GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Castelul Ghika din Dofteana, nepăsare sau interes?
În scurta mea călătorie pe Vale Trotuşului (vezi impresii) am descoperit din întâmplare un vechi castel care a aparţinut cândva familiei prinţilor Ghika.
Castelul se află în comuna Dofteana, judeţul Bacău, pe partea dreaptă a drumului naţional Târgu Ocna-Dărmăneşti. Din drumul naţional se face o mică uliţă şi la aproximativ 300 de metri se ajunge la un gard din tablă ce împrejmuieşte domeniul Ghica.
Intrarea la castel (unii îi mai spun şi palat) se face pe un gang situat între gardul domeniului şi gardul unei societăţi comerciale private. Când am ajuns la poarta înaltă din fier forjat a castelului, am constatat că aceasta era încuiată, iar în spatele ei doi câini mai puţini prietenoşi m-au întâmpinat cu lătrături nervoase. M-am întors spre intrarea în gang şi cum la poarta societăţii comerciale era un om de pază, am întrebat dacă şi cum se poate vizita domeniul şi castelul Ghika.
Aşa am aflat că vizitarea castelului este posibilă numai dacă avem cazare la pensiunea aflată în incinta domeniului respectiv. Între timp a mai apărut un localnic care mi-a povestit câte ceva despre istoria postdecembristă a castelului.
După „aglomeraţia”din '89, când a început sarabanda retrocedărilor, locuitorii Dofteanei se aşteptau ca unul dintre moştenitorii familiei Ghika să revendice domeniul. Cum nu s-a ivit nici un moştenitor să revendice acest vast domeniu, s-a cerut ajutorul Ministerului Culturii, care „s-a spălat pe mâini” ca Pilat din Pont răspunzând că nu-l vor în administrare, pe motiv că nu sunt bani pentru întreţinere (câtă dreptate avea Tănase în celebrul cuplet "Nu-s parale").
În aceste condiţii fostul primar (între timp decedat) a scos la licitaţie castelul împreună cu cele 12000 de hectare de pădure şi cu toate anexele existente. Surprinzător este faptul că valoarea de pornire a licitaţiei a fost scăzută cu aproape 80%, iar domeniul a fost vândut cu o sumă situată mult sub valoarea de patrimoniu (cca 800 000 de euro).
Surpriza cea mai mare pentru mine a fost însă, când am aflat cine este noul proprietar al acestui castel. Nimeni altul decât principalul partener de afaceri al proprietarului Rafinăriei Dărmăneşti, falimentată în condiţii dubioase prin 2003 (a se vedea aici).
Deşi scopul iniţial al cumpărării castelului a fost de redare în circuitul turistic, după intrarea în posesie noul proprietar a invocat lipsa banilor necesari pentru întreţinere şi restaurare.
Între timp acesta şi-a construit pe domeniu o frumoasă pensiune, Dofteana Park, situată în stânga porţii de intrare. O întâmplare ciudată este şi aceea că după vânzarea castelului acesta a luat foc aşa din senin necesitând repararea acoperişului. Nu ştiu cât este de adevărat, dar din spusele celor doi localnicI reiese că vânzarea castelului s-a făcut în condiţii dubioase şi cu ceva timp în urmă a intrat pe fir DNA-ul.
De pe unele site-uri turistice am selectat şi o scurtă istorie a acestui obiectiv. Castelul a fost construit de Neculai Ghika în anul 1887. Construit cu parter şi etaj, a fost folosit iniţial ca locuinţă de administraţie şi numit hulubărie. Ulterior acesta a fost transformat în castel de vânătoare, cunoscut fiind faptul că în familia de prinţi erau vânători iscusiţi şi mari amatori de trofee de vânătoare.
Castelul a avut o istorie zbuciumată, aproape la fel cu cea a Palatului Cantacuzino din Floreşti Prahova. Între anii 1941-1944, aici a fost stabilit Comandamentul armatei germane a Wehrmachtului. La retragere, soldaţii germani au luat cu ei cele mai valoroase obiecte de artă din castel.
Au venit ruşii, au luat şi ei ce a mai rămas valoros, după care în 1949 întreg domeniul a fost naţionalizat trecând în proprietatea statului.
Între timp castelul a fost sediu TBC, casă de copii şi sanatoriu de reumatologie infantilă. În această perioadă nici comuniştii n-au ezitat să fure şi ei cât au putut din castel, localnicii au mai luat şi ei câte ceva, astfel că toată avuţia castelului s-a evaporat, în prezent toate cele 33 de camere ale castelului fiind goale.
Am înţeles că ultimul obiect de valoare scos din castel este un policandru şi se află expus la muzeul Palatului Ghika din Comăneşti.
În timp ce mă pregăteam de plecare, şi-mi exprimam public regretul de faţă de cei doi localnici că nu pot vizita castelul, apare lângă noi o doamnă cu un hârleţ în mână, care îmi spune că trebuie să vină cineva să-i deschidă poarta şi aş putea cere voie să intru şi eu.
Între timp acel „cineva” a venit, a deschis poarta şi mi-a spus să aştept, că trebuie să vină un alt cineva de la pensiune să discute cu mine.
La un moment dat apare „o fătucă”, ca să-l citez pe ziaristul Cristoiu, care cu o mimică deloc binevoitoare mă întreabă ce doresc. I-am explicat că vin de departe, că am văzut un indicator la şosea în legătură cu castelul şi dacă pot „să arunc” şi eu un ochi prin zonă. Spre surpriza şi bucuria mea a fost de acord şi după ce şi-a luat "santinelele" (cei doi câini) la pensiune, am intrat pe domeniul familiei Ghika.
Am fost impresionat de întinderea parcului ce înconjoară castelul, de înălţimea şi de grosimea stejarilor seculari.L-am străbătut în cea mai mare parte,încercând cu ochii minţii, să-mi imaginez personajele care s-au perindat odinioară pe aici. Apoi am străbătut aleea din faţa castelului şi am admirat fosta fântână arteziană ornată cândva cu o frumoasă statuetă din marmură.
Castelul, construit din cărămidă roşie şi marmură de Carara, este deosebit de frumos şi contrastează cu verdeaţa gazonului şi a copacilor din jur. Are 4 nivele, demisol, parter, etaj şi mansardă, iar în partea dreaptă se află un turn cu o scară în spirală, care urcă de la demisol până la ultimul nivel al clădirii.
În spate se află intrarea în cramele domneşti specifice palatelor de odinioară. La parter sunt două terase acoperite, iar una din ele are vederea spre lacul de pe domeniu.
Aşa cum arătam mai sus, toate cele 33 de camere ale castelului sunt goale, iar pe ici pe colo se văd urme ale unui început de restaurare, iniţiativă între timp abandonată. Lambriurile din lemn, şemineul din granit şi o scară interioară în formă de U, sunt puţinele elemente de decor existente la palat.
La finalul vizitei m-am aşezat pe o bancă în faţa palatului dezamăgit şi încercând în zadar să înţeleg nepăsarea autorităţilor în drept faţă de asemenea capodopere arhitectonice. Şi această atitudine nu este de ieri de azi, ci are rădăcini bine înfipte în timp. Iată ce spunea Nicolae Iorga în legătură cu acest aspect:
Acestea sunt monumentele noastre istorice... atât de pline de valoare materiala și de sens istoric, cu încunjurimile lor devastate, cu cuprinsul lor pustiit, cu patina veacurilor așternută pe fiecare, atât de variate și originale în ceea ce privește tipurile lor. Unde le veți vedea, sa le recunoașteți, sa le respectați și sa le ridicați, dacă aveți puterea, din ruina și părăsirea lor .
În încheiere, recomand celor ce tranzitează Valea Trotuşului să facă un popas şi la acest frumos obiectiv. Din păcate, pentru a fi siguri că puteţi vizita castelul trebuie să închiriaţi o camera la pensiunea din incinta domeniului. Sau poate aveţi norocul meu şi nimeriţi prin preajmă pe careva din angajaţii pensiunii.
Vă doresc succes şi o vizită cât mai plăcută!
P. S. O informație primită într-un ecou de la userul abancor (căruia îi mulţumesc şi pe această cale), menită să ne atragă atenţia că totuşi castelul nu a fost uitat de tot. La conacul Ghika, s-a turnat filmul „Domnişoara Christina", probabil primul „horror" românesc, ecranizare după Mircea Eliade. Premierea a avut loc în luna noiembrie cu ocazia zilei de Halloween.
Trimis de traian.leuca † in 11.11.13 16:21:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MOINEȘTI.
20 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (traian.leuca †); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
20 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
Rog un web să-mi adauge şi mie ilustraţia muzucală, http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/constantin-tanase-nu-s-parale-cu-ce
@marocanu21: Sigur că da! Este vorba de 800 de mii de euro. Mulţumesc pentru observaţie!
O să rog un web, să facă modificarea.
@traian. leuca: Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu)
Valea Trotuşului ar fi putut fi un fel de Valea Loarei la scară locală. E un centru, concentrat, al vieţii marilor familii boiereşti. Dacă în partea asta, amonte de Oneşti, avem de-a face cu Ghika, în aval era moşia familiei Rosetti. La Căiuţi, într-o curte boierească ca cele din poveştile de demult onestiexpres.ro/neamul-ro ... ionistilor.html, s-au pus la cale mari isprăvi politice, printre care candidatura lui Cuza şi Unirea. Toate sînt evocate de o figură pitorească a literaturii române, Radu Rosetti ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Rosetti în "cea mai preţioasă memorialistică din literatura română" (Lovinescu), volumele sale de Amintiri, pe care vă sfătuiesc să le căutaţi prin librării (au apărut anul acesta la Humanitas, toate cele 3 cărţi într-un singur volum, intitulat Amintiri). Djuvara zice că "se citesc ca un roman". Aşa este. E foarte interesant şi faptul că povesteşte, în anii 20, evenimente văzute şi trăite, din a doua jumătate a veacului 19. Nu ai parte prea des de asemenea mărturii directe!
Radu Rosetti avea printre strămoşi 2 domnitori Ruset (Rosetti) şi un Ghica (Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei dinainte de momentul 1859, care îi era bunic matern).
Deci Valea Trotuşului ar fi nimerit să fie îngrijită şi promovată drept o coloană vertebrală a istoriei Moldovei şi României, o regiune unde au crescut mari figuri ale istoriei, şi care a văzut poveşti adevărate cu boieri, vînători de pomină, haiduci şi domniţe.
Numai că 50 de ani de propagandă au sădit în mulţi un dispreţ faţă de marile familii care au construit România. În anii 50 se întreceau, unii ţărani, în a arde bibliotecile conacelor, cu o satisfacţie primitivă. Cineva îşi amintea că l-a şi văzut pe unul, la televizor, după 90, de-acum bătrîn, cum explica cu mîndrie că el a pus pe foc cărţile lui Enescu de la Tescani!
Aveţi dreptate!
Dacă propaganda comunistă a inoculat în minţile multora dispreţul faţă de marile personalităţi ale neamului, nici cei de după '90 nu au făcut mare lucru să repare această nedreptate.
Nu ştiam de conacul Rosetti-Răducanu. Din păcate, după ce am citit pe site-ul indicat, cred că va avea aceeaşi soartă ca şi cel de la Dofteana. La ambele obiective s-au început lucrările de restaurare, după care s-au întrerupt.
În primăvară scriam un review, despre un alt conac celebru, de la Floreşti Prahova. În final îmi exprimam bucuria, că în sfârşit au demarat lucrările de restaurare la acest interesant conac, ctitorit de Grigore Cantacuzino -Nababul.
Zilele trecute am trecut pe la conac şi am constat cu stupoare, că din primăvară şi până acum nu s-a mai mişcat o singură cărămidă. Deci lucrările de restaurare au încetat şi aici.
Ciudată coincidenţă. Să fie vreo "inginerie"la mijloc, pe care eu n-o înţeleg?
@traian. leuca: De cateva zile am un chef teribil sa-mi tarsai picioarele pe frunze uscate, ruginii, undeva pe malul unui rau sau intr-un astfel de parc. Nu voi putea merge la Conacul Ghika... Tre' sa gasesc alt loc...
Multumesc pentru plimbare!
@alinaro: Şi eu vă mulţumesc, că-mi urmăriţi postările!
În ciuda tristei și nefericitei povești, castelul, așa cum l-ați surprins dvs. în lumina toamnei, și-a păstrat farmecul și are o strălucire aparte. Din păcate, probabil trebuie multe "parale" pentru reabilitare și introducerea în circuitul turistic, dar cred că pe lângă bani mai trebuie și multă muncă și suflet.
Felicitări pentru că sunteți un călător ce aduce în atenție multe comori românești, uitate sau nu, ce se ambiționează să strălucească în pofida trecerii anilor.
@doina_c24: Aşa este, "nu-s parale" pentru aceste comori şi mă doare sufletul când văd că la alţii orice "cocioabă" a fost reabilitată şi transformată intr-un obiectiv turistic.
Mulţumesc frumos pentru apreciere.
@carmen maria: Mulţam fain pentru informaţie!
Mă bucur să aflu că, în sfârşit, Castelul Ghika a intrat în circuitul turustic şi se poate vizita.
Invit membrii site-ului AFA să viziteze domeniul Ghika din Dofteana şi apoi să citim împreună impresiile!
Articolului iar sta mai bine în rubrica "O zi în Comănești/Moinești - impresii și recomandări".
@Qvadratvus:
”Articolului iar sta mai bine în rubrica "O zi în Comănești/Moinești - impresii și recomandări".
Avem rubrici atât pt Comănești, cât și una dedicată Moineștiului.
Dac-ar fi să alegi, în care ai aprecia că „i-ar sta mai bine” / dintre cele 2?
Dacă mă uit mai bine, poate că ar merita de fapt o zonă separată, de genul Dofteana-Dărmănești (sau nu...). Tehnic vorbind, Dofteana e mai aproape de Târgu Ocna decât de Comănești (și atunci trebuie să meargă la Târgu Ocna), iar Dărmănești e mai aproape de Comănești decât de Târgu Ocna (caz în care ce e în și pe lângă Dărmănești ar trebuie să meargă la Comănești).
Da, rw e cel mai bine să stea la "Târgu Ocna și împrejurimi". Scuze pentru sugestia inițială eronată. Similar, ce e în zona Dărmănești va merge la "Comănești și împrejurimi".
@Qvadratvus: Îmi pare... mai mare daraua ca ocaua...
-
Mutat, la reorganizare, în rubrica «O zi în Comănești» (nou-creată, între timp, pe sait)
Scuze pentru încurcătura creată... Am remarcat niște rw' s puse generic al "Bacău și împrejurimi" și mi s-a părut că nu era ok să stea pe-acolo.
@Qvadratvus: Nicio încurcătură!
Observația e foarte bună, ne-am bucura să perserverezi!
Ar ajuta, în general, dacă undeva pe site ar exista un link spre o pagină de genul "Structura siteului", Practic e vorba despre, pe de o parte de o structură de tip arborescent de categorii, iar pe de altă parte de relații de ranguri egale sau asimetrice între anumite categorii. Am remarcat, de exemplu, că expunerea nu e de același rang, uneori, în cateogrii teoretic de același nivel, un articol fiind mai vizibil într-o categorie superioară de pe aceeași ramură, decât în categoria lui proprie. Pentru a fi îmbunătățit, sistemul de relații între categorii ar trebui să fie cumva accesibil, în ideea de a putea fi făcute sugestii/recomandări care ar putea să îmbunătățească expunerea articolelor.
Cumva, am îndrăznit să fac această observație fiind familiarizat cu sistemul de categorii de pe Wikipedia, care realmente ajută dacă e utilizat eficient, la creșterea expunerii articolelor.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Cascada Berea din Apa Asău – o vișină pe prăjitura unei alte excursii reușite — scris în 22.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Palatul Ghika și Muzeul de Etnografie și Artă Comănești — scris în 19.10.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Canionul Dofteana – un exercițiu de anduranță — scris în 15.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Călătorie pe faleza... de la Comăneşti, sau cum, la manşete, muntele şi-a tras tiv impermeabil — scris în 15.08.20 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Drumeție la Cascada Șupanu + alte obiective de pe Valea Trotușului — scris în 07.10.18 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Vâjâiala de Paște. Prima zi — scris în 10.04.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ