GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTENoaptea Albă a Galeriilor s-a desfășurat - în Iași - în trei seri: 6-8 octombrie, orele 18:00-00:00. Programul și detalii despre unele expoziții - aici: curatorial.ro/arta/noapte ... eriilor-in-iasi.
Recunosc spăsit că nu gust arta contemporană, e primul an din ultimii cinci în care ies din casă pentru a participa la acest eveniment. Nu pentru a vedea capodoperile prezentate iubitorilor de frumos, ci pentru a vizita un spațiu recent redeschis publicului / turiștilor. Sigur, ați ghicit încă din titlu: este vorba despre Baia turcească din Iași.
În orașul nostru nu s-au mai construit de foooarte mulți ani clădiri monumentale de interes public. Hoteluri, blocuri, clădiri de birouri - da, inclusiv în zona centrală. Doar sticlă și beton, aspect comun, nimic remarcabil. A, scuze, ar fi Institutul Oncologic din Copou și Palatul de Justiție din Târgu Cucu, dar și acestea arată destul de jalnic. Se preconizează un nou sediu pentru Opera Română, poate acela va fi mai acătării.
În contrapondere, o bună parte din clădirile de patrimoniu au fost reabilitate și se prezintă spectaculos. Ultimele tăieri de panglică au fost la Casa Muzeelor (fosta Chestură) vezi impresii, Palatul Braunstein și Baia turcească. Toate trei au fost refăcute cu bani europeni și au căpătat destinații culturale, conform proiectelor pe baza cărora au fost accesate fondurile. Primele două au intrat cu succes în circuit, s-a făcut o treabă bună și cu cap. Ultima... timpul va decide. Deocamdată e galerie de artă + teatru se vară. Nu pare să calce pe acolo multă lume, dar situația se va schimba cu siguranță în câțiva ani. Explic mai la vale de ce cred asta.
Istoricul Băii turcești este frumos povestit într-un articol din Dilema veche dilemaveche.ro/sectiune/e ... google_vignette sau pe site-ul Turist în Iași turistiniasi.blogspot.com ... ul-turcesc.html. Am să reproduc unele informații din aceste surse, completând pe alocuri.
În spatele Mitropoliei din Iaşi se întind străzile mici şi întortocheate ca într-un labirint urban. Printre clădirile construite recent se ascund, timid, casele vechi, încercînd parcă să-şi ducă existenţa dincolo de freamătul din centrul oraşului. Imediat după Facultatea de Teologie Ortodoxă, pe strada Arhitect G. M. Cantacuzino, se găseşte Baia turcească, una din puţinele construcţii de acest gen care au mai supravieţuit în România.
Consemnată pentru prima oară de cronicarul Paul de Alep în 1653, în timpul lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei de la vremea respectivă, ceea ce se vede astăzi este de fapt o nouă clădire, construită în 1893. Despre baia originală nu se ştie anul exact în care a fost făcută şi nici care este proiectantul acesteia. Chiar şi aşa, din descrierile de la acea vreme, se ştie că respecta arhitectura specifică hammam-urilor, pornind de la mozaicul şi marmura folosită la placare, pînă la faianţa şi desenele interioare pe care erau pictate modelele orientale.
De ce s-a construit o baie publică în capitata țării e limpede. Interesant e, însă, cui i s-a dat în administrare acest edificiu. Ei bine, Academiei Vasiliene (care, la rândul ei, era sub tutela Mănăstirii Trei Ierarhi), prima școală înaltă din Moldova. Aceasta a ființat din fondurile aduse de Feredeul Turcesc - numele sub care a fost cunosctă baia publică până în ultimii ani ai sec. XIX (P87).
Clădirea era în stilul oriental având săli mari pentru saună și spălare, cu bolți largi și odăi speciale pentru diferite proceduri de îmbăiere ca în orient. Baia avea un personal dedicat, erau așa numiții butucași, cei care tăiau lemnele necesare încălzirii apei, au fost aduși bărbieri dar și teleaci, adică masori.
Baia turcească a fost locul unde se puneau la cale marile afaceri și unde se discuta politica vremii. La acea vreme, construcția Feredeului a schimbat în totalitatea viața urbei, actuala stradă schimbându-și denumirea din Ulița Cismarilor în cea a Feredeelor.
În descrierea Lordului F. Baltimore care a vizitat Iașiul în 1763 se vorbește despre edificii publice, unul din cele mai interesante fiind Baia de Piatră de formă ovală, cu o despărțire pentru bărbați și o alta pentru femei.
Cum locuitorii urbei au renunțat, încetul cu încetul, la serviciile Feredeului - și veniturile s-au împuținat. În 1863, după venirea lui Cuza, când s-au secularizarea averile bisericilor, baia turceasca a trecut la Primărie. Aceasta nu avea fondurile necesare pentru a menține Feredeul în funcțiune iar în 1894, deoarece Feredeul Turcesc ajunsese în ruină, oficialităţile au decis demolarea acestuia în 1894 și realizarea în 1897 a unei noi băi comunale numită Baia Turcească. (P89)
„S-a dat totul jos la pămînt“, se menţiona în mărturiile de atunci. Pînă în 1997 se credea că Baia turcească a fost construită din temelii în 1893, dar, în urma unor lucrări efectuate de echipa arhitectului ieşean Dan Vişan, s-a descoperit faptul că zidurile de la parterul băii sînt din piatra originală, veche de aproape cinci secole. El este cel care a lucrat în urmă cu 13 ani la proiectul prin care urma să se reabiliteze clădirea. Mai mult, continuă dumnealui, mortarul folosit era după reţetele romane şi bizantine – „era un amestec de var cu sfărîmătură de cărămidă, nu era nici ciment, nici mortar de lut amestecat“. Tot la subsol s-au găsit şi canalele pentru transportarea aerului fierbinte, care respectau planurile de arhitectură ale lui Vitruviu. În rest, tot ce era deasupra subsolului făcea parte din noua construcţie de la finele secolului al XIX – lea.
Deși nu atât de veche, construcția a fost afectată de cutremurul din 1977. S-au făcut reparații, dar soarta băii a fost cumva decisă de schimbarea moravurilor: numărul celor interesați de hammam s-a tot micșorat, an după an. Eu sunt ieșean din 1990, am prins-o încă în funcțiune și am și folosit-o o dată, fără a simți nevoia să revin. Fix în spatele Băii turcești s-a deschis, prin anii 70, o nouă baie publică, Baia Comunală de pe str. Uzinei, mai modernă, cu un mare bazin-piscină, și aceasta a devenit imediat preferată localnicilor. Baia Turcească a funcționat până în 1999, apoi imobilul a intrat în paragină.
Sigur, după ce am aflat că a fost renovată, am căutat un prilej să o vizitez. În principiu este deschisă zilnic și intrarea e gratuită, dar nu am găsit motivație să mă duc acolo până în seara zilei de duminică, 8 octombrie.
Ce am văzut la fața locului puteți admira și dumneavoastră în pozele atașate. Instalațiile artiștilor care au expus acolo nu mi-au spus mai nimic. Niște voluntari, elevi, s-au străduit să mă (ne) lumineze citind (fără dicție și fără chef) de pe niște foi. Am vibrat cumva la imaginile din P39-P41, intitulate „Impredictibilul trecut” , generate cu ajurorul AI de către Lev Manovich, un artist digital rus la modă. În rest... atât s-a putut.
Dar clădirea în sine mi-a plăcut; nu îmi aminteam nimic de la precedenta (și singura) vizită acolo de acum mai bine de 30 de ani. Chiar la intrare, deasupra ușii principale, o inscripție în grecește și românește (P48) a rămas mărturie a vechii băi turcești: „Acest feredeu s-a tocmit și s-a înnoit în zilele Măriei ale lui loan Neculai Mavrocordat-Vodă, cu toată cheltuiala răposatului Ezekiil Egumenul de Trisfetitele și cu osteneala Feredeișului și haznașului Dinii. Leat 7255 (1747) Iunie". Dacă e să comentez ceva, e faptul că nu s-au montat niște plăcuțe prin săli care să vorbească celor curioși despre destinațiile fiecăreia: unde erau vestiarele, camerele cu aburi, bazinele etc.
La ieșire am dat de coada de pelerini care așteptau să ajungă la moaștele Sf. Cuv. Parascheva. Vârful Sărbătorilor Iașului a fost în week-end-ul care tocmai a trecut (14-15 octombrie), dar cei harnici veniseră deja. Am făcut câteva fotografii și mi-am propus să ajung și a doua zi, 9 octombrie, pe lumină.
Și chiar am ajuns. Am fotografiat din nou Baia turcească, de data asta pe lumină, am intrat în curtea din spate, am văzut teatrul de vară - dominat de coșul de fum de la vechile cazane (P67-P69). Cred că se intenționează „unirea” curții vechii Băi turcești cu cea a mai recentei Băi Comunale (P71, P83-86, aflată, și ea, în renovare).
Toată zona din spatele Mitropoliei (de fapt, din fața ei - pentru că Mitropolia își prezintă spatele către Bd. Ștefan cel Mare) este într-un proces de regenerare. Esplanada unde se organizează acum târgul de obiecte bisericești, parcarea și terenul viran din spate sunt menite extinderii Complexului Mitropolitan, care aproape că își va tripla suprafața în raport cu cea actuală (deloc mică). Și fonduri se vor găsi, mai mult decât sigur. De asta spuneam, la început, că ansamblul Baia turcească - Baia Comunală va fi integrat într-un plan mai amplu, iar străzile Arh. G. M. Cantacuzino și Uzinei vor avea, nu peste mult timp, o cu totul altă față. Una mai frumoasă, sper.
Trimis de adso in 19.10.23 22:29:07
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@adso: Alături de alte articole pe care le-ați scris despre frumoasa urbe moldavă și acesta reprezintă o frumoasă pledoarie menită să ne facă să vizităm Iasiul. Și e cu atât mai mult de apreciat atunci când vine de la cineva care este ieșean chiar și prin” adopție” .
Gata cu laudele... să trecem la cârcoteală, că la asta suntem campioni mondiali 
. Nu-mi dau seama exact din fotografii, dar ferestrele par din tâmplărie PVC (dacă nu e așa e vina fotografului 
). Din punctul meu de vedere e de mare efect restaurarea unei clădiri de patrimoniu cu tâmplarie termopan. Mă rog... ar fi doar un detaliu.
Placa aia de marmură din P75 mă râcâie pe mine pe mațe. Toată munca aia de ștanțare cu litere, cu informații... altfel folositoare, e făcută doar pentru două cuvinte.
Numele primarului. Ca și pe autobuzele electrice” cumpărate” de primar din banii lui, ca și pe clopotele de la o anumita Catedrală din București făcute din banii patriarhului etc.
Pe vremuri, de 34 de ani apuse, asta se numea oarecum cultul personalității. Acum, o fi advertising? Habar n-am, dar român fiind, cu fatalismul specific post-decembrist o să spun și eu... bine că totuși se mai face ceva prin câte un oraș din țara asta.
Rog așteptați...
@ghisor: E un termopan - imitatie de lemn, scump si de buna calitate. Aceasta solutie este oarecum agreata pentru monumentele cu vechime de ~100 de ani. Nu e Cetatea de Scaun a lui Stefan, nici vreo biserica fortificata. Acolo da, trebuie respectate pana si retetele (medievale) de ardere a caramizilor.
In ceea ce priveste a doua carcoteala: de cativa ani am devenit un intelept. Incep sa pricep ca lumea nu functioneaza pe baza principiilor si idealurilor si, mai important, sa accept acest fapt.
Un motor puternic al evolutiei este dorinta oamenilor de a lasa urme. Stefan a ctitorit biserici din acest motiv. Si el folosea tot fonduri publice pentru asta, ba chiar munca fortata. La alta scara si in alti termeni, situatia este aceeasi si in prezent.
Pana la urma, de asta tot bag batul prin gard din cand in cand off topic. Incerc sa conving si pe altii ca trebuie acceptata vanitatea, atat timp cat face mai mult bine decat rau.
Iașiul și împrejurimile sale din păcate este o pată albă pe harta mea turistică.
Și păcat deoarece pe acest sait am citit foarte multe despre această parte a țării. Și tu ai contribuit cu articole frumoase și interesante depre aceste locuri, așa cum a scris colegul ghisor la ecoul de dinainte este un îndemn la vizită.
De și nu am în plan în viitorul apropiat vizita Iașiului acesta totuși va avea loc cândva și asta este 100 % sigur.
O zi faină
@adso: Respect orice punct de vedere chiar dacă nu sunt de acord (în cazul de față doar parțial) cu el.
Viața mi-a oferit, nesperat pentru unul ca mine, șansa să-mi permit „luxul” de a nu renunța la anumite principii. Și probabil, am și o oarece reticență la anumite schimbări (de mentalitate măcar), chiar dacă s-ar impune. Dar... ca să citez dintr-un ecou pe care l-am citit zilele trecute, „sunt prea bătrân să mă mai schimb”
@ghisor: Am avut acelasi noroc. Ok, norocul si-l mai face si omul cu mana lui .
In ceea ce ma priveste, nu abdic de la principii (incerc, cel putin). Problema era ca, pana acum cativa ani, eram inflexibil cu cei din jur. Acum reusesc sa fiu intelegator si mi se pare ca am accesat, in acest fel, o noua treapta in evolutia personala. Sunt foarte mandru de mine!
@AZE: Multumesc mult, ma incurajati in mod constant!
Sa stiti ca Iasul merita vizitat. Nu pe fuga, ci tihnit, moldoveneste. Cu mers la teatru / opera, cu plimbari pe dealuri, cu vizite la manastiri etc. O iesire la Prut, una la Miclauseni / Ruginoasa / Cotnari sau in Delta Moldovei. Cu shopping, de ce nu - avem un mall foarte fain. Sunt atatea si atatea de facut.
Nu ne ocoliti!
Știu că am încărcat prea multe fotografii, e greu de ajuns la ultima. Îmi permit, totuși, să atrag atenția asupra ultimelor trei (P87-P89). Oamenii nu s-au schimbat prea mult în 150 de ani, avem aceleași probleme, râdem la aceleași glume.
N-am fost la Iasi, il am in plan, insa n-am de gand sa calc in jurul datei pelerinajului nici daca ma duc gratis!
@valentinag: Sărut mâna! Sigur, este opțiunea dvs. Acum, depinde și care este motivul. Dacă e o problemă de conștiință (considerați „greșite” manifestările religioase), nu e nimic de comentat.
Dacă, însă, nu vă place aglomerația sau vă e teamă de trafic, să știți că nu e nicio problemă dacă veniți de Sărbătorile Iașului. Vă rog să priviți P55-P57: pelerinii au un culoar special amenajat, unde stau cuminți și așteaptă să ajungă la moaște. E drept, pot sta la coadă 10-15-20 de ore, dar asta e problema lor, nu afectează pe localnici sau pe turiștii neinteresați de Cuv. Parascheva.
Autoritățile s-au adaptat realităților și au învățat cum să procedeze pentru a păstra curățenia și pentru a nu bloca orașul. E ordine și disciplină, să știți.
De exemplu, în week-end-ul care tocmai a trecut s-a deschis Jumbo în Iași. Traficul a fost cu muuuult mai dificil decât în perioada pelerinajului.
Tare faină această clădire renovată, chiar cu termopanele ce imită lemnul! Nu-i ușor să execuți/„îmbraci” forme de fereastră ca în P10, de ex., sau P51,52,62.
Din text am înțeles că: ce vedem acum este a treia construcție, pe același loc; în 1897 - după ce a fost demolat „Feredeul” - a fost construită „Baia Turcească” , a cărei renovare s-a finalizat anul acesta. Clădirea are subsol, parter plus trei nivele și o suprafață destul de generoasă. Mă întreb: de ce era nevoie de trei nivele pentru o baie turcească 
Înțeleg să fie unul (hai, două etaje, dar trei?!
Am fost și noi la un „hammam” (în Iordania) și funcționa la subsolul hotelului unde am fost cazați, cu tot cu spații de masaj și SPA, cu bazine de apă caldă sau rece. Păstrând proporțiile între un hotel și un oraș, cum este Iașul, tot mi se par multe trei etaje - doar pentru baie.
Referitor la răspunsul pe care l-ați dat lui @ghișor:
”In ceea ce ma priveste, nu abdic de la principii (incerc, cel putin). Problema era ca, pana acum cativa ani, eram inflexibil cu cei din jur. Acum reusesc sa fiu intelegator si mi se pare ca am accesat, in acest fel, o noua treapta in evolutia personala
Exact asta mi se întâmplă și mie, cu cât înaintez în vârstă! Să fie înțelepciunea ce vine în urma experiențelor avute, care te face să mai „cobori ștacheta” , sau ce?! Adevărul este că mi-e mult mai bine acum!
@doinafil: Sarut mana, multumesc pentru ecou si pentru "confirmarea" din finalul acestuia!
In ceea ce priveste intrebarile tehnice:
” Din text am înțeles că: ce vedem acum este a treia construcție, pe același loc; în 1897 - după ce a fost demolat „Feredeul” - a fost construită „Baia Turcească” , a cărei renovare s-a finalizat anul acesta.
Au existat doua constructii distincte succesive, fiecare renovata de un numar de ori. Feredeul lui Vasile Lupu de la 1640 si Baia turceasca de la 1893. A doua pastreaza de la prima doar fundatia si subsolul.
Placa de la intrare pomeneste de refacerea feredeului in timpul unui Mavrocordat. E cunoscuta si o renovare de la mijlocul sec. XIX. A fost darmat in 1892-93 si inlocuit cu monumentul pe care il vedem pana azi - recent restaurat.
” Clădirea are subsol, parter plus trei nivele și o suprafață destul de generoasă.
Are subsol, parter inalt (care in unele sali - doar in unele - e fragmentat in doua nivele mai scunde) si un singur etaj. In plus, exista o mansarda scunda, numai peste partea centrala.
Aceasta impartire se observa mai bine in pozele exterioare.
Preiau de pe Fb:
Proiectul de reabilitare, consolidare și refuncționalizare a fostei Băi Turcești a câștigat Premiul Secțiunii „Restaurare” a Bienalei Naționale de Arhitectură – România 2023 (www.uar-bna.ro), cel mai important eveniment din țara noastră dedicat spațiului construit, organizat în orașul nostru, în perioada 25 - 28 octombrie 2023, de Uniunea Arhitecților din România.
Proiectul a fost coordonat de o echipă de arhitecți ieșeni - regretatul Corneliu Ciobănașu, Filip Ciobănașu și Nicoleta Caba de la S. C. ARC DESIGN S. R. L. -, care au colaborat cu compania italiană Cifolelli Edilizia S. R. L. (executant), Matteo Erminio (restaurator lemn), inginerii Constantin Firtea, Alexandru Graur (expertiză / structură) și Daniel Geanopol (instalații) și o echipă de restauratori pentru componentele artistice condusă de Carmen Solomonea și Dan Acostioaei de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
În clădirea Băii Turcești, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea (1897 - 1898), vom înființa Centrul Internațional de Artă Contemporană. De aceea, clădirea a fost recompartimentată astfel încât să poată găzdui manifestări de tipul performance, cât şi artă vizuală și artă de obiect. Se va pune accentul pe interacţiunea artiştilor cu publicul prin spaţii în care aceştia vor putea performa sau expune. De asemenea, terenul din jurul imobilului este reamenajat inclusiv pentru viitoare spectacole în aer liber.
Frumusețea arhitecturii și a detaliilor ornamentale ale monumentului istoric a putut fi admirată „pe viu” de membrii juriului și ceilalți participanți la Bienală, unele dintre lucrările manifestării fiind organizate chiar la Baia Turcească.
Mai multe informații despre proiect sunt disponibile aici: https://www.uar-bna.ro/2023/proiecte/579/
@adso :
Mulțumesc pentru completarea răspunsului la ecoul meu!
Am accesat sit-ul cu informațiile despre proiect, am citit textul și am văzut și pozele, atât pe cele ale proiectului inițial, din 1897, cât și pe cele de dinaintea și de după restaurarea începută în 2016. Cu acest prilej am aflat că:
”Timp de doi ani, în cadrul atelierului de restaurare lemn, organizat în șantier, au fost recuperate piesele de tâmplărie exterioră, din stejar, în timp ce cercevelele interioare, din brad, afectate de aburii proveniți de la bazinele cu apă fierbinte și saune, au fost înlocuite cu tâmplărie de lemn cu geam dublu
Au făcut o treabă foarte bună! ????Au reușit să redea frumusețea inițială a tâmplăriei, dar și a întregii clădiri!
@adso: Apropo de tururile virtuale ale obiectivelor despre care scriam azi la articolul meu despre Muzeul Țăranului din Flămânzi (Botoșani):
📽 Turul virtual 3D de la 𝐁aia Turcească din Iași a fost nominalizat în cadrul concursului 𝐃𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐓𝐰𝐢𝐧 𝐀𝐰𝐚𝐫𝐝𝐬 𝟐𝟎𝟐𝟑 și va participa în finală, unde se va alege cel mai bun tur 2023 din categoria conservare istorică (Best Digital Twin for Historical Preservation).
Votarea și turul virtual aici:
digitaltwinawards.com/2023/entry/463
Mâine se încheie procesul de votare.
O restaurare reușită!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2023 Repere istorice împrăștiate prin Iași — scris în 29.02.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Bănci în formă de carte în Iași — scris în 17.07.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Poiana cu Schit — scris în 27.09.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- May.2023 Călător prin Iași – sau City break de 3 zile în capitala Moldovei / a doua parte — scris în 30.05.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Călător prin Iași – sau City break de 3 zile în capitala Moldovei- prima parte — scris în 29.05.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 La Iași - o plimbare pietonală în capitala moldavă — scris în 24.01.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 O locație neașteptat de frumoasă, Miroslava din județul Iași — scris în 07.06.23 de DeniCri* din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată