Poiana Marului — DA pentru peisaje, NU pentru drum

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

@AZE - Ce peisaje superbe!

Am căutat și eu câteva informații despre linia ferată îngustă menționată de tine în articol. Înființată în 1907 ca linie forestieră a fost utilizată și pentru transportul călătorilor/turiștilor prin adăugarea unor vagoane specifice. Pe un forum de specialitate se scrie că ar fi avut 15 km lungime și ar fi fost desființată prin 1970, (nu ar fi mai rămas nimic din ea). Se racorda la Zăvoi de linia CFR dintre Caransebeș-Hațeg.

Se menționează existența altei linii ferate înguste ce pornea de la stația din apropiere - Voislova - și mergea către Rușchița, prin Rusca Montană (pe acest traseu s-ar mai păstra terasamente și podețe) - a fost desființată tot prin anii 70. Se bănuiește că exista o legătură între mocănițele de la Zăvoi și Voislova (5 km). Aici puteți vedea o fotografie de pe această rută: pe FB.

Iată o prelucrare a unui text extras din lucrarea Monografia Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reşiţa şi frumuseţea naturală a împrejurimilor având autor pe Ion Păsărică, publicată în1935:

În 1907, firma „Winkler testverék és Seidner Bérnat, Csirsá” a construit o linie forestieră în Munţii Poiana Ruscă, care se intersecta cu linia de C. F. R. Caransebeş – Haţeg. Ea lega Voislova de Ruschiţa (15 km), cu o ramificaţie de la Rusca Montană pe lângă Pârâul Şoimu (5 km) şi alta de la podul de peste Bistra pe Valea Stârna – Mărgănească (7 km). (p. 150) În 1915, această linie, care avea atunci 22 km, era deservită de două locomotive. (p. 147) Ea era conectată cu o a doua linie către Zăvoi, făcându-se astfel conexiunea Zăvoi – Ruschiţa. În 1967 încă circulau trenuri mixte între aceste localităţi, până la carierele de marmură.

Altă linie începea la Zăvoi, fiind construită de “Baiersdorf és Biach” în 1905. Ea urca în Munţii Ţarcului, având 19,8 km lungime în 1916 şi fiind deservită de 3 locomotive şi 33 de vagoane. (p. 147) Ulterior a fost prelungită cu o serie de ramificaţii: Măru – Valea Saşa (5 km); Poiana Mărului (km 23) – Pârâul Şucul; Poiana Mărului (km 23) – Pârâul Bistra Mărului (km 27), mai târziu prelungită; ramificaţii pe Valea Sturului, Pârâul Peceneaga şi altele patru mai mici. (p. 151) (extras de aici: istoriabanatului.wordpres ... stiere-in-banat).

Foarte frumoase peisajele. Excelente poze!

Din pacate la noi nu prea exista infrastructura sau aia pe care o avem e vai de mama ei... (legat de drum).

Este bine de stiut ca se poate ajunge si cu trenul, mai ales pentru noi astia fara carnet sau masina

Sper sa reveniti in cativa ani iar acele cladiri sa nu mai fie in paragina, sa gasiti un nou hotel Scorilo.

Calatorii cat mai frumoase va doresc!

@GabrielaG - Ai fi putut ajunge cu trenul la Poiana Mărului dacă călătoreai înainte de 1970 . Poate ajungeai până la Zăvoi până prin anii 2000 și ceva când s-a sistat circulația și pe tronsonul Caransebeș-Bouțari - de aici cu vreun autoturism particular. Azi nu mai poți folosi calea ferată! E posibil să existe vreun microbuz, dar până în Maru probabil.

„Stațiunea” abia dacă mai e pe linia de plutire - păcat de asemenea peisaje naturale!

Hotelul Scorilo, active 30 de ani, a ajuns în paragină. Cine are 3 milioane de euro să îl cumpere (opiniatimisoarei.ro/revol ... foto/16/05/2015)? Și alte milioane pentru consolidare, reamenjare, investiții? Cineva cu bani și viziune... Așteptăm...

@tata123 - Multumesc pentru lamuriri... si eu chiar eram entuziasmata ca pot ajunge cu trenul... e bine de stiut. Din pacate la noi nu se mai investeste in nimic Peste tot in Europa transportul feroviar este extrem de bine pus la punct si exista conexiuni foarte bune...

La noi? ... no comment...

Hehe, cand o sa am eu 3 milioane de euro poate o sa il cumpar eu

Lasand gluma la o parte, este clar ca nu il va cumpara nimeni pentru ca nu este o zona de interes turistic sau nu este o zona foarte exploatata turistic... din pacate...

Multumesc inca o data pentru lamuriri.

@AZE - Intr-adevar, mare pacat de peisaje. Si mare pacat de cladirile alea care se distrug. Dar daca nu exista interes...

Pe tine te-am cadorisit cu un SB, asa, de Ziua Copilului

@AZE - Din articolul tău regăsesc Poiana Mărului aşa cum era acum vreo 10 ani când am fost şi noi acolo.

Adică nu s-a schimbat nimic, zona este superbă dar localitatea în paragină.

Soţul a vrut să mergem acolo să-mi arate unde a făcut el petrecerea de sfârşit de liceu (în 1989), la Hotel Scorilo.

Când am ajuns acolo a rămas şocat, nu-i venea să creadă cum ajunsese hotelul, iar acum din pozele tale văd că este mai rău.

Cu chiu cu vai am găsit o pensiune (gen vilă din lemn) pentru o noapte de cazare, unde am mâncat ce aveau ei nu ce vroiam noi din meniul prezentat. Am aflat mai târziu că vila a ars că nu mai există.

Toate cele bune.

@tata123: mulțumesc pt vizită și vot dar mai ales pentru informația despre fosta cale ferată îngustă existenta aici

@GabrielaG: mulțumesc pt vizita si vot, calea ferată a existat astăzi nu se mai vede nici urmă. Trenulețul s-a folosit la exploatarea forestiera si se atasau si vagoane pt turiști. Pt cei fără mașină (majoritatea pe acea vreme) în afară de mersul pe jos de la Otelul Roșu cei 20km asta era varianta de transport.

@Zoazore: mulțumesc pt vizita si vot, interes probabil că există, eu zic ca de la infrastructura pleacă tot.

@ANILU: hotelul Scorilo cred că a arătat foarte bine in anii de glorie, este mare impunătoare, ce să zic păcat, adevărul ca la prețul la care se dorește să se vândă nu se va găsi cumpărător, se va degrada în continuare, se va lăsa din pret dar nu suficient, până la urma se va prăbuși de tot si se va vinde terenul la prețul din zona. Cam această este scenariul realist la care mă gândesc acum. Dar...