ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 22.04.2020
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucureşti-Oradea
ÎNSCRIS: 25.08.09
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
SEP-2019
DURATA: 1 nopți
cuplu fara copii
PREȚ SEJUR 40 oiro ?
FĂRĂ transport
REGIM MASĂ ...ce am apucat !
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
CAZARE [camere etc]:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Apartamente în regim hotelier(încă) NECLASIFICATĂ

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 14 MIN

[Apartament] The Weiss House

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Sub imperiul firescului

Având în vedere situația dată, ne cufundăm în propriile minți pentru a ne impulsiona o stare pe linia normalului... că despre stare de bine, nu putem vorbi. Ne adunăm simțurile pentru a combate acest... Cal Troian de formă virusoidă, imbatabilă deocamdată, care ne încearcă pe toate palierele. Planeta ne-a avertizat nu Dacă-va-veni ci doar un nesigur, Când. Astăzi trăim acel/acest, Când. Încercăm să procesăm ce se întâmplă în jurul nostru. Noi, cu cei de lângă noi, cu ideea în sine...Ne vom aduna, sper, toată înțelepciunea și calmul pentru a înfrânge un posibil viitor sindrom de stress post-traumatic pentru că fărâma de viață care ne-a mai rămas, nu va mai fi la fel.

Acest review a fost scris sub sfera normalului și în cheia bunei dispoziții, al momentului trecut din 2019. Este un review de raft prăfuit fără mari veleitați. Este o simplă poveste turistică. Ţin totuși la ideea că trebuie să lăsăm spiritul să zâmbească infuzându-i "forțat", dacă nu se poate altfel, o stare de bine. Când ochiul nu zâmbește, inima îmbătrânește.

Să menținem în gând ce ne leagă aici ca, ... membri, colegi, scribi și anume, călătoriile, de-văzut-urile, starea chimico-cerebrală de "Vom-ajunge-în-viitor-și-acolo! ". Plăcerea amintirilor vacanțelor trecute dar și păstrarea unui suflet zâmbitor. Să ne prelucrăm mintea că într-o zi, îi vom putea lua în brațe pe cei dragi fără teamă de nimic, râzând/zâmbind, sub imperiul firescului.

Vă mulțumesc.

Cică... preludiu...

Când e de... de... să îți tihnească, intervine un egoism scuzabil. Te gândești la tine... numai la tine și cum ai dori să fie, pentru că în clipa aia nu o va face nimeni. Te complaci în propria lene, nepăsarea fiind litera de lege. Te simți așa de bine că te învelești cu propria persoană. Din nefericire... eram pus în situația de a ajunge la origini, în ograda lui Bucur... "ograda" transformând-u-se în capitală de-a lungul timpului si simțeam că trebuie să fac în așa fel încât să îmi răcesc sângele, făra a lua toata situația cu nervii franjuri. Printr-o convulsie intempestivă aruncată în mijlocul casei... de cineva... De cine?

... De partea feminină a familiei, Faraoana, care, în disperarea de, cum-și-în-ce-fel-ajung-în-București, m-a adus în așa fel de am simțit că am nevoie de o trezire fluidă din blocajul neuronal betonat, așezat și impus fără voia mea.

Agitația feminină, de disperare, fără motiv întemeiat, te face de ajungi catatonic dacă nu gândești relaxat. Pe această cale, vreau să mulțumesc părinților mei că nu sunt la ciclu, în fiece lună, fiind în cealaltă jumătate ca sexo-creație.

Chestia care apare în creieri, după preludii răzlețe în Do Major și gesticulări comico-enervante este: drumul și temporizarea sau nu a traseului. Aproape 700 de km spre București sunt mai depresivi decât, 850 spre Salzburg.

Sigur, - deocamdată -, sa motorizezi în România din nord-vest spre... ehm... șesuri, chiar dacă cunoscute ale copilăriei, fără un Xanax în esofag... ehm... mă rog, depinde de individ. Evident, daca ești la volan, nu e recomandabil și ești nevoit să aplici alte strategii...

- Ok... plecăm spre București dar nu fac distanța dintr-un șut! , spun, să observ reacții...

Faraoana lăsând mâna relaxată, în care ținea ciocanul lui Thor și dându-și cașcheta de Iron Man jos, spune cât o țineau... ehm... liniștile, elegant, cu lăsarea nervilor ei în nervii mei

- Pooooftim??? . Vezi, vezi, poate te internez cu forța???

- Hei, hei, hei!!! Ți-am aruncat bazooka la picioare și alte arme nu mai am!

- Adică, ... Pit Stop? Distanță, de 666 de kilometri??? , spuse cu mirarea în coc.

- Hei! Nu rosti kilometri lui Luțifer în casă, dacă nu ai rovinieta.

- Păi... tu faci 1200 lejer, spuse jalonând prin convingeri.

- Adevărat!... dar și când ajung am fesele cât acoperişu' arenei nationale și nici zăpada nu se lipește. Luciu, nene...

- Scoate-te, scoate-te!... că la asta ai talent!!! , spuse ironic.

În viață îți asumi și riscuri și eșece. Nu este cum ai călca pe o mină în Angola dar poți avea parte de frecții la pușcă care se simt ca o bombă, din partea partenerului în ale vieții. Totuși...

- Ehm... Știiiii... nu am fost în Sibiu din scutece până azi, ca relaxare. E jumătatea distanței. Plecăm cu o zi înainte de eveniment. Mă delectez și eu cu un oraș frumos, încercând să calmez situația.

- Sibiu... În weekend... Septembrie cu un fel de Oktoberfest, sau ce-o fi... Dacă tu găsești parcare în centru, te premiez! , spuse în luat peste picior.

- Vom vedea cum va fi... Ne relaxăm... Mâncăm ceva animal ce dă cu râtul sau zburătoare. Bem un snaps în frumusețea orașului și boierim a doua zi cu drumul până în București.

- Treaba ta! Caută!

Cu mufa-n... "Fișa postului"

Sibiul este un dătător de cazare pe toate palierele. Fiind orașul aflat în pupulțării cu o majoră fluiditate turistică, având în pontaj jdă'mii de turiști care-i trec pragul. Și nepriceput să fii și tot găsești un loc de întins oasele. Mi-am dorit ceva... altfel. Puteam adăsta la un hotel de lanț, stil Continental, dar îmi doream farmecul orașului vechi. Când sunt la virgintatea de vizitare a unei urbe, îmi doresc în tihnă, un rusticum al centrului vechi. Prețurile cazărilor fiind sensibil, similare. Mi-am dorit să văd Sibiul într-o cheie liniștită. Un fel de molcom. O siestă "împreună" cu arhitectura orașului. Știu că sunt țicnit, alegând o nebuloasă în locul unui certe logii dar, ce frumuseți mai ai în viață dacă nu picuri și ceva adrenalină? Timpul fiind compactat, m-am dus pe Bucălat. Nu are sens să pierzi timpi aiurea în tramvai, când ai cuțitul la gușă și grabă-n fese.

Am găsit Casa Weiss 2... centru... parcare canci dar cu speranțe... exterior plăcut... interior neștiut, nepalpat. Am contactat proprietara, prin Bucălat. Doamna în cauză mi-a cerut oră relativ fixă sau aproape de, la ajungere. Stimabila, având nou-născut, era mai complicat cu timpii... dar... dacă nu înțelegem chestiile astea, mai bine ne cazăm... acasă. Sigur, acum, nici în Ceruri nu știi ora când vei ajunge... dacă Acolo.

Am ajuns mult mai devreme față de axipromativul, dat proprietarei. Ehm... din cauză de Faraoană, care are artificii sub tălpi și trebuie, de fiecare dată, să ne tălpășim când cocoșul înca sforăie. Mă rog... proprietara nefiind pregatită, având intenția de a ne primi mai cu rutinată ospitalitate... a venit soțul.

Evident, prin datele specifice de info., adică, de-unde-vii și ce-mașină-și-ce-culoare, un domn îmi face semn de la distanță. Mă uit, șofând tiptil cu ochi numai, parcare, fiind pe stradă cu sens unic. Domnul îmi face semn să urc pe... trotal, în fața lui.

- Ți-am zis??? Parcare din părți! , spuse Faraoana, pregătită să arunce prima piatră.

Am tăcut mâlc, dându-mă jos pentru întâlnirea de gradul III, cu proprietarul.

- Bine ați venit! Sper să vă...

- O secundă! Vă rog să mă ajutați cu un pic de harakiri înainte de a mă tăia soția cu paloșul... Nu vreau să-mi fie trecut în fișa postului, Căutător de parcări.

Omul, se uită la mine ca la un inteligent, ce încearcă să planteze ghiocei pe spatele unui elefant.

- Ehm... bănuiesc că glumiți, spuse cu un rictus în colțul gurii.

- Din nefericire, nu glumesc... mă rog, pe jumătate poate, spun cât se poate de serios.

Se uită râzând la mine...

- Nu vreau să sune deplasat și... ehm... prea direct, dar... nu văd să fiți adus de un mijlocul de transport... plutitor. Nici nu vreau, de asemenea să cred, că aveți... ehm... un sindrom anume.

Tipul, extrem de simpatic, culant și rasat.

- Alegeți un sindrom aprióri... Dați-i un nume... și... Ăla e!!! Sigur sufăr de el. În rest... vocile... spun că sunt normal, spun cu seninătate.

- Sunt medic de profesie, așa că nu vă mirați. Sigur voi găsi câteva, spuse râzând.

- De acord dar, halatul, hala... Scuze! Parcarea, parcarea??? , întreb pentru a scapa de "Ce-ți-am-zis"-ul Faraoanei.

- Vă ajut eu, chiar dacă la prima vedere pare un mic calvar, spuse cu îmbărbătare.

Am observat, pe lângă firea șugubeața și o sinceritate debordantă. Domn'doctor, nu avea nicio treabă cu activtatea turistică și era extrem-de-la-obiect, soția fiind... ehm... Maharajah, în privința afacerii de familie. Atitudine perfectă, fără lălăieli. Acolo e baia, camera, bucătăria, eșafodul... Multele detalii, mă scot din sărite, așa că omul era în linia dorită de mine. I-am înțeles graba, având nou născut, proaspăt venit în familie. Mi-a întărit părerea bună, când mi-a și găsit un loc de parcare, arătând-u-și interesul de a ajuta turistul venit... nu numai cu intenția de, "Dă banu', nene! ". Mai sunt și oameni cu obraz subțire care participă efectiv la starea de bine a turistului.

Casa Weiss 2

Clădirea era/este în stil, Habar N-am. Adică, nu sunt arhitect. Duce spre ideea italo-franțuzită, al unui balcon "nemărginit" în U, apartamentele fiind dispuse de-a lungul lui. Adică, un fel de îți bate broasca cu laba-n geam. Adică, oricare din vecini care iese la un fumat sau scărpinat în boxeri, pe balconul ăla, are Netflix clar prin geamul tău. Nicio fărâmă de intimitate. Evident ele au fost gândite, din construcție, pentru un singur propietar cu familia și argați plus cabaline la parter. În fine...După ce "mi-am luat" costumul de hamal, am început să car. La noi în familie, dacă plecatul ține mai mult de 2 zile, intrăm sub incidența... marfarului. Adică, noi nu știm cu rucsacul sau papornița. Noi suntem cu dulapul, cufărul... Geantă mare, geantă mică, geantă pentru păsărică.

Evident că științific vorbind nu ar fi o problemă, dar când în parcare, mașina îți spune: "Băh, aiuriților, nu mai merg cu voi în concediu, veci pururi!!! "...și portbagajul vorbește ca Stephen Hawking încă în viață, plat, metalic, uniform și liniștit: "Boiloooor! Boilooor... nu mă îndopați că stricați încuietoarea", realizați unde bat.

Evident, mai intervine și Legea lui Murphy. De fiecare dată cand ajung la o cazare și întreb... și io, ... ca turistul năuc... Camera? Raspunsul este: În capăt! .

E un întreg mister... Niciodată nu am avut și eu un dram de noroc la cazări să fac doar doi pași, cu bagajele pe cocoșilă și mațe rupte. Că vorbeam cu recepția, liftierul, tanti-cu-mopu', groparul, călăul sau dulăul, invariabil: În capăt!

Eh, cred că la locația asta, în sfârșit, moneda va cădea pe partea care trebuie. Eram sigur pe entuziasmul meu privind cazarea...

- Mmmm... Domn' doctor... și aparta... ??? , spun timid

- Nu vă faceți griji. O să vă placa.

- Bine, bine dar... mmmm... cât e de aproa...

- Este exact ce vă trebuie, retras...

- Domn' doctor... ca așezare mă interesează? , spun deja disperat

- Aaaaaa... Simplu! Urcăm pe scări, mergem pe balconul acesta în U și în capăt.

- Aham... și fraierii nu mor, numa' se schimbă.

- Ce ați spus?

- Nu vă bateți capul!... Cuget... , spun dezumflat

După două cărături și căzut de păr din nas, am lăsat toate alea și fuga înapoi la mașină și locul de parcare, găsit de domn' doctor. După ce mă despuiez, ca animalu', de cele transpirate și cu plăcerea de a studia "vastele apartamente", după șase pași aud un, Biiiiip. Ceva... simțeam... nu era în regu... Biiiip. Încep căutarea ca Sherlock fără prea mari speranțe ajutorului dat de... ehm... "Doctor Watson", care era deja vraiște sub plapumă acuzând ceva crivăț de interior. Mă duc spre toal... Biiip. Nene, începea să se încrețească creierul. Deschid dulapul de la centrala de căld... Biiiip. Am simțit cum Murphy îmi sufla în ceafă: Atunci când cauți liniștea vei avea parte numai de zgomot.

- Alooo, Magazia! Ce biiiip-ăie nene, în apartament?? , încercând o interpelare domoală a Faraoanei.

- De unde să știu? Nici nu am ieșit de sub plapumă. De când ai venit tu, se aude enervo-prostia aia!!! , spuse, de parcă plantasem alarme înaintea sosirii noastre.

- Lasă-mă să procesez... Mmmm... Adică... o-i fi furat ceva și biiiip-ăie când intru? De obicei se întâmplă când ieși, spun filozofând ca fâsul.

- Sună doctorul!

- Să-mi scrie o rețetă? Mă voi face de tot căc...

- Hei! Limbajul!

- Va curge toată jena pe mine... Va crede că venim din cretacic.

- N-o să stăm acum toată noaptea ascultând, picătura chinezească.

Avea dreptate.

- Alo! Scuze de, deranj și oră, domn' doctor. Știu că sună neanderthalian dar ce sfinţii lu' Alarmă, biiip-ăie în casă. M-am uitat peste tot.

- Nicio problemă... Ați pus ceva pe, plita cu inducție a aragazului?

M-am umplut de toate alea... Ce idiot puteam să fiu.

- Ehm... mă uit! Stiți, noi nu am depășit faza cu lemnele... Ehm... noi facem foc în mijlocul casei.

- Ei, hai! I se poate întampla oricui, spuse râzand.

Da, da, da... și Făt Frumos lua coate-n gură de la Cosânzeana. Mă facusem de tot căc... Scuze! . Pe plita respectivă (vezi foto), lăsasem fără să realizez, un nenorocit de încărcător de mobil și de acolo, năzbâtia.

Interiorul

Sigur, ce poți comenta când dai peste propietari cu simț estetic și atenție pentru interior. Sensibil minimalist, s-a mers pe ideea Kitzbühel, Tyrol. Puțin și fără scos din sărite. Căldura aranjamentelui de interior lăsa o undă de liniște privitorului, după kilometri de șezut care erau puși să-ți facă fofeaza, umbrelă. Camera principală sau frumoasă cum spuneau bunicii la țară, ocupată evident de Faraoană, avea acel farmec aerisit austriac (vezi foto). "Resturile", baie, hol, semi-bucataria, toate îngrijite... prosoape și chestii de baie, toate luceau de curațenie (vezi foto).

Celula

Bine, bine, dar... Io, Mircea Voievod? Cu mine cum rămâne? Locul de dospit sau de întins oase ale subiectului, adică eu, ... a rămas cu... cea mai rămas.

Cred că al doilea dormitor a fost altceva la origini. Cred că a fost camera pentru piticii angajați care curățau cozile cabalinelor ce logofătul le avea în propietate, pe vremuri.

Într-un târziu de noapte mă îndrept spre celulă... Cu somnul în vintre, pur și simplu, escaladez patul, căzând în adormire. O plăcere și divan bun dar vine și trezirea.

Ideea e că te... ehm... cățărezi pe divan dar cum te dai jos?? Locul de dat jos, în lateral, aproape inexistent pe ambele părți ale divanului (vezi foto). Avea tăblie și la picioarele patului (vezi foto). Acum, dacă ești pitic sau te-ai născut gheisă reușești prin contorsionare să te dai jos. Am impresia că patul a fost făcut pentru răpire și legat la încheieturi, cerând răscumpărări printr-un telefon cu voce de elefant diluată. Mă rog...

Dacă porți nr. 15 la picior, mai ai șanse... dar... eu port 46 Magnum. Există posibilitatea să te târșâi spre capătul patului și să faci, Țup peste, dar exista riscul de a... demola hemoroidul. Nu că ar fi ceva rău în asta. Decât operație invazivă, mai bine te rezolvi prin tăblia cu muștiuc de la capătul patului. Am realizat că mai bine mă răscrăcăr lipit de pereți ca, Omul Ploșniță. Adică, lipire de perete și mișcări de koala spre spațiul liber dintre pat și fereastră. Pot scrie un întreg studiu, astăzi, după cele petrecute.

Acesta a fost singurul malus pentru această cazare. În rest... Domn' doctor, printr-o amiciție neforțată m-a îmbiat prin telefon cu un fel de: Veniți-când-vreți-voi-cu-drag. Pesemne, cum avem sindromul curățeniei de, "Cum-am-primit-așa-dăm-înapoi", am sensibilizat sau poate așa vreau eu să cred, propietarii.

Fotografiile sunt repuse în circulație fără ca eu să fi avut vreun merit. Sunt luate de pe net dar, reflectă exact ceea ce am văzut și simțit.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Addendum cu editare ulterioară

Sibiu

Imaginile de IERI, văzute prin AZI, dau esență. Ne plimbam prin eleganța orașului și eram printre puținii neaoși ce călcau pe acolo. De la chinezi, la ruși, de la irlandezi, la maltezi. Mă enerva teribil aglomerarea de nații lovind-u-se coate-n coate dar, trăind imaginile de azi, îmi doresc acea nebunie. Orașe pline de viață. Să colcăie multicultural, să inspire și expire viață. Să văd lumea zâmbind lejer la o simplă cafea pe o terasă aiurea. Să văd străinezi care măresc ochii lăudând-u-mi țara și frumusețea ei milenară. Să-mi întărească mândria deja avută dar cu dorita confirmare că acest plai este, Raiul pe pământ.

Pe... oricând!


[fb]
---
Trimis de Alex_Macedo in 22.04.20 19:53:20
Validat / Publicat: 22.04.20 20:53:05
VIZUALIZĂRI: 757INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în SIBIU
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
29 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Alex_Macedo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
AmFostAcolo.ro nu poate garanta calitatea, relevanța, exactitatea, persistența ori conformitatea (cu asteptări și preferinte posibil particulare ale fiecarui cititor) impresiilor si recomandărilor din articole; deasemenea, responsabilitatea legală pentru afirmațiile făcute in articol revine integral și in mod exclusiv autorului (cf "Termenilor și conditiilor de folosire a site-ului"); AmFostAcolo.ro sau administratorii săi neputând fi făcuti răspunzători în privinta corectitudinii ori efectelor de orice natură.
IMPORTANT: Eventualul drept la replică din partea proprietarilor este BINEVENIT, ÎNCURAJAT și SALUTAT, fiind esențial pentru formarea unei opinii în cât mai completă cunoștință de cauză. Proprietarii sau reprezentanții unitătilor de cazare își pot exercita dreptul la replică fie scriind un ECOU la acest articol, fie inițiind un articol nou, cu titlul "Dreptul la replică".
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Intrare
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 44300 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest review

29 ecouri scrise, până acum

Alex_Macedo [22.04.20 20:11:24] »

As dori, daca se poate clipul... pentru remedierea psihozei ​​... ​​https://www.youtube.com/watch?v=tgbNymZ7vqY Multumesc​​

​​

webmasterX [22.04.20 20:49:36] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Apartamente în regim hotelier, SIBIU" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: BUFFER CAZARE]

-

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).​​

mishu [22.04.20 20:59:28] »

@Alex_Macedo:  M-ai ametit de tot de trebuie sa dau reset si sa reiau cititul, pana atunci insa felicitari, votat cu mare drag.

Alex_Macedo [22.04.20 21:09:06] »

@mishu:  Nu e rea ameţeala, Mişulică! Are un fel de rod care alunga letargia... ​​Mersi de citire!

​​

mirmicuscris / TELEFON [22.04.20 21:34:55] »

@Alex_Macedo: Am citit de două ori, am văzut și pozele cu faimosul pat și am râs de m-am tăvălit. Votat cu drag și cu speranta că vor mai fi, cât de curând, ocazii pentru noi izvoare de inspirație.

Alex_Macedo [22.04.20 21:47:20] »

@mirmicu:  Textul este destul de lung... cred ca trebuia compactat mai mult. Oricum... ma bucur ca ai reusit sa ii dai de capat! Multumesc​​

zapacituscris / TELEFON [22.04.20 22:13:31] »

Ah ce mi-a mai plăcut! Ai scris pe gustul meu... acum poate să vină și moș Ene pe la gene. Citindu-ți slovele amestecate șugubăt, dozându-ți informația atât cât trebuie (doar asta este marca ta personală!), nu ai cum să te plictisești : casa este casă, așternutu' inconfundabil, atmosfera învăluitoare, cu personaje de când lumea, iar timpul apăsător parcă  ne trece mai ușor. Mulțumesc venerabile prieten!

crismisscris / TELEFON [23.04.20 09:26:41] »

@Alex_Macedo:  Am început să citesc articolul aseară, după ce a apărut pe site, dar n-am reușit să trec de introducere. Din cauza mea, desigur. Am zis: " Ohoho, așa trufanda trebuie păstrată pentru cafeluța de dimineață! " ...

Și iată-mă-s! Eu și cafeluța! Citind, zâmbind, râzând cu tăvăleli, iar la final ștergându-mi, finuț, o lacrimă!... Mulțam frumos pentru această dimineață colorată!

Oh, Sibiul!... Oh, să zaci la o terasă, cu ochii-n soare, așa, degeaba... Fără mască, fără mănuși... Oh... ​

Carmen Ion [23.04.20 12:28:17] »

@Alex_Macedo:  Mersi frumos pentru acest review deconectant 100%.   Am râs cu poftă, dar fără să vărs lacrimi de dorul vremurilor bune dʼantan și în anticiparea celor post Covid-19. Eu nu plâng decât la filmele indiene cu elefanți...  

Carmen Ion [23.04.20 12:35:29] »

@Alex_Macedo:  Abia acum am vizionat clipul atașat, parodia Muppets după Queen. Corecție la primul meu ecou: la aflarea veștii morții lui Freddie Mercury am plâns.     Pe bune și toate cele bune!

Alex_Macedo [23.04.20 15:50:57] »

Master Z

Venerabile Beda... eh... o vorbă de a ta! Chiar aşteptam un ecou de la tine, prietene. Tu, fiind un fin cunoscător al scripturiilor de pretutindeni, mă onoreaza acel " Ah, ce mi-a plăcut" , al tău. Înseamnă că şi, mă bucură că, nu am " ruginit" . Ideea a fost... tot sunt în autoizolare şi... am găsit acest review într-un folder... total neinteresant ca, cazare dar... avem nevoie de zâmbete... de spirit sprinţar... de suflet zâmbitoro-liniştit şi am zis, de ce nu?? Sigur... nu am vrut să se întindă ca lui Dimitrie Cantemir, dar fie ce-o fi! .

Mulţumescuri cât de multe, Master Z!!

Alex_Macedo [23.04.20 16:41:44] »

@crismis:

Doamna doctor!

În primul rând, stau în picioare şi te aplaud! În vâltoarea meşteşugului tău, ţi-ai făcut timp, te-ai aşezat şi citit, copilăriile unui copil. Am tot respectul pentru această vocaţie, de a fi medic. Consider că trebuie să ai anumite calităţi, pentru a face asta. De aceea mă bucur că ţi-am înseninat spiritul şi mintea, făcându-te să uiţi pentru 10 minute, ce zile, luni trăim...

Mulţumesc mult, Crismis!!!

crismisscris / TELEFON [23.04.20 16:44:28] »

@Alex_Macedo:  O inimă mare-mare, virtuală, îți trimit!  

Alex_Macedo [23.04.20 16:49:14] »

@crismis:  Mă înclin, stimată doamna​ă!!! Toate cele bune şi sănătate lu' Tati.

Alex_Macedo [23.04.20 19:28:45] »

@Carmen Ion:

Cărmenuţa...

E o plăcere să văd că ţi-a plăcut. Ideea cu clipul Muppets a fost pentru că, în trecut, Freddy urmărind show-ul lor a spus : I loved it!! . Într-un fel... aşa uşor... este şi un omagiu adus unui ARTIST, pentru că, cântăreţo-solisto-manelişti găsim la colţ de stradă. Din punctul meu de vedere, care nu aş plăti bilet-concert neam, niciunde, la Queen si Freddy, aş fi plătit oricât!!! Nu am avut ocazia, din păcate... Cel mai talentat artist!... poate, egaleaza Elvis. Vreau să crezi că, mi-au dat lacrimile când s-a dus... A fost ARTISTUL, copilăriei mele. Se va naşte altul peste... 1000 de ani...​​

Mulţumesc mult!

Zoazore [23.04.20 20:57:45] »

@Alex_Macedo:  Minune! Mare minune văzură ochii mei!

Măi Faraoane (că deh, ești soț de Faraoană!), dar ce-ți mai place să lași fetele să tânjească după tastatura-ți șugubeață (în speță je)

Dar iata că Sf. Gheorghe de azi făcu minunea să citesc incursiunea-ți prin meandrele buricului citadin al Cibinului de-antărț transpus în concretul cotidian. Că oare cum s-ar putea numi o cazare în centrul vechi, în casă de epoca, dar cu totul modern în interior?

Abia mă adunai de pe unde mă-mprăștiasem de râs și recitii a n-a oară (fac abuzuri, deh, da-s puțină la mine, pricep greu și uiț repidi!) și privind pozele, mi-am amintit că și io am pățit la fel prin vară cu un pat! Ia aci: vezi impresii Și io tot în capăt!

Acu mă-ntreb: or fi scos tăblia când m-au văzut? Că io ioc muștiuc la capul patului.

Da nici plită să bipăie! Bine, nici ferestre, dar p-asta ai mai trăit-o și tu!

Dealtfel, frumoasă cazare, frumoși oameni! Iar domn doctor-jos cu clopu!

Alex_Macedo [24.04.20 10:38:41] »

@Zoazore:  

Zor-de-zi...

Mmmm... întotdeauna m-ai susţinut... chiar şi atunci când ne-am împiedicat în lift. Am impresia că au trecut mii de ani de atunci. Oricum şi de la tine aşteptam un semn, aşaaaaaa... o chestie de... umăr-lângă-umăr. Tu CHIAR, ai avut parte de peripeţii la Tulcea. Aici, unde am fost eu, în afară de patul dublu, pus acolo cu gândul că se pot caza mai mulţi dar, din punctul meu de vedere, o aiureală, nu am alte reclamaţii. Bine... şi chestia de a căra ca salahorul, tronca-tronca, până în capătul U-ului ăla, mi-a displăcut. Şi ideea cu, fără parcare, dar era amplasat în moţul târgului şi toate mişcarile s-au făcut per pédes.   Mă bucur că ai citit şi recitit şi aşa ţi-am adus zâmbete.

Mulţumesc mult, Zor-de-zi!!!

Zoazore [24.04.20 10:55:40] »

@Alex_Macedo:  Ce-ar fi viata fara adrenalina?

​Pai dac-ar fi fost niste cazari normale, ne-am mai fi amintit de ele?

Atunci, in 2015, in lift, TU m-ai sustinut! Acum as fi vrut sa te sustin, dar cum sa te gasesc? Esti criptic tare! Mi-ar placea sa am vesti mai des de la prieteni vechi, dragi si buni!

Tu-ntotdeauna aduci zambete! Si @zapacitul, si... mai multi!

Mai cauta-n tolba, poate mai gasesti cate ceva! ​​​

Alex_Macedo [24.04.20 12:51:55] »

@Zoazore:  Au trecut CINCI ANI? ... Pe bune??? ... Nene, nene, nene, ce ti-e si cu viata asta...   ...

Zoazore [24.04.20 15:46:03] »

@Alex_Macedo:  Daaa! Iti vine sa crezi? Cum mai zboara timpul! Noi crestem, ne facem din ce in ce mai frumosi si mai destepti! Si mai intelepti... Poate ne-om mai vedea! Mi-e dor de Faraoana si de tine!

Dan&Emascris / TELEFON [24.04.20 17:46:07] »

Bai, ce misto! 🤣😃😇😜​​​​

Am ras de m-am... bucurat ca bucuresteanu' ! 🤩🤪😆😁😄​​

​​Un articol pe care il savurezi cap coada asa cum savurezi o mancare delicioasa; nu am bagat cu bautura ca acolo poate nu ajungi pana la capat! 😃​​

In Sibiu inca mai caut alternative, desi am fost cazat in multe locuri. ​​

​​Felicitari! Sper ca sunteti bine! Doar de bine! 😃

Alex_Macedo [25.04.20 12:11:50] »

@Zoazore:  ... Offf... sper sa " imbatranim frumos​​"

... Ce... ce... zicere tampita... Nu vreau neam sa imbatranesc dar nu tine mine... Ne e dor si noua, de tine!!

Alex_Macedo [25.04.20 12:45:37] »

@Dan& Ema

Dane... chiar eram curios să văd cum îţi va pica textul de mai sus... Tu, care eşti cu drumeţiile şi super echipat, cum te-am vazut la Herculane şi eu nefiind cu astea... mă gândeam... oare o citire despre o cazare oarecare, te va opri din mişcare să citeşti?? Chiar, mă bucur că ţi-a plăcut!

Mulţumesc şi multă sănătate familiei.

le_maitrescris / TELEFON [28.04.20 11:26:13] »

Am așteptat o zi liberă și degrevată de orice alte indeletniciri "in the morning"ca să tasez corespunzător în spiritu-mi umorul, bună dispoziția și "nebunia ta faină"frate, într - un mod cât mai "ortodox"cu putință 😬🙃

Eh... Casa Respectivă ar trebui să fie recunoscătoare pentru că un expozeu cu atât de multe implicații stilistico-funny nu cred să mai "pupe"​ ever!  

Da'ar trebui să îl sintetizezi și să îl trântești și pe buching punct com. Așa cevaa?!? 😜😜​

Îmbrățișări calde, non-pandemice, din "Câmpia Română"🤗🤗​

Your bro'... Truly happy to see u writing again with that astonishing appetite!! ​

alinafulg [29.04.20 17:22:29] »

Stilul in care este scris este inconfundabil. Am citit și votat cu placere. Felicitări!

BOGDAN DSN CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [29.04.20 20:38:22] »

@Alex_Macedo: Un review marca (înregistrată) „Alex Macedo„- distractiv, relaxant, cu mult umor. Acest articol este binevenit pentru descrețirea frunților pe timp de pandemie. E bine că ai decis împărțirea în două a traseului - știu cât este de dureros un drum Oradea-București. Și eu aș prefera să conduc 1000 km prin țările civilizate în loc de 500 prin România... sunt sigur că sunt și alții de aceeași părere

Felicitări! ​

Alex_Macedo [30.04.20 00:10:33] »

@le_maitre: Din nefericire, nu pot ţine pasul cu tine şi sincer mă bucur pentru că îmi aduci delectări din locuri în care nu voi ajunge. Nu am nevoie de e-book! Te citesc şi mă arunc, în nebunia ta Bro. La mine a fost o simplitate apartamentală într-un oraş frumos. Sigur... peripeţiile nu ne ocolesc, pe niciunul. Important este că ştim cum curge algoritmul poveştii... să iscăm zâmbete. Rămâne să scriem aici... 2... 3... review-uri pe an şi să avem plăcerea de a citi şi a ne citi cu, copilăria in colţul ochilor.

Fratele tău!

Alex_Macedo [30.04.20 00:31:38] »

@alinafulg:

Alina...Colega noastră... "bătrână"ca şi mine pe AmFostAcolo dar veşnic tânară...Colega care citeşte şi nu uită...Alina căreia-i reuşesc... încă... să-i stârnesc zâmbete şi după 10 ani pe site...Alina, o iubitoare de lectură.

Colega noastră,  @alinafulg.  

Mulţumesc că mă citeşti.

Alex_Macedo [02.05.20 14:06:27] »

@BOGDAN DSN: Bogdane... Mi-a făcut mare placere să ne vedem de fiecare dată, la o vorbă, când ne-am nimerit a fi la întâlnirile AmFostAcolo. Tu eşti obişnuit cu scrierile mele dar nu pot să nu remarc că de ani de zile suntem pe aceeaşi direcţie ca format vacanţial. Ca întoteauna îţi mulţumesc mult şi ca adaos ţi-am iscat şi zâmbete... mai ales în aceste vremuri. Suntem noi mai... dinozauri pe aici dar uite că păstrăm o colegialitate şi amiciţie ce ţine de ceva ani. ​​

Evident că de la o vreme, am început să împart în două traseul, cam în toată Europa..., mai ales la noi. Parcă nu mai am stare să fac şnur. Poate vârsta... cine ştie? ​​ ​​

Mulţumesc Bogdan şi să auzim, vorbim numai de bine!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Alex_Macedo, alinafulg, crismis, Dan&Ema, mishu, zapacitu, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:
NOTĂ: Recomandările evidențiate (pe fond galben) aparțin unor autori cu statut membru GOLD sau superior


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.102645874023 sec
ecranul dvs: 1 x 1