Hai-hui prin Vrancea. Mausoleul Mărășești

TIPĂREȘTE

Încerc să vă conving de faptul că Vrancea are multe locuri frumoase și interesante de oferit. De aici și expunerile mele despre tot felul de locuri și clădiri, care au ceva de transmis.

Dincolo de orice, din punctul meu de vedere, cred că cel mai important obiectiv istoric ce se poate vizita în Vrancea, este, clar, Mausoleul Mărășești. Mie-mi este foarte drag, nu numai pentru că este în localitatea unde locuiesc ci și pentru faptul că acest obiectiv este o veșnică aducere aminte a eroismului de care a dat dovada Armata Română, într-un moment de mare cumpănă pentru România, în perioada Primului Război Mondial. Dacă s-ar fi pierdut această bătălie, probabil că România dispărea ca țară. Așa, chiar dacă teritoriul i-a fost redus la cel al Moldovei, a rezistat, ca neam și țară.

Bătălia a fost dată în trei etape, din 24 iulie/6 august până în 21 august/3 septembrie 1917, pe o lungime a frontului de aproximativ 35 km şi a fost cea mai importantă confruntare miliară de pe frontul român din vara anului 1917, aspect reliefat și de numărul și puterea forțelor militare angrenate. Pe de-o parte trupele româno-ruse iar din Partea Puterilor Centrale, Armata IX germană.

Bătălia de la Mărăşeşti a durat 28 de zile, dintre care 15 au fost de luptă, iar 13 de acalmie relativă. În timpul confruntărilor, Armata I română a pierdut 27.410 oameni – anume 16% din efectivul trupelor române la începutul luptelor – dintre care 5.125 de morţi, 9.818 de dispăruţi şi 12.467 de răniţi. Armata IV rusă a suferit şi ea pierderi umane semnificative, aproximate la 25.650 de oameni – 7.083 de morţi, 10.400 de răniţi şi 8.167 de dispăruţi. În tabăra germană, Armata IX a totalizat un număr cuprins între 60.000-65.000 de oameni morţi, răniţi şi dispăruţi.

Faptul că Armata Română a rezistat Armatei germane a stârnit admirația străinilor, la acea vreme ziarul” Times” scriind despre Bătălia de la Mărășești ca fiind cea mai mare victorie din istoria Armatei Române.

De aceea un loc ca cel al Mausoleului Mărășești este un must see al zonei. Chiar cred că, noi românii, ar trebui să venim, cel puțin o dată-n viață aici, să ne exprimăm admirația și respectul față de cei care-au căzut aici. Dacă aceștia au luptat și căzut sub îndemnul” Pe-aicea nu se trece” astăzi, tocmai asta cred, trebuie neapărat să trecem, pentru e ne crește mândria de sine, ca popor!

Web, te rog: https://www.youtube.com/watch?v=9DD-nWksqu8

Mausoleul se află chiar la Șoseaua Națională, cum se cheamă în acea porțiune DN 2 la km 223. Nu trebuie să rețineți exact adresa, la momentul când veți trece pe acolo este imposibil să nu vedeți clădirea Mausoleului!

Construirea Mausoleului a fost decisă de Societatea ortodoxă a Femeilor Române la data de 8 iunie 1919. Proiectul după care a fost construit apaține arhitectului George Cristinel și era mult mai amplu decât cum a fost realizat, printre altele și pentru costurile imense care erau necesare. terenul necesar construirii a fost donat de către George Ulisse Negropontes, unul dintre cei mai bogați oameni ai vremii, cel care stăpânea atunci moșia Mărășeștilor.

Piatra de temelie a fost depusă, simbolic, la data de 6 august 1923 iar din 1924 a fost începută înhumarea militarilor căzuți în Bătălia Mărășești, iar, ulterior, au fost depusu și rămășițele omenești ale celui care-a fost General Eremia Grigoresc, comandantul Armatei I în timpul bătăliei.

La data de 24 septembrie 1924, Mausoleul a fost inaugurat, festivitățile de atunci bucurându-se de prezența reginei Maria și a unor înalte personalități a vremii.

Construirea mausoleului s-a realizat în două etape, cu o distanță de 12 ani între ele, în 1936 începând construcția” Cupolei Gloriei” , înaltă de 30 de metri, ale căror basoreliefuri au fost realizate de către sculptorii Ion Jalea și Corneliu Medrea. Fresca din interior a fost pictată de către pictorul Eduard Săulescu.

În interior Mausoleul are un număr de 18 culoare de acces, unde sunt cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, în care sunt depuse osemintele a 5073 de ostași și ofițeri români. În sala unde este sarcofagul generalului Eremia Grigorescu este și un mic altar, folosit pentru oficierea serviciilor religioase la sărbătorile importante.

Important de știut, galeriile au primit câte un nume reprezentativ iar în galeria Cavalerilor Ordinului “Mihai Viteazul” își dorm somnul de veci, printre alții, bravi ofițeri și Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu. Se mai găsește și cripta Măriucăi Zaharia, fetița de 12 ani care a reușit să ofere zile în șir, dintr-un copac, informații prețioase cu privire la poziția trupelor germane, sergentul telefonist de la baza arborelui fiind astfel în măsură să transmită artileriștilor amplasamentul din teren al inamicilor.

Pe frontispiciul Mausoleului se află inscripția” Întru slava eroilor neamului” și localitățile unde s-au dat principalele lupte pe frontul românesc.

Tot la mausoleul Mărășești se află și Muzeul Armelor, ce oferă informații despre arme, documente, fotografii și echipament militar din Primul Război Mondial.

Este vorba de armamentul folosit de ostașii angrenați în bătăliile din zonă sau documente cu caracter militar, fotografii din presa vremii, articole vestimentare ce au aparținut atât soldaților cât și ofițerilor.

Pe pereții interiori ai muzeului sunt picturi reprezentând scene din batalii, precum și portretele unor mari scriitori și blazoanele unor domnitori.

Am încercat să fiu cât mai concis, despre Mausoleu am mai scris, mult mai pe larg, în anul 2014 (vezi impresii).

Mausoleul poate fi vizitat în orice zi a săptămânii, în intervalul orar 9 -18,00. Bietul costă 8 lei de adult, copiii 4 lei. Fiind vorba de două muzee, se plătește această sumă la fiecare intrare. Pensionarii au reducere 50%.

Mausoleul este amplasat chiar lângă DN 2, dispune de o mare parcare, așa că nu este o problemă să puteți opri aici.

Relaxare, doar în măsura în care înțelegi că vizitezi un muzeu.

---

VIZUALIZĂRI: 897 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI