GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Dobrogea, a treia zi: cetăţile Enisala şi Histria
Când ne-am propus să vizităm Dobrogea am crezut că ne ajung două zile. După ce am cerut ajutorul userilor cu experienţă, am avansat la trei zile. Cu hârtia şi creionul am programat patru dar efectiv a mai fost necesară şi o jumătate din a cincea zi. Totuşi n-am apucat să vedem multe din obiectivele importante. Cred că la capătul unei excursii de 7 zile le-am fi văzut pe toate, doar ca pensionari nu se punea problema de timp, ci de bani şi de oboseală. De ex. n-am văzut cetatea Troesmis, n-am făcut o vizită pe îndelete în Babadag, biserica germană din Malcoci, cetatea Capidava, cetatea Argamum de la Jurilovca, cheile Dobrogei, peştera Casian şi altele. Chiar cu aceste omisiuni a trebuit să fragmentăm drumul şi să ne cazăm ca punct intermediar în Năvodari. De ce Năvodari că doar nu voiam să mergem pe litoral? Din Tulcea la Bucureşti cu traversare pe la Ostrov ca să prindem Adamclisi şi mănăstirile Sf. Andrei şi Dervent sunt 380 km plus un detur în stânga, unul în dreapta, ajungeam la 450 km. Un al doilea motiv a fost că în podişul Dobrogei de Sud nu am găsit pe traseu nicio cazare de reţinut. Cum voiam să vedem Enisala despre care s-a făcut multă vorbire şi muzeul refăcut de la Histria, cazarea la Năvodari ni s-a părut o alegere bună.
În a treia zi a excursiei am plecat din Tulcea pe DJ222 şi trecând de Agighiol şi Sarichioi (comune care în ciuda denumirii turceşti sunt locuite de lipoveni) după 30 km am ajuns în satul Enisala. De aici în 2 km eram la cetatea a cărei siluetă se vedea de la depărtare. Cetatea Enisala sau Heracleea (N44.95435, E28.83156) este ridicată pe un deal calcaros înconjurat de apele lacurilor Razim şi Babadag oferind o privelişte absolut superbă. Au fost descoperite urme de viaţă din perioada preistorică (oase de mamut, toporişte de piatră), apoi câteva morminte dacice din sec. IV î. Hr, continuând cu două nivele de locuire. În sec. VI a fost perioada de construire a zidurilor şi în sec. XII-XIV, Enisala a devenit o fortăreaţă cu un important rol militar. Ea supraveghea de la înălţime drumurile pe apă şi uscat. După materialul numismatic găsit (monede bizantine, genoveze, tătăreşti. moldovene, muntene, turceşti) s-a stabilit că cetatea a avut mai întâi ca şi clasă dominantă negustorii bizantini şi apoi în sec. XIV genovezii care controlau întregul trafic pe Marea Neagră. Din punct de vedere politic la un moment dat ea a aparţinut lui Mircea cel Bătrân până în 1421 când a căzut în mâinile turcilor. Ca urmare a aluvionării cu cordoane de nisip care au început să separe lacul Razim de Marea Neagră, neguţătorii şi-au pierdut interesul şi în 1650 cetatea este părăsită de ultimul general otoman. În timp, cetatea a căzut în ruină. Planul cetăţii este poligonal urmărind panta dealului. Zidurile, turnurile şi bastioanele parţial restaurate au înălţime de 5-10m iar poarta principală cu arcadă este de inspiraţie otomană. Am ajuns în parcarea cetăţii unde am lăsat maşina şi am mers practic pe sub zidurile cetăţii câteva sute de metri. Pe partea dreaptă vedeam lacul Razim pe care erau plauri, un fel de insule plutitoare de vegetaţie care-şi schimbă necontenit locul. Am ajuns aproape de scara albastră metalică destul de abruptă pe care urcai la cetate. Am urmărit cum coboară o femee şi-am zis că nu e de mine. Probabil că treptele erau înalte şi săraca de ea făcea efort să le nimerească. Mi-a părut rău, probabil de sus se vedea reţeaua de canale dintre lacurile Razim şi Babadag dar să nu fiu prea pretenţioasă şi să mulţumesc Domnului cu ce am văzut şi ce poze am descărcat. Am găsit pe net un tur virtual al cetăţii foarte bine făcut care mi-a alungat supărarea. Vezi video aici! Vizionare plăcută!
Am revenit pe DJ223A şi din comuna Mihai Viteazu pe DJ226 (toate drumurile perfect asfaltate) după 12 km am ajuns în comuna Istria. De aici pe DJ226A după 8 km am intrat în cetatea Histria (N44.54959, E 28.76541) . Cum cerul nu prevestea nimc bun am intrat întâi să vedem ruinele şi apoi să ne adăpostim în muzeu (taxă intrare pentru ambele obiective 10 lei adult, 5 lei copii şi pensionari). Am făcut poze din care pe câteva le ataşez la review dar nu ne-am abătut prea mult de la drumul principal pietruit de pe vremea grecilor ş romanilor pentru că nu voiam să ne prindă ploaia prea departe de maşină. După istoricul Eusebius, cetatea Histria a fost întemeiată în anul 657 î. Hr. de colonişti din Milet. Numele ei vine de la Istros, denumirea grecească a Dunării. Strabon spunea că Histria este la 500 de stadii de Gura Istrului. Cu un regim democratic a avut o viaţă politică şi comercială înfloritoare timp de 1300 de ani trecând, după stăpânitorii care şi-au exercitat puterea asupra ei, prin perioadele greacă, romană, bizantină. Bogăţia cetăţii a atras cuceritori cum au fost sciţii în sec. IV î. Hr.apoi Mitridate regele Pontului în sec. I î. Hr, regele dac Burebista. După cucerirea Daciei, Histria a trecut sub stăpânire romană cunoscând o nouă înflorire. Săpăturile arheologice au fost iniţiate în 1914 de Vasile Pârvan. Oraşul era înconjurat de ziduri groase de apărare cu turnuri, bastioane şi porţi de intrare. El era format din două părţi: acropola în care se afla puterea politică şi administrativă şi oraşul civil. În Histria s-au bătut primele monede de argint găsite pe teritoriul nostru S-au scos la suprafaţă ziduri de incintă, temple, statui, monumente, o bazilică creştină, terme, canalizare, necropolă, străzi pavate. Apa se aducea prin viaduct de la o depărtare de 20 km. În 1970 s-a descoperit o biserică episcopală cu o lungime de 60 m, construită în sec. V-VI. Histria a fost cel mai vechi oraş din ţară. Odată cu colmatarea lacului Sinoe, Histria nu a mai fost port la mare, activitatea comercială a scăzut până la dispariţie şi cetatea a fost părăsită în sec. VII d. Hr.Un tur complet este dat mai jos. Recunosc că n-am văzut nici sfert din ce se prezintă acolo Vezi video aici! Eram gata să critic că n-am întâlnit niciun indicator sau panou explicativ în sait. Turul panormic îmi infirmă părerea. Vizionare plăcută!
Muzeul Arheologic din Histria a fost construit în 1920 în urma iniţiativei lui V. Pârvan (1882-1927, academician, istoric, arheolog, eseist). Muzeul nu a rezistat decât câţiva ani fiind surpat de o alunecare de teren. Muzeul actual funcţionează într-o clădire construită în 1982. La intrare te întâmpină bustul lui V. Pârvan. În primele spaţii sunt portrete ale cercetătorilor cetăţii Histria :Condurachi, Lambrino, Pippidi, Suceveanu pe panouri în care sunt fotografiate momente din şantierele în care s-au făcut principalele lor descoperiri. În muzeu sunt expuse amfore mari de depozitat cereale sau ulei, vase ceramice, înscripţii pe monumente funerare, pahare de sticlă colorată, stauete de cult din temple, opaiţe, tubulatură de canalizare, pietre circulare de râşnit cereale. Sunt aduse obiecte rămase din alte cetăţi Ulmetum (ruine gotice în comuna Pantelimon), Capidava, Tropaeum Traiani (unde înafară de monument era şi o aşezare), Nuntaşi, Carsium (Hârşova). Pe câteva basoreliefuri am văzut călăreţul trac iar pe altele semnul crucii aşa cum arăta el în bazilicile din primele secole de creştinism.
Nici nu ieşisem bine din Istria şi cerul a început să se întunece şi o vijelie puternicăa început să zgâlţâie tăblăria maşinii. Am pozat cât am putut fascinată de norii învolburaţi coborâţi pe pământ. Nu pot uita un câmp cu eoliene, siluete svelte de libelule albe sub cerul negru. Imediat s-a lăsat peste maşină o perdea de apă. Stropii erau grei şi ciocneau parbrizul. Erau încă în starea de agregare lichidă, altfel ar fi fost pietre. Am mai mers ceva dar când ştergătoarele n-au mai făcut faţă am tras pe dreapta. La marginea drumului pe o parte şi alta maşini cuminţi aşteptau să treacă urgia. Terenul era plat, nu veniseră puhoaie de pe versanţi şi totuşi într-un sfert de oră stratul de apă de pe şosea ajunsese de o palmă. Nu ne-am gândit la ce e mai rău dar când am văzut că maşinile încep să plece, am luat-o şi noi din loc. Dobrogenii învăţaţi cu fenomene meteorologice deosebite ştiau de ce. N-au trecut nici doi kilometri şi am ieşit din nori. Mai mult, undeva la orizont o rază de soare ne anunţa că mai e mult până la asfinţit. Am intrat în Năvodari unde GPS-ul ne-a condus la vila KOS de pe strada M, unde urma să înnoptăm.
- va continua-
Trimis de Michi in 22.06.16 16:44:52
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: Mama Michi... despre primele 2-3 obiective ratate de dvs in aceasta excursie pot zice doar atat: nicio pierdere! Troesmis inseamna cateva pietre care rasar timide in marginea unei coline, sub care cetatea isi doarme inca somnul istoriei, asteptand oameni cu inima si bani s-o redea luminii soarelui... Singurul lucru memorabil mi s-a parut imaginea din vale, unde Dunarea o coteste spre Macin.
Biserica germana din Malcoci este pur si simplu o ruina, in care este chiar periculos sa patrunzi. Desi citisem la vremea vizitei noastre ca se alocasera fonduri pentru restaurarea ei, nu stiu daca s-a miscat ceva.
Babadagul am vrut sa-l vizitam si noi, de fapt orasul in sine nu are nimic spectaculos, doar cateva obiective turistice de inspiratie otomana. Desi era sambata la pranz, nici moscheea, nici muzeul de arta orientala nu erau deschise.
Enisala e superba, cu adevarat. Argamum e, deasemenea, 90% sub pamant si tin minte ca se urca un picut. Imaginea lacului Razelm de pe promontoriu (Capul Dolosman) e insa ireala, tulburatoare! Parca vezi in zare corabiile sosind in vechiul port!
Iar Capidava... da, e faina, dar am inteles ca anul trecut era in curs de restaurare, nu stiu daca or fi terminat. Vedeti, ati ales fix ce trebuia!
Vacante minunate sa aveti in continuare si putere de plimbareala!
@Michi - Cetatea genoveză Enisala și cea greceasco-romano-bizantină Histria sunt două obiective turistice importante din Dobrogea. Le-am vizitat cu câțiva ani în urmă și mi-a plăcut ce am văzut. Pe atunci la Enisala nu existau scările acelea metalice de acces și nici puntea aceea metalică care iese ca un balcon din turnul porții. Îmi aduc aminte că era o căldură înăbușitoare dar pe acea creastă adia vântul, iar la umbra vechilor ziduri chiar era răcoare bine.
La Histria am pășit pe vechile dale de piatră, am cercetat clădirile trasate de urmele de ziduri, am admirat Lacul Sinoe, am privit fragmente din stele funerare și monumente descoperite în cadrul cercetărilor arheologice. Muzeul acoperit ne-a adus în fața unor piese arheologice importante, ceramică, statuete, stele funerare, basoreliefuri - istorie adevărată.
@Michi: Am ajuns acum vreo 15 ani la HIstria pentru prima data, intr/o vara secetoasa in care am oprit sa umblam prin albiile secate ale catorva lacuri. Si cand am ajuns am gasit si noi deasupra Histriei nori negri si urati care ne/au cam speriat si grabit, dar din fericire s/au imprastiat si am vizitat pe lumina acest loc deosebit si micul muzeu reamenajat de acolo. Atmosfera si peisajul dadeau aerul unui loc aflat la capatul numii, ceva nec plus ultra, dincolo de care este doar Marea cea mare.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 Și drumul face parte din concediu — scris în 21.10.24 de Pușcașu Marin din UM01065 - RECOMANDĂ
- Aug.2024 Poveste de la Marea Neagră — scris în 09.09.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Aug.2024 3 zile în Delta Dunării — scris în 29.08.24 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2024 Dobrogea misterioasă- Cetatea Ibida, Muzeul Constantin Paraschiva, Capul Doloșman, Cetatea Orgame, Portul turistic Jurilovca — scris în 14.07.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 O zi pe plaiuri dobrogene — scris în 06.08.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Vizităm Dobrogea - partea a 2-a — scris în 27.09.23 de kemi27 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Vizităm Dobrogea - partea 1 — scris în 24.09.23 de kemi27 din BUCURESTI - RECOMANDĂ