EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Călătorie pe faleza... de la Comăneşti, sau cum, la manşete, muntele şi-a tras tiv impermeabil
Într-o după-amiază (adică ieri, ca să fim trecute-fix), am crezut că urechile nu-mi aud bine... (fiind spălate, din punctul meu de vedere cu sârg, încă de dimineaţă). Aflător la Muzeul din palatul Ghika din Comăneşti, la ieşire, doamna muzeografă după ce ne-a dat câteva informaţii despre parcul castelului, ne-a spus că am face bine să mergem pe faleza Trotuşului. “- Pe… acolo! Mergeţi prin parc şi ajungeţi la faleză. E frumos, vă recomand să mergeţi şi la centrul de agrement” . Hmmmmm! Faleză… Brăila, Galaţi, Marea Neagră… ceva clar e în neregulă. Ce…... să…... caute o faleză în Depresiunea Comăneşti?
Un pic ţâfnos, că doar auzisem că mi se indică să merg undeva unde din punctul meu de vedere, urma să fie un loc al “pierzaniei” de … lovele (auzi tu, centru de agreement … !), i-am spus că noi suntem turişti cărora nu ne place să consumăm timpul pe păcănele, baruri, restaurante & Co. “- Păi, nu e aşa ceva, ne-a replicat doamna. Să mergeţi, că nu o să vă pară rău!”
Ne-am dus în parcul castelului. Din învârteală în învârteală am învărtit şi mobilul de câteva ori (de foame, nu de dorinţă de agreement, ce credeaţi… ?) căutând cu ajutorul Dr. Google Maps un leac pentru afecţiunea de care toţi 5 sufeream. Mai mult leşinaţi ne-am târâit spre “spitalul” culinar ales şi dacă tot urma perioada de aşteptare necesară preparării “doctoriilor” , am zis să învârt smartpone-ul în altă direcţie, să nu se plictisească, săracul... M-am uitat la el: să tastez “faleză” ... să nu tastez..., să tastez că poate nu ştiu eu bine definiţia... să nu tastez... În fine, curajos în raport cu ce ştiam şi acordându-i încredere lui Mr. Google Maps, am tastat “Faleza Trotuş” .
Iete…. Totuşi există aşa ceva dom’le, adicătilea o faleză la munte. Formidabil! Repede, tastez pe Google Ăl Bătrân şi mă uit la poze. Gata! Mergem să o vedem! Cu rezervorul acum plin, am început munca de convingere, acordând (aşa cum mai întâi se cuvine) periuţa la diapazonul soţiei mele, care se cam săturase de vizitat una şi alta, precum şi contrabasul la mofturile copiilor mei (mă rog, tot copii le zic, deşi ăl mare are acum 19 ani...), din a căror parte simţeam un iz de goange pe post de contraargumente.
Una peste alta am înfrânt cerbicia alor mei (Yes!... Încă mai sunt luat în seamă!... Cât încă? Greu de spus, dar deocamdată mă bucur de victorie.) şi drumu’ la faleză! Ca atare am luat-o spre podul pe care trece DN12A în sensul ieşirii din oraş spre vest, dar totuşi încă neconvins complet, am cârmit mai devreme la stânga. Am aterizat cam după locul în care Trotuşul face un cot, acolo unde cârmeşte silit de dealul Goanţa. Din stradă nu se vede mare lucru... doar nişte blocuri. Fie ce-fi, merg înainte... Zis şi făcut! Apare ceva care seamână a un val de pământ înverzit. Ok, hopa peste el şi...
... Şi vorba e că a meritat! O alee pietonală dotată pe margine cu leagăne, bănci şi copăcei care în câţiva ani vor fi umbroşi, se întinde pe malul apei. Solid ancorată într-un meterez trainic de beton călare peste creasta Trotuşului, pe partea râului este păzită de un gard metalic din fier forjat, iar pe partea oraşului de o supraînălţare de pământ a digului, plantată cu iarbă şi dotată cu scări de acces. De întins, faleza se întinde de la podul peste care trece DN12A Trouşul, la vest, până... nu ştiu exact până unde, că noi la un moment dat ne-am oprit. De ce? Povestesc mai jos.
Faleza are povestea ei, cu cântec... şi sursa frumuseţii ei se află în tragedii. Povestea spune că au fost în 2004-2005 inundaţii mari în oraş, inundaţii de care Trotuşul, supărat pe munţii cheliţi de păduri, se face vinovat. Reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii a impus şi lucrări de amenajare a albiei râului. De aici a venit ideea cu “faleza” care şi-a dovedit trăinicia în 2016 şi în 2018. Cu lungimea cea mai mare pe partea stângă a apei, are o replică pe dreapta, care începe în aval de dealul Goanţa.
Deh, ideea e că i-am scăpat pe ai mei copii la leagăne... Un leagăn, al doilea leagăn... al treilea leagăn... mă rog, până la urmă m-am împăcat cu faptul că fiecare leagăn de pe faleză are ceva special şi că un copil (fie el acum şi doar cu acest titlu, la 19 ani...) trebuie să le încerce pe toate (iar eu am trei copiii...). Resemnat m-am aşezat pe o bancă şi în soarele blând al orei ceaiului, am aşteptat să se tocească turul pantalonilor odraslelor mele de atâta legănat, în timp ce soţia mea a început să viseze privind spre Trotuş. Un loc liniştit de altfel, faleza asta, cu oameni liniştiţi (fie ei bătrânei, copii sau tineri), ori bicilete pedalate...
Timpul a trecut şi decizii crude au trebuit luate. Gata cu legănatul! În calitate de mascul patern (încă) dominant, am ordonat cârdului familial să se mişte mai cu spor spre un pod din aval. Ca să nu sufăr un eşec penibil, am adăugat că se va intra în centrul de agrement (care hoţeşte se iţea pe Google Maps), mai încolo, lângă pod şi dacă există acolo ceva maşinării în care cei trei “să se dea” , am să fiu generos. Cu un aer regal, dat fiind această dispoziţie a mea, chiar i-am rugat să profite de o astfel de oportunitate.
Zis şi făcut. Iată-mă ajuns lângă Centrul de agrement Ionuţ Iftimoaie (numit astfel după luptatorul K1 Ionuţ Iftimoaie şi intrat în funcţiune recent, cred că prin 2017). Acolo, surpriză, acoperişul este unul viu, la propriu, deoarece suprastructura clădirii conţine un covor vegetal. Aveam să aflu că este cel mai mare acoperiş verde din România, 3.200 de mp de plante şi flori. Sală interioară cu două tribune, două bazine, parc în care se face plajă, fain, ce mai, merită clar trecut pe acolo! Dar… parcă mai apetisant e podul legănat din apropiere şi în plus e cam târziu.
Traversăm podul supendat pe cabluri peste apa râului, ne lăsm legănaţi uşor, observând ici colo lacăte animate de margini. Misterul se lămureşte când vedem pe un lacăt scrişi un El şi o Ea adunaţi cu plus şi deasupra pe bară, între numele lor în loc de plus, o inimioară. Clar, e un pod al jurămintelor de dragoste ferecate de lacăte. Mai mari, mai mici, mai solide sau …. şi mai solide (că doar jurămintele trebuie să ţină, neh?!).
De pe pod observăm cum un ciopor de puştani se bălăceşte în apa, toţi fericiţi, în aval. Trecem dincolo şi privim de pe dreapta apei, faleza de pe partea oraşului, care continuă. Asta, noi... că ai mei puradei (de ce le-oi mai fi spunând asta, că doar îs mari... probabil mă alint) şi-au găsit să facă un concurs de aruncat cu pietre în apă, de pe faleza din dreapta. Noi părinţii, conştienţi de faptul că o atare activitate frenetică ar putea construi până dimineaţă un baraj de bolovani, din cauza căruia am putea fi învinuiţi de o nouă viitoare inundaţie, am amintit făptaşilor că timpul trece şi iată-ne, după un sfert de oră de privit cine aruncă mai departe, versus cine trage mai bine la chită, înapoi, pe pod şi de aici în oraş.
Am luat-o prin stânga Centrului de Agrement şi urcând nişte scări am ajuns pe o lungă alee a unui frumos colţ de parc, ce mai încolo s-a dovedit a fi de fapt Parcului Ghika. Iată-ne ajunşi fără voie de unde am plecat, de parcă doamna de la muzeu se transformase în muză, spre a ne dirija taman pe unde ne zisese ea să mergem spre Faleza Trotuş şi Centrul de Agrement.
Acum ajuns acasă, am cetit despre problemă. Comăneştenii se pare că sunt mândri de treburile asta şi au şi de ce. Puţină mândria locală, din partea doamnei muzeograf, ne-a îndreptat spre două obiective unde merită, chiar aflat în trecere, să-ţi petreci ore agreabile: frumoasa faleză de astăzii, fiică a unor tragedii de ieri şi Centrul de Agrement fără păcănele, baruri şi restaurnate, pe a cărui frontispiciu tronează auster “Mens sana in corpora sano” . Ultima frază, privită dinspre faleza care este un loc pentru suflet şi spirit, aminteşte în mod evident că acolo nu este un loc al pierzaniei, ci “un service” pentru întreţinut şi păstrat în bune condiţii, trupul, prin răsfăţ cu sport, apă şi soare...
Vă recomand din toată inima!
P. S. Nu au avut unde “să se dea” , puştanii, dar nici că le-a păsat….
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Mai mult decât rewiewul... ar fi să mergeţi acolo.
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Fraţi şi surori, mie mi-a plăcut, ce mai!
Trimis de Qvadratvus in 15.08.20 02:12:23
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MOINEȘTI.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@Qvadratvus: Daca tu ai fost sceptic in ceea ce priveste recomandarea, eu am fost usor sceptica privind articolul si ceea ce avea sa imi aduca el, insa titlul a fost cel care m-a convins sa citesc articolul, iar pe masura ce citem intelegeam ce ar fi regretat daca nu as fi citit. Destinatia este un argument, insa felul amuzant in care ai scris mi s-a parut super. Cat priveste copiii, toata viata ai sa e spui tot copiii ca asta e, noi suntem parintii. Zici ca s-au dat in leagane? si ai mei o fac si acum la 20 si 25 de ani, si se amuza daca ii duc la o gradina zoologica mai aparte, asa ca e mai bine sa nu scoatem copilul din ei.
Cred ca astfel de surprize ca cea prezentata de tine aici ne fac viata mai frumoasa, asa ca felicitari, votat cu mare drag.
@Qvadratvus: O investiție reușită cu rol dublu: de protecție împotriva revărsărilor apelor și de relaxare pentru locuitorii urbei. Lucruri inedite în locuri unde nici nu te aștepți...
Un loc asemănător am descoperit toamna trecută la Arad - Faleza Mureșului (vezi P14 - vezi impresii) . Alei, bănci, pod suspendat, piste de biciclete = relaxare.
De asemenea, amenajări peisagistice și de tip „faleză” am vizitat și în localitatea Ovidiu - Parc Faleză Lac (vezi impresii) pe malul limanului Siutghiol. Dar măcar aici suntem aproape pe țărmul mării, pare mai normală ideea de „faleză” .
Numai bine!
@Qvadratvus:
”mă rog, până la urmă m-am împăcat cu faptul că fiecare leagăn de pe faleză are ceva special şi că un copil (fie el acum şi doar cu acest titlu, la 19 ani...) trebuie să le încerce pe toate (iar eu am trei copiii...).
Ca sa fiu sincera, cred c-as fi fost al patrulea copil! Si nu mai sunt (potrivit Cartii de Identitate!), nici macar 19 ani nu mai am! Dar ma distrez teribil!
Revenind la... faleza, eu am colegi din zona! N-au suflat nici un cuvant! Din modestie, cred!
Surprize placute apar de nici nu te astepti unde! Comanestenii sunt oameni harnici si hotarati, au un spital european (cred ca n-au apucat politicienii sa-l inchida! SPER!), oraselul e curat si aerisit, au Cabana Soimul foarte frumoasa...
E frumos locul, simti ca respiri, ca te incarci pozitiv!
Frumos! Foarte frumos! Dar, mai ales, util!
Bun. Deci, pot și eu să mă dau în leagăn în văzul lumii ! Printez ecourile de mai sus și le pun la portefeuille... Dacă râde cineva de mine, prezint ecourile la control.
@Qvadratvus: Da, așa să faci! Pe bune! Simte-te bine! Să nu-ți pese de gura lumii!
Tu contezi! Și familia ta! Se pare că puștii tăi au înțeles asta!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2021 Cascada Berea din Apa Asău – o vișină pe prăjitura unei alte excursii reușite — scris în 22.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Palatul Ghika și Muzeul de Etnografie și Artă Comănești — scris în 19.10.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Aug.2020 Canionul Dofteana – un exercițiu de anduranță — scris în 15.10.21 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Drumeție la Cascada Șupanu + alte obiective de pe Valea Trotușului — scris în 07.10.18 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Apr.2018 Vâjâiala de Paște. Prima zi — scris în 10.04.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Oct.2013 Castelul Ghika din Dofteana, nepăsare sau interes? — scris în 11.11.13 de traian.leuca † din PLOIEșTI - RECOMANDĂ