GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pe urmele Cuvioasei Parascheva… la Iași
Unii dintre noi sunt credincioși, alții mai puțin, dar (aproape) toți credem într-o divinitate/entitate care ne poate ajuta în momentele grele ale vieții („Doamne ajută!” se aude mult mai des decât „Doamne îți mulțumesc!”). Azi, 14 octombrie, este zi de sărbătoare în sânul Bisericii Ortodoxe Române – marele praznic al Cuvioasei Parascheva. Această mare sărbătoare creștină reprezintă și hramul Catedralei Mitropolitane din Iași. După evenimentele din decembrie 1989 cinstirea moaștelor Cuvioasei Parascheva de la Iași a luat amploare, manifestările dedicate acestei sărbători întinzându-se pe parcursul mai multor zile. De la an la an numărul pelerinilor a crescut constant, în 2015 vorbindu-se de circa 200.000 de oameni care au trecut pe la raclele cu moaște, expuse în baldachinul exterior.
La începutul lunii septembrie am vizitat Iașul (vezi impresii) prilej cu care am ajuns și la Biserica Trei Ierarhi și Catedrala Mitropolitană, lăcașuri de cult ce au legătură cu Sfânta Parascheva. Situate pe pietonalul „Ștefan cel mare și Sfânt”, la mică distanță una de cealaltă, cele două biserici au fost pe rând locul unde racla de argint a poposit spre închinare credincioșilor.
Capodoperă a artei moldovenești din secolul al XVII-lea, adevărată bijuterie arhitecturală ridicată de Vasile Lupu între 1637-1639 Biserica Sfinții Trei Ierarhi ne întâmpină zveltă, alba, îmbrăcată într-o adevărată broderie de piatră. Domnul Moldovei a înălțat această superbă biserică cu gândul de a-și dormi somnul de veci aici. Complexul religios a mai cuprins stăreția, chiliile (unde în 1640 se instala prima tiparniță din Țara Moldovei – Cazania lui Vaarlam și Pravila de legi a lui Vasile Lupu fiind arhicunoscute), arhondaricul, Colegiul de la Trei Ierarhi (prima școală domnească, un fel de Academie de studii înalte). Într-una din clădiri a stat o periaodă destul de lungă chiar Mihai Eminescu pe când era revizor școlar – în amintirea sa în curtea mănăstirii se află un bust al poetului. Mitropolitul Varlaam a fost cel care l-a sprijinit pe Vasile Lupu în toate acțiunile sale, el retrăgându-se odată cu domnitorul din funcție, în 1653.
Pentru a da greutate ctitoriei sale, ce se vroia mai „cu moț” decât Mănăstirea Curtea de Argeș construită de Neagoe Basarab în secolul al XVI-lea, domnitorul Vasile Lupu negociază cu Imperiul Otoman pentru a aduce în Moldova moaștele Cuvioasei Parascheva, aflate în acel moment la Istanbul. Multe sute de pungi cu aur se scurg atât către Sultan, cât și spre Patriarhia din Constantinopol. După obținerea acordului, cortegiul este însoțit de o escortă militară otomană, de trei Mitropoliți numiți de Patriarhia din Constantinopol, precum și de delegația trimisă de Vasile Lupu. După ce racla este scoasă noaptea peste zidurile bizantine, este adusă cu o corabie sub pavilion european până la Galați și apoi transportată cu mari onoruri până la Iași. Aici se organizează ceremonii fastuoase pentru primirea și așezarea moaștelor în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” – participă domnul și toți boierii, conducători militari și oastea, preoți nenumărați, norod cât frunză și iarbă din toată zona Moldovei.
Până în 1884 moaștele au fost amplasate în Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”, învelite în pânză de in, pe partea dreaptă a lăcașului, pe un piedestal de marmură. Călugărul rus Partenie călătorește prin Moldova în 1837 și scrie despre moaștele Cuvioasei Parascheva: Cea mai însemnată este mănăstirea Trei Ierarhi, clădită din piatră alba cioplită; ea ține de Sfântul Munte Athos. În ea, în biserica mare, pe partea dreaptă, într-o raclă de argint sunt moaștele prea cuvioasei maice Parascheva, care răspândesc îmbelșugate parfumuri. Pomenirea ei se face la 14 octombrie, ocolindu-se biserica cu sfintele moaște în raclă.
În 1889, în urma unui incendiu din care moaștele scapă aproape neatinse, noua raclă de chiparos este mutată în biserica mitropolitană ce tocmai fusese sfințită după zeci de ani de la începerea construcției.
Din păcate, după ce am admirat exteriorul fastuos al Bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, în interior nu am putut vedea mare lucru, peste tot fiind amplasate schele, se restaurează/consolidează/repară. Și pe deasupra mai este și un semiîntuneric supărător, aproape că orbecăiești prin biserică. Nu am văzut pictura lui Gheorghe Tăttărescu și nici frescele ce prezintă aducerea moaștelor Cuvioasei Parascheva la Iași, aflate deasupra piedestalului unde a fost amplasată sute de ani racla de argint.
Răzvan Theodorescu numește Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” ca fiind un letopiseț al epocii lui Vasile Lupu – îi dau dreptate.
La Catedrala Mitropolitană din Iași am ajuns de două ori în decurs de o săptămână; nefiind zi de sărbătoare ori Duminică nu era foarte multă lume în biserică. De altfel, zona era un adevărat șantier – nu știu dacă au reușit să termine de pavat până acum, în zilele pelerinajului, măcar spațiile exterioare din jurul Catedralei și a reședinței Mitropolitului. Biserica cu turnurile sale era cuprinsă de schele, muncitorii lucrau în septembrie cu spor la restaurări. O alee improvizată te conducea către intrarea în lăcaș. Două magazine – unul în exterior, altul în interior – ofereau spre vânzare credincioșilor tot felul de „suveniruri” religioase. Pardoseala bisericii sfințite în 1887 în prezența familiei regale este din marmură cu modele geometrice; catapeteasma aurie conține icoane pictate de același Gheorghe Tăttărescu, ca și icoanele pictate pe pereți. Spațiul interior e generos, o lumină caldă se revarsă din candelabre, preoții murmură o slujbă. Mi-au plăcut imensele vitralii care colorează la rândul lor lumina pătrunsă din exterior.
Coada ce se formează permanent la racla Cuvioasei Paraschiva nu era atât de mare: 10-12 persoane. Un cordon de catifea delimitează spațiul pe unde șirul de oameni se mișcă continuu. Se trece pe la mai multe icoane, există o cutie unde se pot depune mărturii scrise cu minunile înfăptuite de Cuvioasa Paraschiva (pentru publicarea unei cărți), apoi se urcă două trepte în fața baldachinului aurit. O icoană mare reprezentând pe Cuvioasa Parascheva străjuiește în partea dreaptă racla; tot în dreapta mai se află o raclă cu părticele din moaștele altor sfinți. După închinare (poți zăbovi în fața raclei mai multe secunde decât la mormântul Părintelui Arsenie Boca de la Prislop), în partea stângă se află un preot ce miruiește pe toți credincioșii și primește pomelnicele. Acestea se pot scrie în apropiere, unde există două mese, foi de hârtie și pixuri. Am stat mai multe minute în biserică ascultând slujba și privind către oamenii ce treceau în permanență pe la raclă plini de speranțe. Se vor îndeplini? – numai Cel de Sus știe! La ieșire chioșcurile „cu de toate” (pangare, hai să zicem) erau asaltate pentru a achiziționa ceva pentru familie sau prieteni.
Probabil că genul de pelerinaj din preajma sărbătoririi Cuvioasei Parascheva, adică cozi de ore întregi, frig și ploaie (în ultimii ani chiar a fost frig la Iași la jumătatea lunii octombrie), înghesuială, foame, stări de rău fac parte din ceea ce oamenii numesc „penitență”. Eu am trecut pe acolo cu o lună mai devreme – racla Cuvioasei Parascheva era acolo.
Trimis de tata123 🔱 in 14.10.15 15:46:10
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ce e de subliniat vizavi de Trei Ierarhi este ineditul ornamentației exterioare. Cele 30 de brîuri cioplite care înconjură biserica ignoră orice canon, amestecîndu-se laolaltă motive ornamentale românești cu motive orientale, armenești, georgiene, persane, arabe, turcești, bizantine, gotice, baroce, rusești etc. „Talmeș-balmeșul” ăsta, în loc să fie un eșec, o salată kitsch, reușește să alcătuiască o capodoperă armonioasă.
Am o cărțulie cumpărată de acolo care detaliază subiectul, cu multe imagini ilustrative, și care concluzionează că dantelăria exterioară a bisericii e „o sinteză desăvîrșită între tradiții, școli și stiluri diferite”, la care au lucrat împreună meșteri din Răsărit și Apus.
Poți pierde zeci de minute împrejurul bisericii, admirîndu-i podoaba. În anii 2000 a fost renovată la exterior, prilej de frustrare pentru vizitatori, așa că acum e proaspătă și probabil va fi scutită de schele la exterior multe zeci de ani.
Aș mai zice că în P06 și P19 e surprinsă mitropolia veche, biserica ce îndeplinea acest rol înaintea construirii actualei catedrale.
Bun rew. si de "moment". Am sa ma refer punctual numai la aspectul "pelerinajului" din 14 octombrie. Nu inteleg momentul aglomeratiei si frustrarilor mai ales ca nu este timp efectiv pe care sa-l dedici moastelor Cuvioasei. Am fost si eu acolo intr-o primavara, am vizitat locurile dar mai ales am fost la racla cu moaste. Nu cred ca erau mai mult de 15 persoane care in liniste si cu piosenie se reculegeau si se rugau. Mi-a transmis un sentiment de liniste si implinire pe care cu siguranta nu l-au incercat pelerinii obositi si infrigurati care au trecut rapid fara a se putea concentra prin fata raclei la ceasul marii sarbatori din 14 octombrie. Dar fiecare are propriile optiuni. Multumesc ptr. remember.
@abancor - Mulțumesc pentru lectură și completări. Într-adevăr fotografiile menționate surprind Biserica „Sfântul Gheorghe”, ce a servit drept mitropolie timp de circa 100 de ani, până la sfințirea actualului lăcaș de cult ce a preluat rolul de catedrală mitropolitană.
În ceea ce privește Biserica „Trei Ierarhi” ne putem mândri cu decorația exterioară, acel amalgam de stiluri și motive. Mă bucur că restaurarea arhitectului francez Lecomte du Nouy dintre anii 1882-1904 nu a afectat și superba dantelărie de piatră (el a intervenit asupra unor părți arhitecturale ale bisericii, refăcându-le total).
@amero - Mulțumesc pentru aprecieri. Sunt întru totul de acord cu părerea Dvs. - în cursul anului Catedrala Mitropolitană nu este atât de aglomerată. Coada formată la racla Cuvioasei Parascheva este moderată, uneori fiind prezente doar câteva persoane. Timpul pe care îl putem petrece în fața moaștelor e mult mai mare, liniștea e mai deplină. Puterea acestor relicve sfinte, pentru cine crede, este la fel de mare în orice moment. Într-adevăr, ziua de 14 octombrie, este o zi mai specială fiindcă e destinată special sărbătoririi Cuvioasei Parascheva și mulțimea de pelerini are propriile reguli și credințe.
@all: Zilele acestea Iașul s-a transformat în cel mai mare centru de pelerinaj din România. Calendarul ortodox prăznuiește azi pe Sfânta Cuvioasa Parascheva; în jurul Catedralei Mitropolitane din Iași se află câteva mii de pelerini (agerpres.ro/social/2016/1 ... scheva-09-40-07).
Am fost acolo în 2014 înainte cu o lună de hram - nu era aglomerație.
Mutat, la reorganizare, în rubrica «[Alte] Biserici, mănăstiri ieșene» (nou-creată, între timp, pe sait)
Din presa locală, săptâmâna asta:
Primarul Mihai Chirica a anunţat, vineri, că Mănăstirea ' ' Trei Ierarhi' ' din Iaşi are mari şanse să fie inclusă pe prestigioasa listă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Edilul a declarat că a semnat un protocol de colaborare şi cooperare cu managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, Ştefan Bâlici, privind susţinerea acestui demers. Documentul a fost aprobat de Consiliul Local al Municipiului Iaşi în cadrul şedinţei din 31 august.
Biserica mănăstirii Trei Ierarhi a fost inclusă, la jumătatea anului 2019, în lista indicativă a UNESCO, alături de cea de la Curtea de Argeş, ca repere ale activităţii restauratoare desfăşurate de arhitectul Andre Lecomte du Nouy.
Declarația primarului dă unele răspunsuri chestiunilor pe care le-am găsit semnalate într-un articol din 2019 historia.ro/sectiune/trav ... -unesco-la-iasi. Acolo se vorbea de inițierea grabnică a cutare și cutare
Din păcate, prezenţa bisericii mănăstirii Trei Ierarhi în lista indicativă a patrimoniului mondial UNESCO nu este o garanţie că oraşul Iaşi va avea, în mod sigur, un monument clasat în lista patrimoniului mondial. Pentru aceasta, instituţii religioase - Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi autorităţile publice - Primăria Municipiului Iaşi, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, Institutul Naţional al Patrimoniului, Ministerul Culturii, ar trebui să colaboreze, alături de instituţii similare din judeţul Argeş, pentru elaborarea, în mod coerent şi constructiv, a documentaţiei.
Inerent şi previzibil, vor fi întâmpinate dificultăţi, dar interesul public impune această colaborare şi depăşirea problemelor de parcurs. Iar dacă o coordonare cu eforturile privitoare la clasarea bisericii mănăstirii Curtea de Argeş în lista UNESCO, fundamentată pe tehnica identică adoptată de arhitectul francez Lecomte du Nouy, ar oferi perspective mai bune de materializare, se impune cu atât mai mult iniţierea grabnică a cooperării dintre factorii decizionali din Iaşi şi Argeş, stimulată şi coordonată de Ministerul Culturii.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 Hlincea – o mănăstire istorică — scris în 06.11.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 Biserica Sfinții 40 de Mucenici — scris în 01.07.24 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Biserica Bărboi – un edificiu „grecesc” în Iași — scris în 07.09.18 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Unicat în România? Biserica rotundă de la Lețcani (Iași) — scris în 29.12.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Mănăstirile fortificate ale Iașului — scris în 10.11.15 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ