Manastirea Barsana, punte intre trecut si viitor... intre

TIPĂREȘTE

Povestea noastra incepe in urma cu un an, in 2011 mai exact, luna August.

Pe traseul de intoarcere din Moldova, catre Bucuresti, dupa o noapte petrecuta la Sapanta, fiind pentru prima data in Maramuresul "plai cu flori" cum spun versurile cantecului. Trecand de Sighetul Marmatiei, dupa aproximativ 20 de Km, se ajunge in localitatea Barsana, sincer pana atunci nici nu stiam ce comoara ascunde aceasta localitate.

Pe partea stanga a drumului venind dinspre Sighet, la iesirea din localitate, am ramas cu fermecati de ceea ce ne-a fost dat sa vedem... prima impresie a fost ca ceea ce vedeam facea parte din decorul unui film pentru copii.

La poalele dealului se oferea privirii intr-un cadru natural unic, ceea ce pot numi fara teama ca gresesc, unul din cele mai uimitoare asezaminte religioase din intreaga tara, Manastirea Barsana.

Istoria Manastirii Barsana

Atestata documentar inca din anul 1405, manastirea a avut o istorie zbuciumata, la fel ca a intregului maramures, stapanirea Austro-Ungara lasand urme adanci in istoria acestor locuri.

De a lungul istoriei, bastionul credintei de la Barsana, a fost stramutat de mai multe ori.

Prima pozitie a manastirii, a fost pe malul Pãrului Calugarului, in locul numit Valea Slatinei dar, pentru ca manastirea era foarte izolata, adancita intr-o padure de foioase de pe un deal situat la mare departare de localitate, accesul la manastire fiind mult ingreunat si din cauza raului Iza, peste care nu exista o punte de trecere in apropiere, oameni sau gandit sa aduca manastirea mai aproape de sat. Din aceste motive, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, manastirea a fost mutata din Valea Slatinei intr-un loc din dreapta Izei, numit pe atunci Podurile Stramtorii, iar dupa mutarea manastirii in acest loc, platoul a capatat numele Podurile Manastirii.

Cu trecerea timpului nici acesta asezare a manastirii nu a ramas statornica. Datorita evenimentelor istorice, si incercarilor asidue ale ocupatie maghiare de a converti intreaga polulati maramuresana la catolicism, marea majoritate a manastirilor din Maramures au fost desfiintate, in urma acestor evenimente Episcopia Ortodoxa a Maramuresiului sa aflat pentru o perioada de timp la Barsana.

Cu toate presiunile exercitate asupra lacasurilor de cult ramase inca in Maramures cu Biserica Romei, manastirea Brasana rezista pana in anul 1791, cand la data de 12 iulie, manastirea este desfiintata, calugarii alungati, chiliile si tot ce apartinea de manastirea fiind distruse, iar manastirea jefuita.

Dupa desfiintare din ansamblul monahal existent au mai ramas doar biserica si staretia.

In anul 1806 pentru a o feri de profanare si distrugere, localnici muta asezamantul in vatra satului pe locul unde se gaseste si astazi vechea biserica, pe fostul loc al manastiri desfiintate ramanand doar livezi si fanete, ramanand in posesia parohiee pana dupa al doile razboi mondial, cand comunistii au confiscat acel teren.

Amintirea vechii manastiri n-a disparut din memoria credinciosilor, dar nici dorinta de a avea alta in loc. Timpurile si evenimentele au fost impotriva acestei aspiratii pana in anul 1991, cand dupa exact 200 de ani de la distrugerea vechiului asezamant, localnicii, impreuna cu Parintele paroh Gheorghe Urda, au luat hotararea sa ridice o noua manastire pe locul unde a fost cea veche si, au inceput sa adune materialul lemnos pentru biserica manastirii.

In 1993, in ziua de 30 iunie, Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului a sfintit piatra de temelie a noii biserici a manastirii. S-a stabilit ca manastirea va avea hramul Soborul Sfintilor 12 Apostoli.

Reconstructia Manastirii Barsana poate fi considerata o punte intre trecut si viitor. Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta manastirii sunt executate din lemn de stejar si pietre de rau, fiind ridicate de mesteri din localitate, asigurand astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii lemnului.

Povestea minunata pe care o reprezinta asezamantul monahal de la Barsana, cuprinde mai multe obiective pe care am sa le enumar si sper ca nu voi uita nimic, Biserica in stil maramuresean, cu turla ei ridicata semet spre cer, simbol al mandriei si statorniciei a morosenilor, este cea mai impunatoare constructie din intreg ansamblul. Altarul de vara, Aghiasmatarul, Staretia, Casa Voievodala, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Praznicarul cu trapeza, Muzeul de icoane si carte veche Gavril de Barsana, Turnul – clopotnita sunt alte capitole ale aceleiasi povesti. Poarta maramureseana, Monumentul funerar, loc pentru aprinderea lumanarilor, troitele, podul peste lac, reprezinta elementele reprezentative ale culturii Maramuresene, frumos cioplite in lemn de mesteri locului.

Fotografiile pe care le voi atasa desi o parte preluate, vor grai mai bine despre frumusetea locului.

Punte peste timp, legatura intre trecut, prezent si viitor, intre vechi si nou, lasam in urma Manastirea Barsana si ne continuam periplul, cu promisiunea sa revenim cat mai curand, de aceasta data pentru mai mult timp spre a putea gusta din plin din frumusetea mirifica a acestui loc.

---

VIZUALIZĂRI: 3294 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI