.
Si cum voi (Adriana si cu tine) nu aveti nici un gand de Braila... Deja m-am resemnat!
Dar, hei, sunt optimista! Inca mai sper! Poate...
@Zoazore: Brăila este, oarecum, peste mână pentru noi, de-aicea și faptul că ajungem destul de rar aici, cel mai adesea doar atunci când trecem spre mare. Ca s-ajung acolo înseamnă 200 de km, tur-retur, de condus.
Apoi, eu, balanță fiind, îs om cu toane, un fel de” Cănuță, om sucit” , când mi se pune pata ăla sunt! Ți-am spus mereu, faptul că nu m-ai cunoscut e un mare câștig pentru tine, de regulă-s morocănos, de urât nu-i nimeni mai ceva decât mine, sunt plictisitor și anost, sincer, ți-ai pierde timpul!
@Yersinia pestis: și eu sunt printre marii amatori de pește, dar nu fiert. Ce-i drept prefer carasul, dar mă mulțumesc cu crapul că are oase mai puține și e mai ușor de ales pentru cei mici.
Văd ca stilul de prezentare e tot la fel, ceea ce e foarte bine. Păcat ca restaurantul nu s-a ridicat la așteptările dumneavoastră. Eu am o pretenție la restaurante, poate absurdă, vreau pește proaspăt, file fără oase.
Deși nici Blue Aqua, restaurantul cu specific pescăresc din Iași nu se conformează, și nici nu m-a impresionat ca sa fiu sinceră.
Drum prăfuit până la destinație? Trist tare...
Să vă fie de bine. Votat cu mare drag!
@MarinaCo: " Pește fiert" aka borș de pește, știu o rețetă de mori! Borș de pește nu storceag! Și storceagul e mama ciorbelor de pește!
Mă rog, peștele-i bun, chiar nefiletat, oasele nu mă sperie, le măcinăm când mestecăm, cazul meu.
Dugheana de-am fost la ea și-a dat singură cu firma-n cap, estetic era slăbuță, bucătăria - jur că gătesc mai bine decât împricinatul.
La dans erau niște fete tinere și frumoase doar că noi eram anesteziați de privirile duioase ale consoartelor și, chiar n-am vrut să-mi forțez norocul să mă cert cu Adriana. Cearta cu o femeie e ca o întâlnire cu ursul: mai bine te prefaci mort până pleacă!
Plus că și fetele alea aveau aparținători, riscam să mănânc " buzat". Ori, eu, sunt suficient de urât în mod normal, mi-ajunge așa!
Sărut mâna de vorbe și voturi, văzui că făcuși criză de "mână spartă" și m-ai votat abitir! Ești o doamnă, ce mai! ????
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2019 [Autoservire Eat & Go] Eat & Go Adjud, judetul Vrancea, România — scris în 11.08.19 de ile57b din ŢăNDăREI [IL] - RECOMANDĂ
- Jan.2018 Adjud — scris în 09.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2010 [Resturant La Izvor [Orbeni]] Popas Turistic La Izvor / Am luat un pranz intarziat la km 256 — scris în 22.11.10 de valimi din SLOBOZIA - nu recomandă
- Sep.2010 [Restaurant motel Adial] Popasul Turistic Adial – « mancare ca la mama acasa »... — scris în 13.09.10 de magdalena din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată