Tinovul Luci - o lume mirifică și stranie

TIPĂREȘTE

Tinovul (turbăria) Luci este o arie protejată de interes naţional care conservă un habitat natural de tipul "Turbării cu vegetaţie forestieră". O lume aparte, vrăjită, mirifică, dar stranie în acelaşi timp, este această rezervaţie naturală care se extinde pe o suprafaţă de 273 hectare la 1080 m altitudine în zona de creastă a Munţilor vulcanici Harghita de Sud, la circa 10 Km vest de comuna Sâncrăieni (judeţul Harghita) sau la vreo 15 km sud-vest de Miercurea Ciuc.

În legătură cu tinovul Luci am făcut două videoclipuri:

- videoclip 2014: youtube

- videoclip 2015: youtube

Cuvântul ”Luci” se pronunță monosilabic, accentuând vocala ”u”, identic la pronunțarea în limba maghiară (se scrie ”Lucs„). În literatura turistică de limbă maghiară, acest loc este mult mai bine reprezentat.

Tinovul Luci ocupă partea centrală a unui crater uriaş (craterul Luci, amintind astfel de situația similară a tinovului Mohoș) situat în zona de creastă a Munților Harghita de Sud, între culmea Tolvajos şi Băile Sântimbru. Craterul (caldera) se află la o altitudine de 1080 m deasupra mării, având un diametru de 7 km. Marginile calderei sunt delimitate la Nord de vârful Talabor (1293 m), la est de Nagy-Kő-bükk (1231 m), la sud Tető-fenyő (1392 m), la sud-vest Dealul Rotund (1245 m) iar la vest Piatra Cormoş (1160 m).

La tinov se ajunge pe DJ 123d care leagă comuna Sâncrăieni de stațiunea Băile Sântimbru (harta). În prezent, drumul este proaspăt asfaltat pe jumătate, dar există premizele ca lucrarea să se termine în câțiva ani. Drumul trece la mică distanță de tinov (circa 200-300 m) și anume exact în sectorul în care drumul, părăsind valea, ajunge în creastă. Din acest drum județean, la sud de tinov, se desprinde un drum forestier pe care se poate coborî în partea cealaltă a muntelui, spre Biborțeni - Baraolt. Primele secvențe din videoclipul din 2015 redau modalitatea și zona de intrare în tinov.

Tinovul este instalat într-o arie depresionară reprezentată de craterul vulcanic Luci, în prezent puternic erodat şi colmatat. Din turbărie izvorăşte Râul Cormoş, eroziunea deschizând rama craterului spre SW.

Turbăria Luci s-a format prin acumularea treptată a resturilor vegetale în fostul lac vulcanic, situaţie comparabilă cu Tinovul Mohoş (vezi impresii). La Mohoş încă se găsesc ochiuri de apă, pe când aici lipsesc, procesul de colmatare fiind mult mai avansat. De altfel şi grosimea stratului de turbă este mult mai mică, la Luci scăzând de la circa 5 m în partea sudică, la 1,5-2,0 m spre nord.

Tinovul nu este păzit, iar accesul este liber. Nu sunt nici indicatoare sau panouri turistice care să semnalizeze prezența tinovului (rezervației).

În turbărie, datorită condiţiilor particulare, resturile vegetale nu se mai descompun în totalitate, ci se acumulează, tasându-se în partea inferioară pe măsura creşterii grosimii. Principala sursă vegetală a acestor turbării este reprezentată de diverse specii de muşchi din genul Sphagnum. Mlaştinile în care se dezvoltă aceste turbării sunt oligotrofe, deci foarte sărace în nutrienţi.

Specific acestor turbării montane este aspectul lor concentric în privinţa înălţimii arborilor. Aceştia sunt mai înalţi în zona periferică, talia lor scăzând treptat pe măsura avansării spre centrul turbăriei. Explicaţia este simplă: substratul turbos nu asigură nutrienţii necesari şi poate că nici tăria pentru a rezista la vânturile puternice. Situaţia extremă se întâlneşte la Mohoş unde pinii din centrul turbăriei sunt foarte piperniciţi şi au doar 1-2 m înălţime.

Un alt aspect specific pe care l-am găsit descris şi explicat la tinovul Fântâna Brazilor (vezi impresii) este centura mlăştinoasă numită "lagg" (termen suedez) care înconjoară turbăria. Aceasta se formează datorită ratei de creştere a muşchilor, respectiv de formare a turbei, care este mai mare în partea centrală decât la periferie. În consecinţă, zona centrală a tinoavelor este uşor bombată. "Lagg-ul" este zona de tranziţie în care se amestecă apele slab mineralizate din interiorul turbăriei cu apele acviferului freatic şi are mare importanţă în stabilitatea şi evoluţia ecosistemului. În cazul Luci nu am verificat dacă "lagg-ul" bordează tot tinovul, dar se regăseşte cel puţin spre est şi sud. Din cauza acestuia, mai ales pe vreme umedă, accesul este puțin problematic.

Spre sfârșitul lui august veți găsi aici afine pe săturate, iar apoi merișoare (foto, video). De asemenea, în tinov veți observa destul de mulți copaci cu coaja jumulită de urși (foto, video).

Rezervaţia prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită datorită ecosistemului forestier în care vegetează specii oligotrofe specifice turbăriilor, dar şi tundrei, considerate relicte glaciare și pe care le știți deja o parte de la tinovul Mohoș: mesteacănul pitic, roua cerului, ruginare, sânzâiene, viorea, călţunul doamnei, odolean, poroinic, iarba ciutei, pufuliţă, vuitoare, bumbăcăriţă, iarba vântului, rogoz, curechiul de munte. Lângă aceste rarităţi floricole, apar o serie alte specii de arbori şi arbuşti mai obişnuite: molid, brad, pin, zadă, mesteacăn, salcie aurită, zălog, merişor, afin, cununiţă.

Dintre animalele mai deosebite este semnalată prezenţa unui amfibian din specia Rana temporaria (broasca-roşie-de-munte), specie aflată pe lista roşie a IUCN. Frecvent se pot vedea ursul brun, cerbul carpatin, mistreţul, căprioara, lupul, chiar şi râsul. Dintre păsări sunt semnalate şorecarul comun, cinteza şi mierla gulerată.

Deplasarea în tinov trebuie să se facă cu cea mare atenţie deoarece monotonia vegetaţiei şi lipsa reperelor îngreunează foarte mult orientarea (foto, video). Recomandăm să folosiţi o busolă sau să vă orientaţi după soare. Dacă nu sunteți stăpâni pe situație, încercați să nu vă aventurați prea mult în adâncul tinovului deoarece mi-a fost dat să întâlnesc mai mulți turiști sau culegători debusolați.

Vizitarea tinovului Luci se poate face la pachet (ofertă gratuită) împreună cu Băile Sântimbru, descrise anterior: vezi impresii Ambele obiective sunt pe același drum, iar distanța între ele este de maxim 4 km. Dacă aveți timp și chef de drumeții, de la tinovul Luci puteți să mergeți pe jos la Miercurea Ciuc, la început spre nord pe traseul principal de creastă marcat cu bandă albastră, iar când ați ajuns în poiana Bilibok, în dreptul orașului, faceți dreapta (est) pe o cărare marcată cu bulină albastră. La partea de jos a muntelui, la ieșirea din pădure, întrați deja în ”cartierul” de viluțe Seceni și după încă vreo doi kilometri sunteți la marginea orașului, la Băile Miercurea Ciuc.

---

VIZUALIZĂRI: 3066 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI