GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Tinovul Fântâna Brazilor, taigaua din Ardeal (Corund, HR)
Vă propun un obiectiv turistic deosebit, mai puţin convenţional şi care sigur va fi dorit de iubitorii turismului alternativ, a celui situat în afara rutelor turistice obişnuite şi pe care te chinui să-l descoperi singur. De asemenea, iubitorii de natură şi de turism montan (deşi aici nu sunt necesare nici un fel de abilităţi de montaniard) vor aprecia acest obiectiv.
Revenind la TINOVUL nostru, prin acest termen, la modul simplist, înţelegem TURBĂRIE. Tinovul Fântâna Brazilor conservă un biotop de tip TUNDRĂ, la mii de kilometri de locurile de origine. În acest loc, o fundaţie inimoasă a amenajat o POTECĂ TEMATICĂ, staţiile fiind bine documentate şi extrem de interesante.
Tinovul de la Fântâna Brazilor, situat lîngă cătunul omonim, se găseşte la vreo 10 Km est de vestita comună Corund (jud. Harghita), unul dintre cele mai importante centre de artizanat din România. Din centrul comunei porneşte un drum care după ce traversează localitatea, urcă în regim de drum forestier, nu foarte prietenos pentru maşinile joase. Ajungeţi pe un platou larg, deschis, cu vedere la distanţe mari. S-ar putea să aveţi nevoie de indicaţii de orientare date de localnici.
Tinovul Fântâna Brazilor este situat la o altitudine de cca 950 m în partea central-vesticã a platoului vulcanic Praid-Dealu al Munţilor Gurghiu. În literatura de specialitate apare şi sub numele de Luc sau Ruc, dar localnicii ii spun Datka.
Tinovul este înconjurat de o pãdure de molid (Vaccinio-Piceetum abietis). Din flora tinovului E. Pop (1960) a remarcat urmãtoarele specii: diverse specii de muşchi (Sphagnum, Polytrichum strictum), pin de pãdure (Pinus silvestris), molid (Picea abies), bumbãcãriţa (Eriophorum vaginatum), rogoz (Carex pauciflora), coada zmeului (Calla palustris), mesteacãn (Betula verrucosa), mesteacãn pufos (Betula pubescens), plop tremurãtor (Populus tremula), roua cerului (Drosera rotundifolia), cruşin (Rhamnus frangula), bobiţe negre (Empetrum nigrum), ruginare (Andromeda polifolia), merişor (Vaccinium vitis-idaea), afin (Vaccinium myrtillus). Copacul dominant al tinovului este pinul, în ceea mai mare parte fiind însoţit de covoarele de Sphagnum acoperite cu Bumbãcãriţa (Eriophorum vaginatum). Pinul este din ce în ce mai mãrunt cu cât înaintãm spre centrul mai bombat al tinovului unde viteza mare de creştere a muschiului sufocã din ce în ce mai mult pinii. Aici încep sã domine pernele de Sphagnum cu Eriophorum vaginatum şi Andromeda polifolia, a cãror zonã închide în sine un complex central de regenerare lipsit de copaci în care sunt foarte frecvente sphagnetele cu Andromeda şi mici bălți cu Scheuchzeria palustris (Pop E., 1960).
În jurul tinovului ia naştere o centură acvaticã în care vegeteazã numeroase plante înalte, mezo- chiar eutrofe, în contact cu solul mineral şi umed. Acest inel mlăștinos, de multe ori neregulat sau incomplet, cu florã deosebitã, se numeşte “lagg” (termen suedez).
Vă invit să vedeţi detalii interesante în fotografiile ataşate, dar mai ales în videoclipul realizat de mine:
Trimis de Lucien in 09.04.16 19:31:14
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă zona Praid, PRAID" (deja existentă pe sait)
Frumos si ne-ai facut dor de vara, padure, miros de iarba si cantec de pasarele.
În panoul explicativ˝Taiga˝ se scrie că tinovul (nu cunoşteam cuvântul) este un refugiu glaciar în care datorită microclimatului propriu, au rezistat specii din floră care transced perioadelor geologice. Deşi cu mii de km. mai la sud aici s-au regăsit aceleaşi condiţii de dezvoltare ca în taigaua din Canada sau Siberia.Cam aşa am înţeles eu.
Nu m-am imaginat că undeva pe lângă Corund s-a amenajat acest spaţiu de turbărie nu pentru turismul de bere ci cel de cunoaştere.
Din nou videoclipul prezintă excelent rezervaţia. Cât despre text, după părerea mea înşiruirea de specii cu denumirea lor în latină, nu se reţine de userul obişnuit, plus că cf. regulamentului ele ar fi trebuit puse în ghilimele sau scrise cu alte caractere, deşi atenţionezi că sunt preluate din E. Pop.
Din nou ca părere personală, aş fi descris videoclipul care are imagini surprinzătoare prin originalitatea lor.
Sper să nu te fi supărat dar am scris tocmai că întrezăresc o nouă stea pe AFA.
@Michi - Tinoavele sunt o lume aparte care ne deschid o noua perspectiva asupra naturii. Mie imi plac nespus de mult si in scurt timp voi mai adauga cel putin doua review-uri cu alte tinoave.
Cele din Carpatii Orientali se remarca toate prin conservarea plantelor relicte glaciare.
Cele din Harghita (judet pe care, in privinta turismului natural - nu cel cu bere - il am la degetul mic) au si plante deosebite, de exemplu Roua Cerului, carnivore.
Este prea simplu si cred ca inexact de a numi tinoavele, turbarii, desi unele (de exemplu, Poiana Stampei) se exploateaza pentru turba.
Da, cred ca am exagerat cu listarea in limba stiintifica a denumirilor plantelor.
Asa este, o fotografie face cat o suta/mie de cuvinte, iar un videoclip cat... de fotografii. Ce sa fac? Textul e doar o introducere... iar fotografiile si videoclipurile sunt niste surogate... bune si ele pana poti rezolva problema spunand AFA
@Michi - T0t pe-acolo prin acel judet Harghita, cel mai turistic, mineral si cel mai prost promovat din tara, exista langa Sancraieni Ciuc, mlastina cu borviz, adica un loc ce musteste de apa aminerala, pe o suprafatza de cateva hectare, intrarea e gratis (daca ai curajul) se preling in ea vreo 100 de izvoare, exista si unul la intrare, e o alta jungla vegetala, un mini-jurassik parc, unde te ratacesti daca nu mergi cu insotitor si te scufunzi daca nu-ti iei cizme de cauciuc pana-n gat... cel mai bine e s-o privesti din sosea... apoi langa Lacul Sf Ana, mai e un tinov, numit Mohos parca, exista si pe-acolo Roua Cerului si altele plante carnivore, e bine sa mergi pe podet si sa nu incerci sa intri in tinov, e preciulos... langa Tusnad mai exista o pestera cu Sulf (mofete de Co2 si Sulf), gaze care urca doar pana la 1 metru inaltime, exista panouri de atentionare, copiii n-au voie sa intre, pentru ca aerul (oxigenul), mai usor decat gazul carbonic e ceva mai sus... iar despre vaile mortii din Covasna pline cu mofete, si randunele moarte, v-am mai povestit... poate ca de-aceea nu se publiciteza aceste judete din Tara lui Ozoszep, pt ca sunt prea multe pericole naturale... iar drumurile colaterale, cam proaste... E grozav ca in sfarsit un locutor al zonei, poate singurul roaman din Harghita, (si putinii de pe AFA de pe-acolo) s-a apucat sa scrie despre aceasta parte a tarii atat de putin cunoscuta dar atat de interesanta...
Mutat, la reorganizare, în rubrica «O zi în Corund» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 Rezervația geologică de aragonit Dealul Melcului — scris în 02.09.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Corund și 'Promenadă la Corund' — scris în 27.07.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2023 Corund — sau comuna care stă pe un munte de sare — scris în 13.04.23 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Piatra gaurita de la Corund — scris în 15.05.21 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Aug.2020 „Nu zeii sunt cei care ard oalele” – Ceramica de Corund — scris în 22.08.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Aragonitul și ceramica de Corund — scris în 27.02.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Muzeul de aragonit din Corund — scris în 31.08.14 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ