Cheile Ordancusei

TIPĂREȘTE

Cei care au fost odata in Apuseni cu siguranta revin, atrasi de frumusetea locurilor. Aici se intalnesc cele mai multe fenomene carstice din tara noastra. Locurile sunt superbe! Aici sunt multe cascade, multi ghetari care rezista in perioadele caniculare din mijlocul verii si multe alte frumuseti sculptate de apa - un sculptor care, incet si sigur, a modelat diverse forme, croindu-si drum printre pietrele calcaroase. Muntii Bihor, grupa montana din Muntii Apuseni, “respecta’ aceasta “regula” a Apusenilor, iar zona Arieseni-Garda, aflate la poalele Muntilor Bihorului, atrage foarte multi turisti avand multe locuri minunate.

Natura a fost generoasa cu aceasta zona, pentru ca aici putem vedea cate o particica din tot ce a oferit natura Muntilor Apuseni: chei, cascade, pesteri, ghetare, pesteri cu lacuri si cascade subterane si multe alte frumuseti.

Din localitatea Garda am tinut directia indicatorului, pana am ajuns la o bifurcatie. La stanga, la 9 km este Pestera Scarisoara. Conform indicatoarelor, in aceeasi directie incep trasee spre alte obiective: Izbucul Cotetul Dobrestilor (o pestera in care se gaseste un lac, poate fi vazuta doar cu echipament de scufundare, insa se poate vedea gura pesterii), Izbucul Tauz (cel mai adanc sifon din tara, 85 m, un ochi de apa care acopera mai multe pesteri), dar nici aici nu se poate intra, insa poate se poate admira peisajul.

Chiar la inceputul acestui drum este o cabana, Casa de Piatra, la care se ajunge traversand paraul cu masina prin apa. De aici se pot inchiria ATV-uri, care fac urcusul mai usor, cu masina fiind dificil. Noi am vizitat doar Scarisoara, (click aici) dupa care ne-am intors la bifurcatie si am luat-o spre Cheile Ordancusei, aflate cam la 1 km.

Cum ne aflam intr-o zona montana iar stancile calcaroase aici sunt la ele acasa nici n-am observat ca am intrat intre peretii verticali ai cheilor modelati de paraul Ordancusa.

Drumul serpuieste printre stanci, astfel ca frumusetea locului se lasa descoperita putin cate putin. Peretii inalti de peste 250 m se intind pe o lungime de 3 km, iar spatiul printre peretii verticali este atat de mic incat abia lasa loc unui drum cu doua benzi. Cheile Ordancusei sunt printre cele mai inguste chei din tara, avand o latime de 4-6 m pe anumite portiuni. Din loc in loc sunt construite poduri de beton, parapetii proptindu-se de stanci.

Cheile au o frumusete aparte. Ele nu sunt lipsite de vegetatie. In multe locuri stanca nu se zareste deloc, fiind acoperita de arbori si ierburi. Uneori acest vestmant verde pare ca exista de cand e lumea si a fost conceput anume pentru a ascunde imaginea salbatica a pietrelor calcaroase. Dar sunt si portiuni unde stancile spectaculoase au castigat batalia cu vegetatia si se pot zari in toata spledoarea lor.

La un moment dat spatiul se largeste putin, stancile ne apar golase in fata si ajungem la un popas amenajat de autoritati, cu banci si scaune din piatra, intr-o nisa sapata in stanca. Am coborat din masina si ne-am dus pana acolo, dupa ce am trecut peste un mic pod de lemn. Este construit chiar si un gratar din caramizi si beton. E locul ideal pentru un picnic in mijlocul naturii, intre stancile spectaculoase. In apropierea apa limpede si rece de munte completeaza peisajul.

Acest loc este cunoscut ca fiind Pestera Corobana lui Gartau. Are o deschidere larga, de 38 m si inalta de 14 m. E mult spus pestera, de altfel corobana inseamna scorbura, vizuina. Dar are un loc ferit, e ideal pentru adapost, iar cateva bancute din lemn sunt si in “pestera’. Locul mi s-a parut spectaculos si amenajarea originala! Se crede ca aceasta pestera exista cel putin de pe vremea omului primitiv, care a folosit-o ca adapost. M-am bucurat sa vad ca localnicii sunt patrioti, fiindca au arborat steagul romanesc intr-o scobitura, la inaltime, dar din pacate tricolorul mai mult se ghiceste decat se zareste.

In apropiere un firisor de apa coboara de pe versanti in trepte, formand mici cascade pe tot parcursul sau.

In dreptul cascadei este o poteca pe care se ajunge la Pestera Poarta lui Ionele, aflata cam la 800 m. Am renuntat sa mai urcam deoarece era destul de tarziu si ne era teama sa nu se intunece. Am inteles ca se poate intra in pestera si iarna iar peisajul e spectaculos.

In apropiere de Pestera lui Ionele este inca o pestera, Ghetarul de sub Zgurasti, dar aceasta nu se poate vizita. Cele doua pesteri sunt de o parte si de alta a Corobanei lui Gartau.

Sunt zone superbe pe care le-am parasit cu regret dar si cu promisiunea ca vom reveni.

---

VIZUALIZĂRI: 6076 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI