Un colț de rai

Salut. Acelasi titlu l-am folosit și eu când am scris despre manastirea Stanisoara. „Colt de suflet, colt de rai". Cred ca majoritatea lăcașurilor de cult de la noi din tara sant un petec de rai. Frumusetea locurilor indiferent de anotimp, pacea spirituala și liniștea găsită în ele ne incarca pozitiv cu energie divina. Superba și aceasta manastire iar fotografiile vorbesc mai mult decât 1000 de cuvinte. Toate cele bune.

@micutzu:  așa e,   câteodată cuvintele nu sunt îndeajuns pentru a exprima stările sufletului!

Mulțumesc frumos pentru răspuns! ​

Foarte, foarte frumoasă această mânăstire! Am fost și noi în Maramureș să vedem mânăstirile și bisericile din lemn, cărora li s-a dus buhul în lumea largă. Dar, din păcate, circuitul pe care l-am făcut cu autocarul nu a cuprins și această bijuterie din lemn și cărămidă!

Mi-au plăcut și icoanele din mozaic - mai rar făcute în Maramureș - dar și picturile murale!

Cine știe dacă pașii ne vor purta iară prin Maramu' ?! Dacă se va întâmpla, sigur nu vom ocoli această superbă mânăstire, pentru că te-ai străduit să scrii acest articol și să ne-o recomanzi! Felicitări!

@doinafil:  chiar este frumoasă. Eu de obicei nu mă omor după bisericile astea mai noi făcute, dar aici este exceptia ce confirmă regula. Mânăstirea Săpânța Peri este absolut deosebită.

Păcat că nu ați vizitat-o. Sincer si eu aș fi sărit-o noroc de onor Claudiu care a insistat să o vedem.

Mulțumesc frumos pentru vizită și pentru comentariu! ​​

Am citit articolul tau si am retrait clipele minunate petrecute alaturi de voi in minunatul Maramures... amu hai sa vad cum stai cu memoria si povesteste tu aici ce oferta mi a facut omu' suparat venit din Barsana la spovedanie!

@clau70:  hehehe oferta de 100 litri de palnică!!! Si acum îmi pare rău că nu i-am dat curs!

​Stii ceva nu mai am poza lui Laura cu băștinașul!

P. S. Ai avut dreptate am rectificat! Mersi frumos! ​

@robert:  da, da... si ce megaoferta am pierdut... 30lei/l????

Omu nostru vroia sa se calugareasca si ispita cu margele trebuia sa dispara????​​​​

Iti trimit imediat si poza... e haioasa rau????​

Frumos articolul. Mănăstirea se află la mai puâin de 800 m față de graniță, astfel că ea este vizibilă de la o distanță de aproape 5 km și de către comunitatea aflată de partea cealaltă a Tisei. Inițial, la confecționarea crucii s-au folosit 8,5 kg de aur, îmsă după restaurare crucea are doar 4 kg de aur sub formă de foiță. De asemenea, Mănăstirea Peri Săpânța este în Cartea Recordurilor, fiind cea mai înaltă biserică din lemn din Europa și din lume. În prezent, mănăstirea are doar 6 călugărițe, astfel că, dacă ați fost la orele dimineții, este foarte posibil ca ele să fi avut oarece treburi specifice. Noi am fost în august, când totul era verde și înflorat. Mă bucur că nu am fost singura care a admirat minunata construcție din lemn. Toate cele bune!

Am vizitat și noi această mânăstire când am fost în Maramureș, acum câțiva ani; desigur, și pe Barsana am văzut-o. Mi-au plăcut, dar mult mai mult m-au impresionat bisericuțele vechi, de lemn, pierdute prin satele maramureșene, cu pictura lor naivă, cu icoanele îmbrăcate în ștergare cusute.

Oricum, zona e minunată, mi-ar plăcea să revenim cândva, în 4 zile n-am văzut decât o parte din ceea ce are de oferit. ​

@Daisy Petal:  foarte interesant! Știam că granița este în apropiere, dar nu mi-a trecut prin cap că e la doar o aruncătură de băt!

Mulțumesc frumos pentru vizită și pentru completări! ​

@crismis:  și eu am aceiași părere, precum foarte bine spun si cei de la TAXI: Dumnezeu preferă lemnul si spațiile mici. Iar ce a putut ieși din mâinile meșterilor maramureșeni este de excepție!

Mulțumesc frumos pentru vizită și pentru comentariu! Și eu îmi doresc musai să mă întorc  in zona, dar să stau mai mult! ​

Felicitari pentru aceasta vizita, dar si pentru articol din cauza mea! Tu o lauzi pe timp de iarna si din pozele atasate iti dau dreptate. Dar, saptamana trecuta, cand i-am trecut si noi pragul, cu verde inca necopt cu flori foarte multe si de toate culorile, cu stejarii falnici in mijlocul carora se afla parca e alta viata.

Am observat aici la biserica, dar si la Barsana, ca biserica are doua nivelui: demisol si parter inalt. Faptul ca la ora la care vizitam noi nu era tipenie de om in jur a facut sa vizitam nederanjati, ba sa incercam sa urcam si pe scarile din jur. Dar nu cred ca am urcat mai mult de 6 etaje (circa 20 de metri) ca incepusem sa avem joc in pivoti si nu prea stiam daca ne mai tin balamalele la coborare. Cel mai bine s-a distrat nepotica, mai ales in balconul (nu stiu cum sa-i spun altfel) bisericii. Intr-un tarziu a trebuit sa plecam pentru ca mai era mult pana departe.

Nu stiu daca ai observat, dar imbinarile la biserica, dar si la paraclis sunt realizat din suruburi si nituri din lemn. Noi nu am gasit o imbinare cu ceva din metal!

Cam inapoiati cei care au construit-o, nu? Sau, cumva noi?

Numai bine si calatorii placute!

@liviu49: mersi frumos pentru vizita! Am remarcat si noi acest lucru. Tehnologia veche are uneri niște soluții incredibile si durabile in timp!!!

@robert: Sa stii ca proprietarul pensiunii din Viseu de Jos, caruia i-am reprosat mai mult in gluma prezenta unor holzsuruburi si bolturi metalice, ne-a spus ca sindrila de pe bisericile de lemn este prinsa cu niste cuie speciale din lemn, sau in cel mai rau caz in cuie de șiță. Asta imi aminteste de meseriasii cizmari de acum 50-60 de ani, care prindeau talpa din piele de fata tot din piele cu niste cuisoare din lemn, de marimea unui sfert de bat de chibrit. Si ni se gaureau talpile pantofilor, dar acele cuisoare erau intacte, desi ne balaceam prin apa si noroi cu pantofii.

Acum talpile (din ce-0r fi ele) se lipesc cu tot felul de chimicale si daca tin trei zile cu cea de alaltaieri suntem multumiti.

Cam multa vrajeala, asa ca la munca!

@liviu49: mulțumesc frumos pentru completări!