EXCELENT
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ca să nu stau în casă și de Paștele acesta, am ieșit să văd un muzeu pe care încă nu îl vizitasem. Și, pentru că tot se discută acum că nu scriem destul, dat fiind și interesul general pentru astfel de obiective, mi-am zis că ar fi bine vorbesc puțin aici despre asta.
Lăsând gluma, ideea este că muzeul găzduiește, până la sfârșitul lui mai, două expoziții interesante. Încerc să le semnalez în timp util: orice vizitator care va ajunge acolo în urma citirii acestor rânduri, va dubla numărul celor care intră în muzeu în acea zi. ????
Dar spuneam că lăsăm gluma. Am să prezint, pe scurt, Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași, o instituție relativ nouă, deschisă publicului în 2018 cu ce s-a găsit (voi explica mai jos), dar care chiar începe să arate interesant. Și nu mă voi lungi chiar așa de mult pe cât îmi stă în obicei: nu mă ajung cu timpul. (L. E. 10900 de caractere, față de 18-20000 de obicei :() Așa că (hmm, care era expresia aia?) a, da :) voi lăsa pozele să vorbească. Și voi pune link-uri pentru cei care doresc să afle mai mult.
Muzeul este în buricul târgului, în spatele Universității „Petre Andrei” , nu departe de Biserica Zlataust (cea din cărțile lui Ionel Teodoreanu). Este găzduit de una dintre clădirile de patrimoniu ale orașului, datând de la începutul sec. XIX, Casa Burchi-Zmău, după numele primului său proprietar. Povestea acesteia este frumos spusă de către dr. Sorin Iftimi, unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei Iașului, aici: academia.edu/38700882/Cas ... eului_Municipal.
Țin minte cum arăta casa acum 15-20 de ani: o ruină. A fost refăcută exemplar, între 2013-2015, cu fonduri europene dintr-un pilon dedicat proiectelor culturale. A fost o portiță prin care, în mai toate orașele României, s-au restaurat destule clădiri de patrimoniu. Problema e că aceste clădiri trebuie să capete destinații de muzee, săli de expoziții etc., iar cu UE e mai greu să o dai pe șmechereală, că de obicei se prinde și îți ia banii înapoi (în cazul de față, vreo 5 mil. euro). Deși niște restaurante sau pensiuni ar fi mult mai utile pentru turistul român, iacă acesta e nevoit să mai intre și în altfel de locuri de pierzanie.
Bun, se face muzeu. Dar ce va expune acesta? Teoretic, instituția este continuatoarea Muzeului Municipal care a ființat în perioada interbelică, însă patrimoniul acestuia s-a risipit în timpul războiului și în anii care au urmat. Iar acum nu existau în Iași niște colecții nemaipomenite, care să aștepte cu nerăbdare un astfel de spațiu (deși înțeleg că Muzeul de Artă, de exemplu, prezintă publicului doar o mică parte din ceea ce deține în puținele săli care îi sunt alocate în Palatul Culturii; dar acesta ține de o altă instituție). În 2018-2019, în presa locală au apărut tot felul de articole care criticau colecțiile noului muzeu. Mai mult, aprobarea de înființare din partea Ministerului Culturii avea să vină abia în septembrie 2020. Între timp, au fost amenajate pivnița și etajul, au fost împrumutate exponate pentru sălile de la parter și au început să fie aduse diverse expoziții temporare, multe dintre ele interesante.
Mai mult, alte două spații au fost preluate de către Muzeul Municipal: Galeriile de artă „Dan Hatmanu” și Galeriile „Dumitru Grumăzescu” .
Prima găzduiește expoziții ale pictorilor locali și se află nu departe de sediul principal, în pasajul pietonal de la Hala Centrală. Pasajul merită o vizită, este el însuși un muzeu: melidoniumm.wordpress.com ... us-in-aer-liber. Construcția sa a durat o veșnicie, din cauza unei case de sec. XVIII descoperită în timpul săpăturilor. Apoi, odată terminat, s-a degradat în câțiva ani: ziaruldeiasi.ro/stiri/gal ... la--181920.html (de citit finalul). Acum arată bine, să vedem pentru cât timp.
Galeriile Grumăzescu sunt mai departe, pe Lăpușneanu, una dintre străzile legendare ale Iașului. Cinstesc memoria unui fost pasionat anticar, despre care s-a vorbit și pe acest site - vezi impresii. În aceste zile este deschisă expoziția „Tradiție, Artă, Continuitate” , care prezintă port popular românesc, artă tradițională și ouă încondeiate. Amănunte la muzeulmunicipalreginamari ... ru-i-grumazescu.
COLECȚIA PERMANENTĂ
Sediul este pe Str. Zmeu nr. 3, în zona fostului Beilic – sediul reprezentanților Înaltei Porți la curtea principelui Moldovei. Muzeul este deschis de miercuri până duminică, între orele 10 și 17. Prețul biletului este de 5 lei, cu diverse reduceri pentru cei tineri și cei vârstnici. Biletul acoperă atât vizitarea colecției permanente, cât și pe cea a expozițiilor temporare. În dreapta intrării există și o cafenea (pe care am găsit-o închisă). La casa de bilete sunt de vânzare suveniruri cu muzeul și cu Iașul.
Muzeograful este un tânăr doctorand în istorie, plin de entuziasm, care explică frumos și răspunde la întrebări; e o plăcere să te însoțească prin muzeu. Din păcate, pare a avea responsabilități multiple (de exemplu, este curatorul Expoziției de carte rară), așa că ori nu este disponibil pentru a ghida vizitatorii, ori (am pățit noi) la un moment dat este chemat pentru diverse alte chestiuni urgente. Colegele care îl înlocuiesc, la orice întrebare ridică din umeri și îți indică foile care descriu ce se află într-o sală sau alta.
Când spuneam că voi lăsa pozele să vorbească, glumeam doar pe jumătate: am pozat respectivele foi, se înțelege cât de cât ce scrie pe ele, așa că cei curioși pot citi acolo, aflând astfel tot ce am aflat și eu. De asemenea, se pot găsi amănunte despre exponate pe site-ul muzeului: muzeulmunicipalreginamari ... gina-maria-iasi.
În ordinea recomandată pentru vizitare, colecția permanentă cuprinde:
La parter/subsol:
Expoziția Străzile Iașului: chiar la intrare este o fotografie aeriană a orașului de acum o sută și mai bine de ani, pe care se pot recunoaște clădiri care au supraviețuit, sau se pot identifica altele distruse de timp, de război, de cutremure, de sistematizarea din perioada comunistă sau de haosul urbanistic din prezent. De asemenea, în majoritatea sălilor – indiferent de destinația lor – există reproduceri ale unor tablouri/gravuri în care se poate vedea cum arăta orașul acum mulți-mulți ani.
Expoziția Iași – oraș al spiritualității. Citez de pe site: „Altarele cultelor ortodox, catolic, armenesc, lipovenesc și mozaic prezentate prin intermediul icoanelor, crucilor, tipăriturilor vechi, veșmintelor certifică Iașul drept Oraș al Spiritualității. Obiectele expuse provin din colecțiile Muzeului Mitropolitan, din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor, a Episcopiei Romano-Catolice, Comunității Evreilor, Comunității Rușilor Lipoveni, Comunității Armenilor, Arhivele Naționale Iași.” Cu ocazia asta, am aflat și eu cum arată și la folosește o mucarniță.
Expoziția Iașul de sub Iași: este amenajată în pivnița casei și grupează diverse obiecte descoperite în cursul săpăturilor arheologice din zonă.
La etaj se află cinci încăperi cu mobilier de epocă, încercând să surprindă un anumit moment și un anumit context din istoria orașului; amănunte – în pozele atașate. Expozițiile au următoarele denumiri:
Salonul;
Viața cotidiană la Iași;
Biroul Reginei Maria (recreat după cel din Palatul Cantacuzino-Pașcanu, unde a locuit regina în timpul în care Iașul a fost capitală de război);
Armata în Marele Război:
Salonul unui spital de război.
EXPOZIȚII TEMPORARE
Expoziția Carte rară – tipărituri, însemnări, traduceri adună manuscrise și cărți tipărite din perioada 1750-1920, majoritatea adunate de anticarul Dumitru Grumăzescu, intrate în patrimoniul muzeului la moartea acestuia. Merită amintite „Viața și opera lui Esop” , tradusă din rusă în română de către arhimandritul Vartolomei Măzărenu în 1751, și un „Manual de Metodică și Pedagogie pentru profesorii din învățământul primar” , tipărit la Iași în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Citez din prezentarea muzeografului Alexandru Gorea: „Valoarea istorică a cărților este dublată de însemnările marginale făcute de cititorii veacurilor trecute. Acestea cuprind fie numele donatorilor, fie înregistrarea unor evenimente semnificative din viața personală a posesorilor cărții, ori gânduri din timpul lecturii. Însemnările au o importanță istorică deosebită, pentru că, uneori, dezvăluie identitatea cititorilor de odinioară, fapt important, care ne ajută să ne conturăm o reprezentare a ceea ce însemna în trecut circulația cărții și trăirea subiectivă a lecturii. În cadrul expoziției, vizitatorii vor putea urmări o evoluție a artei de a scrie, plecând de la textele manuscrise spre cele tipărite, de la scrierea cu alfabet chirilic, la cea cu alfabet latin.”
În P35 se vede cum un călugăr, pe marginea unei cărți bisericești, ține socoteala butoaielor de vin (pentru spovedanie, desigur, nu vă gândiți lucruri nepotrivite).
În P34 este o carte de rugăciuni, copiată pe la 1870, de mână, apoi donată unei biserici. Muzeograful ne-a explicat că era o practică uzuală, tipăriturile fiind foarte scumpe. (În alte locuri, sătenii puneau mănă de la mână pentru a cumpăra ceasloavele necesare în biserici.) Cum mie îmi trec mai rar prin cap gânduri sfinte, mi-am amintit cum copiam, împreună cu fratele meu, Cartea de bucate a Sandei Marin: mama o împrumuta de la o vecină și, cât timp ea gătea ceva, noi aveam misiunea de a scrie rețeta respectivă, plus alte câteva, că nu putea împrumuta cartea oricând voia. Tipăriturile folositoare erau rare chiar și în anii 80 ai secolului trecut (hârtia era utilizată pentru Omagiu). Dacă mama a păstrat acele caiete, urmașii noștri le vor admira, poate, într-un muzeu. Și când văd că tineretul din ziua de azi nu mai are niciun respect pentru textul scris, of. ????
Expoziția Pictori ieșeni se află tot la parter, și expune câteva lucrări chiar reușite (înțeleg că sunt destul de bine cotate pe piața de artă). Nu am aflat cui aparține colecția, dl. Gorea se retrăsese deja când am ajuns aici și nu era nicio foaie care să spună acest lucru.
Expoziția Goya – 275 de ani de la naștere prezintă peste 50 de gravuri ale artistului, din colecția av. George Șerban (dar și trei gravuri ale lui Rembrandt); am înțeles că este itinerantă, a venit aici de la Muzeul Bruckenthal din Sibiu și nu știu unde pleacă. Gravurile sunt din seriile Capricii, Tauromahia și Dezastrele războiului. Am văzut aceste serii, în întregime, în Muzeul Municipal Zaragoza (orașul în care s-a născut artistul) și mi-a făcut plăcere să mă reîntâlnesc cu ele.
De fapt, această din urmă expoziție este cea care m-a scos din casă și motivul pentru care am scris acest review - poate mai sunt și alte persoane interesate.
Trimis de adso in 11.05.21 11:44:38
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
35 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.15971795 N, 27.59557526 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
35 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@gpopa : Ce frumos ai scris despre acest muzeu de curâd apărut în la fel de frumosul Iași! Mi-a plăcut povestea cărților și am citit și despre povestea anticarului Dumitru Grumăzescu, în sfârșit munca lui nu a fost în zadar....
Interesante și foarte utile explicații date de tânărul muzeograf, le-am aflat și eu prin articolul tău.
Felicitări și să mai scrii despre Iași pe care l-am revăzut în primăvara anului 2019, renăscut mi s-a părut, ... dar am stat prea puțin acolo... de fapt fusesem la puțin timp după vizita Papei Francisc...
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
-
Articolul a fost deasemenea selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@gpopa : Îmi poți spune ce e in poza 67? Nu are text explicativ și am tot încercat sa îmi dau seama ce este in poză, mentionez ca sunt logata pe telefon, nu văd foarte bine
@gpopa : Interesante aceste expoziții temporare și binevenită ideea înființării unui nou muzeu, chiar și cu colecții mai degrabă încropite.
Și lăudabilă restaurarea; in multe cazuri însă, întreținerea unor asemenea edificii e cea care este lăsată de izbeliște.
@krisstinna : e pâlnia gramofonului din poza precedentă, privită din față.
Scuze, voi reveni pe seară cu explicații pentru poze și cu alte răspunsuri.
@Carmen Ion : Da, aveți dreptate.
Cred, totuși, că existe niște clauze în contractul cu instituțiile care au dat banii prin care suntem forțați să avem grijă de aceste edificii. Pare a fi unica metodă prin care autoritățile noastre pot fi responsabilizate.
@mprofeanu : Vă mulțumesc!
Voiam să răspund pe larg mai târziu, dar mi-am dat seama că ar fi lipsă de politețe din partea mea.
Ideea e că, în privința obectivelor importante, e mai bine să scrie cineva care nu locuiește în respectivul loc. Poate veni cu privire mai obiectivă, mai proaspătă.
Dar, numai un băștinaș poate iubi locuri mai puțin turistice. Dacă suntem sănătoși, poate voi reveni cu părți mai puțin cunoscute ale Iașului.
@gpopa :
Din păcate, acum doi ani când am fost în Iași, n-am avut timp prea mult și m-am limitat la vizitarea muzeelor din Palatul Culturii, de care am fost oricum foarte impresionată. Am prins (printre altele) o expoziție temporară de costume populare românești foarte bogată și incredibil de fruoasă.
Când am început să citesc acest articol, m-am tot întrebat de ce i s-a dat acestui muzeu denumirea” Regina Maria” și tot așteptam să văd legătura cu clădirea istorică ce găzduiește astăzi muzeul, fiind convinsă că regina a locuit în această clădire - ar fi fost un lucru extrem de interesant. Au avut totuși inspirația de a recrea și amenaja biroul reginei după modelul originalului care s-a aflat tot în Iași, pentru o perioadă.
Eu aștept cu nerăbdare o descriere a altor locuri mai puțin cunoscute din Iași - este o inițiativă foarte bună!
Felicitări pentru articol! Mulțumesc pentru dezvăluiri! Cu siguranță voi ține minte acest muzeu, pentru viitoarea mea vizită în dulșele târg al Ieșilor
@gpopa : Ce coincidență! Un muzeu pe care l-am descoperit scriptic acum vreo două săptămâni când efectuam o documentare privind locuri/obiective din Iași pe care nu le-am vizitat. A picat bine descrierea de acum - mulțumim.
Mi-a plăcut pasajul subteran Hala Centrală (modul de conservare și restaurare) și mă bucur că a fost pus în valoare. De-a lungul timpului am citit câteva articole/studii ale dr. Sorin Iftimi referitoare la zona Moldovei, cercetări inedite de multe ori.
Numai bine!
@k-lator : De departe, cel mai interesant muzeu al Iașului este, totodată, primul muzeu al României: Bojdeuca din Țicău.
Există 3 instituții muzeale la nivelul județului: Muzeul Literaturii Române, cu vreo 8 sau 9 secții - în general, case memoriale din orașul în care s-a născut, de fapt, literatura română (și din împrejurimi); Muzeul Național Moldova - cu 6-7 secții, printre care și muzeele de la Palat; și acest nou Muzeu Municipal, în dezvoltare (în mai este anunțată inaugurarea unei noi secții, la fosta Chestură).
Niciunul nu este la nivelul MNIR sau MNAR sau Bruckenthal sau, chiar, Zambaccian, Muzeul de Artă din Craiova sau Muzeul de Istorie din Constanța. În afara Bojdeucii, sunt de rang 2 la nivel național. Totuși, sunt frumoase, bine întreținute și educative.
@tata123 : Mai întâi, mulțumesc pentru ecou.
Da, pasajul este binevenit, deși zece ani nu s-a putut circula prin centru.
Nu știu dacă ați observat: cel mai bine prezentat oraș din România pe Wiki este, categoric, Iașul. Dacă, de obicei, e bine să privești cu reținere informațiile de pe acolo, în cazul Iașului cred că s-au implicat câțiva profesioniști, iubitori ai urbei. Posibil să fue vorba și de dl. Iftimi, dar e o întreagă școală care s-a format, reunind specialiști din Universitate, din Institutul Academiei sau de la Muzeul Moldova.
@k-lator: Am uitat să vă răspund în legătură cu numele muzeului. Realitatea este că nu are nicio justificare, cred că pur și simplu dă bine.
Iașului i s-a promis marea cu sarea în momentul Unirii din 1859. Prea puțin spre deloc a fost adus la îndeplinire. Nu numai că nu a primit, dar i s-a și luat.
În primul rând, majoritatea celor cu bani și-au construit case în noua capitală, în care s-au mutat, făcând ca resursele Moldovei să se scurgă către București. Apoi, au plecat cei activi și cei deștepți, în căutare de viață mai bună.
În 1916, trupele germano-austriece au ajuns la porțile Bucureștiului. Familia regală s-a refugiat la Iași, care a devenit capitala Regatului - restrâns acum doar la Moldova. Era abia pentru a treia oară când un rege al României ajungera la Iași, Carol I mai fusese de două ori (în 47 de ani de domnie).
Ei bine, în tot orașul nu s-a reușit a se găsi un palat destul de bun pentru a o găzdui pe regină. Aceasta a dormit, la propriu, în gară timp de câteva săptămâni (în trenul regal). Între timp, s-a eliberat și s-a amenajat o casă cât de cât corespunzătoare.
Nu s-a găsit o sală destul de mare în care să se țină ședințele Parlamentului. Membrii guvernului se întâlneau câte 3-4 în diverse locații.
Ei bine, războiul s-a terminat. De câte ori credeți că a mai ajuns Regina Maria, ulterior, în Iașul ei iubit?
@gpopa: Mulțumesc mult pentru răspunsuri, recomandările de vizitare și nu în ultimul rând, lecția de istorie.
De câte ori a mai venit Regina Maria ulterior la Iași? Nu știu!... probabil că niciodată (cred că ăsta este răspunsul corect ). Știu doar că ulterior războiului, a fost o excelentă ambasadoare a Romniei în întreaga lume și un politician care făcea politică externă cu mult-mult mai bine decît orice politician contemporan.
În altă ordine de idei, având în vedere că Regina Maria era legată sufletește de două locuri - castelul Bran și castelul de la Balcic - precum și faptul că tot ce făcea pentru țară îi ocupa tot timpul, este un argument în plus care o scuză de la faptul că nu a mai vizitat Iașul! ( - glumesc, desigur!)
Toate cele bune!
@k-lator: a mai ajuns, totusi, o data, in 1927.
@gpopa:
29 mai 1927 - Inaugurarea Monumentului Unirii, donat municipalității de principesa Olga Sturdza!
@k-lator: Exact. Si a Monumentului Cavaleristului din Copou.
Ferdinand nu a reusit sa ajunga. Avea cancer in faza terminala. Avea sa moara dupa putin timp.
@gpopa: Mmmm... mi-a plăcut mult statuia din Copou - „Șarja cavaleristului în atac” - un adevărat mausoleu, în interior fiind un osuar. Chiar anul trecut am rememorat într-un articol istoria pe scurt a unor statui importante din Iași (vezi impresii).
De altfel, cum bine precizați, Iașiul este descris din toate punctele de vedere în multe monografii, articole și studii. Chiar si dl. Iftimi a descris „Iașii în bronz și marmură”
Călătorii frumoase!
Salut. Felicitari pentru frumosul articol și despre interesanta lecție de istorie predata astazi. Am vizitat Iașul de câteva ori și pot sa spun ca este unul din orașele mele de suflet din România. Spre rușinea mea datorita timpului prea scurt petrecut pe aceste meleaguri sau a comodității, nu am vizitat niciunul din muzeele acestui oraș. Datorita articolului dvs îmi dau seama ca ce era mai important de văzut aici am ignorat cu desăvârșire Felicitări încă o data și sa auzim numai de bine. Fotografiile sant superbe și dublează valoarea acestui review.
@micutzu: Multumesc pentru ecou!
Parerea mea e ca nu ati ratat chiar asa de multe, nevizitand muzeul prezentat aici, daca ati fost pentru scurt timp in Iasi.
As spune ca, daca stati in Iasi o saptamana, ca turist, aici ati ajunge in a cincea-a sasea zi. Sunt multe alte lucruri mai spectaculoase de vazut.
„
Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași, în colaborare cu Ambasada Japoniei în România, Societatea de Avocați „Șerban și Asociații” și Asociația Culturală „Pictor Octavian Smigelschi” organizează, în perioada 24 iunie – 10 septembrie 2021, expoziția de stampe japoneze „Kabuki – Ukyio-e Japanese Theatre Prints” .
Expoziția cuprinde 62 gravuri din colecția avocatului George Șerban, realizate de artiști japonezi din secolele al XVII-lea și al XIX-lea
Stampele, care înfățișează scene și actori din teatrul Kabuki, ne introduc în universul fascinant al Japoniei shogunale și ne apropie de arta și cultura japoneză din perioada Edo. Teatrul Kabuki apare în Japonia secolului al XVII-lea, fascinându-i pe artiștii plastici, care nu au ezitat să surprindă în opera lor scene și actori cunoscuți în perioadă.
Expoziția, curatoriată de dr. Alexandru Constantin Chituță, va fi deschisă joi, 24 iunie 2021, de la ora 11:00, la Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași, strada Zmeu, nr. 3.
”
@k-lator: „Când am început să citesc acest articol, m-am tot întrebat de ce i s-a dat acestui muzeu denumirea” Regina Maria” și tot așteptam să văd legătura cu clădirea istorică ce găzduiește astăzi muzeul, fiind convinsă că regina a locuit în această clădire - ar fi fost un lucru extrem de interesant. Au avut totuși inspirația de a recrea și amenaja biroul reginei după modelul originalului care s-a aflat tot în Iași, pentru o perioadă. ”
Mi-am adus aminte de o fază reală. Niște cunoscuți aveau un băiat - belea. Prin clasa a patra, primește ca temă la școală să scrie o compunere cu titlul „Apus de soare” . A ieșit cam așa:
El, băiatul, era căpitan de vas. Și, într-o zi, cum statea el cu secundul pe punte, și-au zis: oare nu ar merge un păhărel cu vișinată? Evident, mergea. Așa că l-au băut, și-au șters mustățile și au constatat că ar mai fi bun încă un păhărel cu vișinată. Apoi încă unul și încă unul și tot așa, până când, pe la APUS DE SOARE, au realizat că au pierdut ruta și că sunt pe cale să naufragieze pe o insulă necunoscută. Ce era de făcut? Păi, spune secundul, vedem noi, dar ce-ar fi ca, mai întâi, să mai bem un păhărel de vișinată?
@gpopa: Se pare că, în sfârșit, s-au aliniat planetele: un muzeu denumit Regina Maria, găzduiește o expoziția de stampe japoneze care înfățișează scene și actori din teatrul Kabuki, cu începere fix de pe 24 iunie - Ziua Universală a Iei - cică este universală pentru că se sărbătorește în toate comunitățile de români, din întreaga lume!
Trag deci concluzia că așa coincidențe... mai rar...
Am apreciat completarea la fel de potrivită cu Apus de soare!... foarte tare! (iată c-am făcut și o rimă )
@k-lator: Nu e coincidență,
Cosmopolit (an):
O prințesă englezoaică într-o mașină nemțească cu un șofer olandez, însoțită de un pfinț arab, sub un pod franțuzesc... bla bla
Se poate continua
@Mioritic: Păi, din păcate, continuarea a fost nasoală... Paparazzi erau totul în acea poveste tristă.
@gpopa: Nu chiar
Jocurile le făceau alții.
La fel, Cosmopolit.
Paparazzi parcă, erau italieni. Ăștia-s cei mai băgăcioși.
Vernisarea este vineri, iar expoziția va fi deschisă până la finalul lunii ianuarie:
” Muzeul Municipal Regina Maria din Iași invită publicul în data de 1 octombrie 2021, ora 12, la o expoziție ce cuprinde 50 de lucrări realizate de 30 de mari artiști europeni.
Este cea mai mare expoziție de artă grafică europeană din colecția avocatului George Șerban. Expoziția a mai fost vernisată la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Artă din Brașov, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Muzeul Orașului Oradea și Muzeul Bistrița. Lucrările vor fi expuse în Muzeul Municipal Regina Maria, str. Zmeu, nr. 3 din Iași.
Publicul va avea ocazia să vadă lucrări de Picasso, Chagall, Munch, Matisse, Dali, de Chirico, Ernst, Miro, Tapies, Alechinsky, Klimt, Marini, Leger, Braque, Brauner, Vasarely, Magritte, Kandinsky, Toulouse Lautrec, Hartung, Schielle, Buffet, Giacometti, Moore, Modigliani, Renoir, Klee, Bellmer, Kokoschka, Soulages sau Malevich.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2023 Un muzeu modern și atractiv – Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași — scris în 02.12.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ