ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 06.09.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Piatra Neamț
ÎNSCRIS: 23.06.10
STATUS: PARTENER
DATE SEJUR
AUG-2017
DURATA: 1 zile
familie cu copii
2 AD. + 3 COPII -- v: 9, 13, 16
PREȚ Combustibilul și răbdarea... ?
FĂRĂ transport

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
[fb]
TIMP CITIRE: 6 MIN

Peregrin prin Dobrogea – Canaraua Fetii

TIPĂREȘTE URM de aici

12 zile prin Dobrogea de sud și centrală, m-au făcut să respect în mod deosebit această zonă a României, în mare parte puțin știută de turistul grăbit. Acesta aflat în fugă pe panglica șoselelor care se scurg spre Litoral, de cele mai multe ori nu are timp sau nu se gândește că dincolo de orizontul șoselelor, se ascund comori turistice unice.

Am trecut așadar cu bacul pe la Călărași, am înoptat la Mănăstirea Dervent pe care am găsit-o absolut încântătoare în estetica ei și a doua zi am coborât spre sud - din nou spre frontiera României cu Bulgaria. Există aici există un culoar depresionar sec limitat de dealuri molcome, cu pereți de calcar specifici canaralelor (văi adânci, înguste și abrupte care seamănă cu canioanele, săpate în calcare sau loessuri de ape care astăzi nu mai există). Specifice Dobrogei, geomorfologia lor sa este cât se poate de interesantă, iar biodiversitatea lor, mare.

Accesul se face dinspre nord de pe DN3 Ostrov – Constanța, de pe porțiunea dintre Lipnița și Băneasa spre o astfel de canara, numită a Fetii. Pentru denumireexistă diverse legende, una mai realistă susținând că acolo erau ascuse fetele, în timpul invaziilor tătărești sau ale turcilor.

Un indicator destul de greu vizibil situat pe stînga șoselei, indică la dreapta cum mergi dinspre Lipnița și Băneasa, valea care continuă peste graniță pe teritoriul Bulgariei, unde este denumită Suha Reka (Râul Secat). Pe indicator se vede deasupra indicația spre Schitul Gherman, iar dedesubt cea spre Canaraua Fetii. Pe un drum de pământ (fost drum de exploatare) care traversează pădurea, se ajunge mai întâi la o o fostă carieră de calcar (cam la 1,8-2 km de DN3), de care se trece spre sud. Se ajunge relativ rapid într-o zonă cu blocuri de calcar cochilifer, cu pereți verticali care se ridică până la 40 de m înălțime și prezintă grote și nișe, hornuri, arcade, surplombe și pereți cu grohotișuri. Vizibili mai întâi pe stânga într-un larg luminiș (cam pe la 3,3-3,5 km de DN3), pereții de piatră după o nouă porțiune de pădure devin vizibili și semnificativ mai întinși (cam pe la 3,7 km de DN3) pe dreapta, față în față cu un schit cu hramul Sfântului Gherman din Dobrogea (cam pe la 4,2 km de DN3). Oarecum vis-a vis de schit, se găsește o peșteră rupestră cu urme de locuire - creditate a fi ale unui pustnic, motiv pentru care peștera a căpătat funcții cultice.

Accesul la peșteră este ușurat de un indicator, destul de facil și începe de pe drumul care duce la schit, de la poala pădurii, ocolind aria cultivată din lăcașului de cult. După aproximativ 10 minute de mers se ajunge la un intrând în stâncă prin care se coboară ușor și se trece printr-un coridor, pentru a ieși într-o grotă cu deschidere spre vale. Priveliștea este deosebită.

La schit există o mică crescătorie cu 1 pui de căprioară, câțiva păuni și câțiva porumbei. Acolo e liniște și sentimentul este plăcut.

La nivelul pereților și grohotișurilor se pot găsi fosile, cu destulă ușurință. Noi am găsit atât bivalve fosilizate (cel mai frecvent) cât și gasteropode.

Oricum, dedicați-vă cu prisosință o jumătate de zi explorării zonei, fiindcă merită cu siguranță.

P. S.

- Dacă mă uit în DEX, canara înseamnă stâncă (le fel ca în bulgară), astfel că folosirea lui pentru văi stâncoase pare puțin nelalocul ei. Cu toate acestea, se pare că geografii români folosesc termenul cu sensul de vale (a se vedea un material despre relieful structural).

- Se face frecvent confuzie între Canaraua Fetii și o altă canara - numită Canaraua Curvii, aflată mai la vest și mai la sud în perimetrul cătunului Olteni (cătun situat între satele Dumbrăveni și Viroaga pe DJ 391A). În respectiva canara se află "Peștera cu sarcofage de la Olteni", binecunoscută arheologilor. Cauzele confuziei se pare că sunt atât toponimia .... apropiată de gen feminin, cât și tendința folosirii unui nume mai "delicat", precum și folosirea ambelor peșteri (atât cea de la Canaraua Fetii cât și aceea de la Canaraua Curvii) atât pentru cultul creștin în diverse epoci (există supoziția întemeiată că Peștera cu Sarcofage a fost de fapt sediul unei biserici rupestre, iar cea de la Canaraua Fetii a fost locuită de un pustnic), cât și pentru ascunsul persoanelor de sex feminin (cu motive - se pare, divergente, de protecție la Canaraua Fetei și infracționale la cea a Curvii). Legenda cu fetele furate, ascunse acolo și necinstite de bandiți se referă la această peșteră (cu sarcofage), nu la cea de la Canaraua Fetii. Aceeași confuzie am făcut-o și eu, motiv pentru care nu am ajuns acolo (deocamdată...). Am ajuns însă la Calcarele de la Petroșani - situate în apropiere (am să le descriu într-un articol). Este de menționat că și mai spre sud-vest - spre localitatea Negru Vodă, se află Peștera de la Cerchezu, cu dezvoltare de aproximativ 100 m.

- Dat fiind că este zonă de stâncărie, iar zona este bătută intens de soare în anotimpurile calde, pe stâncărie se pot afla șerpi (inclusiv vipere). Recomandarea mea este să mergeți îmbrăcați cu pantaloni și cu încălțăminte aderentă și rezistentă. Oricât ar fi căldura de mare, nu recomand accesul în sandale și pantaloni scurți. Dacă vreți să explorați ceva mai insistent stâncăria, nu ar strica poate și niște jambiere (nu se știe niciodată…). Oricum, eu nu am dat de șerpi aclo, dar nu ar fi fost exclus.

- Luați-vă apă suficientă. Eu nu am văzut izovoare. Cu siguranță cei de la schit au o sursă de apă, dar nu cred că este cazul să fie deranjați.

- Să nu fiți mirați dacă apar – ca din întâmplare, patrule ale Poliției de Frontieră care vă pot întreba de sănătate. Granița e la 1,75-2,1 km în linie dreaptă față de schit (calculat pe Google Earth).

- Ce m-a nedumerit totuși, este cum au primit cei de la schit aprobare pentru construcția acestuia, într-o rezervație. Același lucru m-am întrebat și la Mănăstirea Casian. Sper să nu urmeze gaterele, apoi asfaltul, apoi boxele cu mulți decibeli și eventual ulterior grătarele cu mici asociate cu inevitabilelee gunoaie. Nu vreau să fiu înțeles greșit, acolo la schit e o oază de liniște și pace și mi-a făcut o deosebită plăcere să stau de vorbă cu unul dintre călugări (care din fericire era adeptul traiului într-o zonă cât mai izolată). Cu toate acestea ....

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Qvadratvus in 06.09.17 23:42:44
Validat / Publicat: 07.09.17 09:37:00
VIZUALIZĂRI: 4766INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 De la gura peșterii, privim spre schitul dedicat cuviosului Gherman. Totuși, e rezervație naturală ! Cum or fi primit aprobare ? Sper să nu urmeze gaterele și apoi boxele cu decibeli mulți !
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 31200 PMA (din 23 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

mishu [07.09.17 10:19:51] »

@Qvadratvus: Un articol foarte interesant. Felicitari, votat cu mare placere.

crismis [07.09.17 10:32:24] »

@Qvadratvus: Foarte fain! De Canaraua Fetii am auzit de cealalta, nu. Dobrogea este si pt mine un taram fascinant, incarcat de magie. Nu sunt cuvinte mari, pur si simplu asta simt de fiecare data cand ii trec granitele... Mi-am propus de cel putin 2 ani sa haladuim prin sudul extrem al Dobrogei (sunt acolo si niste sate cu vechi biserici de lemn), dar inca n-am apucat.

Qvadratvus [07.09.17 10:56:58] »

Există și Canaralele Hârșovei, de asemenea arie protejată. Ceva similar se află și în zona unde sunt Calcarele de la Petroșani.

Faza e că după ce am trecut pe la Petroșani (Comuna Deleni, Jud. Constanța), studiind mai bine zona am aflat că am ratat câteva obiective la fel de interesante (Cheile Fântâna Mare și grotele numite Casele de Piatră - Casa Mare și Casa Mică).

Pe internet am mai văzut confuzia de nume cu Canaraua Fetii și lângă Petroșani, unde între Fântâna Mare și Petroșani există o vale numită Valea Bictir, unde se află o altă canara - cu peștera de rigoare, bineînțeles (folosită adesea ca adăpost pentru animale).

Zoazore [07.09.17 17:58:45] »

@Qvadratvus: Offf, ce de frumuseți puțin spre deloc cunoscute...

Testosu [07.09.17 21:12:53] »

@Qvadratvus: Fain articol! Felicitari!!!

webmaster [08.09.17 08:44:36] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Qvadratvus [15.09.17 17:00:54] »
tata123 🔱 [18.09.17 11:04:35] »

@Qvadratvus: Locuri puțin cunoscute... mai deloc promovate... identificate și căutate doar de cei interesați. Dar, surpriza poate fi mare și pentru cei neinițiați, uimirea poate fi maximă în fața unui peisaj ițit într-o vâlcea, admirația mută în fața operelor naturii. Felicitări pentru articol și mai ales pentru scoaterea la lumină a unor obiective inedite.

La începutul verii am studiat hărți ale zonei și imagini, tentația fiind mare de a merge pe drumeagul ce se deschide între localitățile Lipnița și Băneasa către pereții de stâncă și schitul „Sf. Cuv. Gherman”. M-a oprit faptul că nu cunoșteam starea drumului. Frumoase fotografii!

Qvadratvus [18.09.17 17:05:33] »

Drumul poate fi accesat și de mașini cu garda la sol mai joasă, cel puțin până la schit. După acesta însă, nu aș garanta.

Oricum, dacă vrei să te duci dincolo de schit, cred că e util să iei legătura mai întâi cu o patrulă a Poliției de Frontieră. Nu de alta, dar oricum te vor întreba ce faci pe acolo, mai ales că acum zona de la graniță e folosită de grupuri de emigranți care vor să treacă pe șest. Din ce am văzut în materialul lui Ică Giurgiu pe care l-am postat în linkul de mai sus, cele mai faine chestii se află dincolo de schitul Cuv. Gherman.

P. S. Eu am dedus că cei de la PF au senzori de mișcare și/sau camere video instalate- cel puțin pe drumul dintre carieră și schit. Nu de alta, dar au apărut în foarte scurt timp după ce noi am ajuns lângă schit, iar la carieră erau niște tipi care încărcau piatră de construcție fără să fie deranjați de nimeni, iar mașina lor a apărut dinspre nord și nu dinspre graniță (în concluzie fusese alertată de la centrul corespunzător, de monitorizare). Bine, oficial cei de la PF veniseră să revadă cică pe căpriorul și pe păunii de la schit, dar nu s-au dezlipit de noi până nu au văzut că ne cățărăm spre peștera pustnicului. Oricum, probabil că și cei de la schit pun mâna pe un mijloc de comunicare și raportează, când văd străini în mișcare, prin zonă.

I-am întrebat pe cei de la PF dacă mergând înainte nu riscăm cumva să trecem granița și au zis că din acest punct de vedere putem să stăm liniștiți, că oricum vom fi opriți de colegi de ai lor.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, mishu, Qvadratvus, tata123 🔱, Testosu, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2023 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0644860267639 sec
ecranul dvs: 1 x 1