ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 04.09.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Galați
ÎNSCRIS: 27.07.12
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2016
DURATA: 1 zile
familie cu copii
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Vatra Dornei și împrejurimile

Dinspre Bucovina spre Maramureș

TIPĂREȘTE URM de aici

Fac parte dintre cei ce consideră drumul ca făcând parte din excursie, de cele mai multe ori oferindu-ne satisfacții la fel de mari ca și destinația propriu-zisă. De aceea în rândurile ce urmează vă voi povesti despre drumul pe care noi l-am ales pentru a traversa din Bucovina în Maramureș și despre ceea ce ne-a încântat pe parcurs.

Inițial, vroiam să trecem prin Pasul Mestecăniș; de la Vama am fi luat-o spre Câmpulung Moldovenesc, apoi satul-muzeu Ciocănești (pe care nu concepeam să-l ratăm!), Cârlibaba și Borșa. Citisem că drumul e prost de la Mestecăniș spre Borșa, dar cât de rău putea să fie?! Să zicem că ne va lua nu o oră să străbatem cei 60 și ceva de km, ci două sau chiar trei - ce dacă? eram în vacanță doar, nu ne grăbeam niciunde. Da, dar... „mai m-am gândit! ”, vorba văcuței Fulga și... dacă tot suntem în zonă, de ce să nu ne abatem puțin și prin Vatra Dornei?! Mai ales că și gazdele noastre de la Casa Elvira ne-au sfătuit ca nu cumva să mergem pe Mestecăniș! Ok, Vatra Dornei-Bistrița să fie, dar eu nu renunț la Ciocănești, să fie clar!

Părăsim Vama în tihnă, undeva pe la mijlocul dimineții, care se anunță mirobolantă. Urmăm drumul european spre Câmpulung Moldovenesc, traversând sate frumoase, străjuite de-o parte și de alta de coline înverzite, decorate cu pâlcuri de brazi, idilice căpițe de fân și, din loc în loc, văcuțe păscând. Ne simțim transportați într-o poveste și nu știm încotro să privim mai întâi! În Iacobeni facem dreapta pe un drum județean peticit, dar încă destul de funcțional și care, după doar vreo 10-15 km ne conduce în Ciocănești.

Satul-muzeu în aer liber Ciocănești este renumit pentru faptul că aproape toate clădirile sale, fie ele case de locuit sau instituții, sunt decorate cu motive tradiționale bucovinene. Asta pe lângă peisajul de vis în care l-a plantat Bunul Dumnezeu! Nu știu cât de mult este popularizat acest loc în România, eu am aflat despre el acum câteva luni dintr-o știre tv, apoi am căutat pe net și am citit mai multe; cert este că se află, cu siguranță, la loc de cinste în ghidurile despre România ale turiștilor străini. Peste vreo 2-3 zile, la pensiunea unde ne-am cazat în Ieud, aveam să întâlnim un tânăr neamț care călătorea singur și care dorea să ajungă a doua zi la Suceava. Tati l-a sfătuit să meargă prin Bistrița, dar el nu înțelegea de ce. Am adus o hartă și i-am explicat: „Uite, pe aici e drumul prost. E mai bine să mergi pe dincoace, ocolești o grămadă, dar drumul e bunicel... Ce-i drept, sunt vreo 2 semafoare și între Năsăud și Moisei... ” El mi-a arătat pe hartă Ciocănești și mi-a spus: „AICI vreau să ajung neapărat! ” „Aha! Bine! Ai dreptate, cât de rău poate fi?! Ia-o pe acolo! ”

Ciocănești chiar e un loc pe care nu trebuie să-l ratezi dacă te afli în zonă, ba aș zice că merită să vii special pentru el! Fiecare metru pe care îl parcurgi îți oferă alt și alt peisaj, toate demne de ilustrate poștale! Ne oprim și noi în centrul localității să facem câțiva pași pe jos, să admirăm mai îndeaproape frumusețile locului. Imediat pe dreapta ne întâmpină Muzeul Oului, al treilea de acest gen cu care ne-am întâlnit în Bucovina. Fiind luni, muzeul e închis, dar oricum nu știu dacă l-am fi vizitat, avem încă proaspete pe retine impresiile lăsate de omologul lui din Vama. Vis-a-vis, o casă tradițională frumos decorată cu motive tradiționale adăpostește un muzeu etnografic; pe acesta am fi dorit să-l vizităm, dar, fiind luni, l-am găsit și pe el în pauză de relache. Evident, „drumurile nostre poate se vor întâlni vreodatăăă... ” Va trebui să revenim, ați înțeles, mai ales că descoperim în sat și ceva pensiuni drăguțe! Doamne, ce-mi place când îmi rămân astfel de restanțe turistice! Câte vise minunate aduc după ele!

O să atașez fotografii să vă povestească ele despre frumusețea acestui loc, eu chiar nu știu cum s-o fac! A, ba poate ar mai trebui să vă spun despre berea locală artizanală despre care Tati a aflat întâmplător intrând într-o prăvălie sătească. A cumpărat un pet, dar hotărâm să-l desfacem la destinație. Mai târziu, descoperim citind eticheta că nu avea alcool, deci ar fi mers și la volan, dar prea târziu, deja se încălzise! La Ieud am pus-o la rece într-un frigider comun și am uitat de ea. De tot! Deci trebuie să revenim la Ciocănești, v-am zis!

Facem calea întoarsă și din Iacobeni continuăm drumul spre Vatra Dornei, pe care o accesăm nu după multă vreme. Parcăm chiar în centru, plătim pentru vreo 2 ore. Traversăm și dăm de o zonă pietonală, mărginită de magazine de-o parte și de alta. În capătul dinspre râu, sunt și vreo 2 terase așa, chiar în mijlocul drumului, iar la capăt de tot o fântână arteziană. Apoi traversăm încă o stradă circulată, pe urmă calea ferată, podul peste Dorna și... iată-ne chiar în fața parcului central. Dăm o tură prin parc, e umbră și răcoare plăcută, admirăm statuile scriitorilor și muzicienilor (îmi amintesc de Chișinău!), zăbovim câteva minute pe o bancă, vis-a vis de foișor, închipuindu-ne fanfara cântând... Chiar, oare mai cântă vreo fanfară prin parcurile stațiunilor noastre de munte?!

Ne întoarcem pe cheiul Dornei, pe care sunt din loc în loc zone de relaxare cu bănci cu vedere la râu sau la oraș. Râul e destul de curat, dovadă că pe el plutesc rățuște cu puii lor, iar vederea lor ne umplu sufletele de duioșie!... Aproape că uităm să admirăm partea opusă a străzii, de pe care ne salută clădiri bătrâne, unele ținându-se încă bine pentru vârsta lor, altele... bătrâne și bolnave:(...

Strada cotește spre stânga, părăsind cheiul râului. Lăsăm în urmă Hotelul Carol, căruia i-am pus „gând rău” încă de când l-am zărit pe booking, și ne îndreptăm spre terasa frumos decorată cu flori a vilei Călimănel. E prea devreme pentru prânz, dar o cafea și o răcoritoare parcă ar merge. Servirea e profesionistă, băuturile sunt bune, atmosfera... „pansament pe neuron”! Ne întoarcem la mașină pe unde am venit și decretăm: și aici o să mai venim cândva!

Mai departe, drumul ne duce firesc către Bistrița. Dar până acolo... mai va! Trecem prin Piatra Fântânele și îmi amintesc că aici e un hotel oarecum celebru, sau cel puțin controversat, așa zis „al lui Dracula”; îmi plac chestiile controversate și îmi place să văd cu ochii mei și să-mi fac propriile păreri, deci probabil că și Dracula ăsta ne va avea cândva ca oaspeți. Urcăm, urcăm, urcăm... Normal, trebuie să trecem munții. Când ajungem sus, avem senzația că am aterizat pe acoperișul lumii! Oprim și noi într-o parcare imensă, în fața unei pensiuni care se cheamă „Cota 1201”. Doar atât, 1200?! Credeam că am urcat vreo 5000, sau așa ceva... Mă rog, priveliștea văilor împădurite e de vis, nu ne mai săturăm s-o admirăm și s-o pozăm! Dar pe cai, mai departe! Mai departe străbatem o sumedenie de sate ce includ toponimul „Bârgău”: Mureșenii Bârgăului (de aici se face drum în stânga spre Cobilița, alt loc controversat, despre care trebuie să mă lămuresc într-o zi), Bistrița Bârgăului, Prundu Bârgăului, Mijlocenii, Josenii și chiar Rusu - toate ale Bârgăului. Mă intrigă numele dar, spre rușinea mea, nu știu ce Dumnezeu o fi asta, bârgău?! (Rămân în neștiința mea până la o sursă de net, când aflu: „Munții Bârgăului: munți joși în Carpații Orientali, delimitați de râurile Someșul Mare, la nord, Bistrița Ardeleană și Pasul Tihuța la sud, situați între Munții Rodnei și Călimani... ” Aha!)

Ajungem în orașul Bistrița, în care mie una nu mi-au mai călcat până acum pașii (mă îngrozesc în ultima vreme, prin câte locuri din țara mea nu am fost niciodată! ; Doamne, cât am de recuperat!). Decidem să nu trecem chiar ca gâsca prin apă, să ne abatem puțin prin centru. Parcăm și-o luăm la pas. Centrul pietonal al orașului e amorțit sub razele soarelui de vară, puțină lume pe străzi, terasele aproape goale. În curând, ajungem în fața simbolului orașului, frumoasa biserică evanghelică, datând din sec. 13 și deținând cel mai înalt turn de piatră din România (aflasem chestia asta când am vizitat Sibiul, cum meșterii bistrițeni i-au păcălit pe cei sibieni scurtând cu câțiva cm sfoara cu care au măsurat turnul bisericii lor; meșterii sibieni s-au culcat astfel pe-o ureche și nu și-au mai înălțat turnul pe cât vroiau).

Biserica e închisă și n-o putem vizita, dar nu suferim prea tare, oricum locul ne place și... vom mai veni, ați ghicit! Îi dăm ocol însă, o pozăm din toate unghiurile și ne bucurăm de umbra sa binefăcătoare. Pe partea opusă bisericii, descoperim o serie de panouri cu imagini și texte referitoare la istoria urbei (se subliniază importanța ei comercială), precum și un altul cu fotografii, sugestiv intitulat „Mândru de Bistrița”. Ne întoarcem în zona pietonală, presărată din loc în loc cu niște simpatice statui reprezentând... struți! M-au intrigat și struții și am citit când am putut: se pare că struțul este împrumutat de Bistrița de pe blazonul Casei d'Anjou (alături de crinul regal), fiind considerat în perioada medievală una dintre cele mai puternice păsări, singura care era capabilă să omoare un cal. Nu e de mirare că struțul devine astfel mascota orașului! Simpatică, dealtfel, dar foarte controversat prețul plătit pe aceste statui din fibră de sticlă!

Ora prânzului a cam trecut și n-am vrea decât să ne amețim un pic foamea, păstrându-ne pentru bunătățurile care ne așteaptă la Ieud (am citit eu!). Așa că ne luăm niște brânzoaice de la un chioșc și... pe cai din nou!

Direcția - Năsăud, apoi ținem tot înainte drumul spre Moisei. Demarcația dintre județele Bistrița-Năsăud și Maramureș este reprezentată de o poartă maramureșeană mare cât șoseaua și ne bucurăm trecând pe sub ea, înseamnă că nu mai avem mult! Parcă și soarele strălucește altfel acum, parcă mai verzi sunt colinele, parcă mai aromate fânețele! În Săcel, cotim stânga spre Dragomirești, Bogdan Vodă și iar stânga spre Ieud. Porți tradiționale, cergi înflorate, biserici de lemn cu turle străpungând cerul albastru... Suntem deja amețiți de frumusețe, oare cum o să supraviețuim încă 4 zile?!:)

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de crismis in 04.09.16 18:13:11
Validat / Publicat: 04.09.16 21:10:11
VIZUALIZĂRI: 3959INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în VATRA DORNEI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
11 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (crismis); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Ciocănești, satul-muzeu
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 68800 PMA (din 52 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
Articol de elită, apreciat de suficienţi votanţi pentru a-i fi alocat, automat, ZUPERBONUSUL (în valoare de 20000 PMA).

ECOURI la acest articol

11 ecouri scrise, până acum

webmasterX [04.09.16 21:09:50] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Vatra Dornei și împrejurimile, VATRA DORNEI" (deja existentă pe sait)

crismis [04.09.16 21:17:56] »

@webmasterX: Mulțumesc, n-am știut exact unde să-l încadrez!

Safta Radu [04.09.16 21:36:47] »

Frumos, frumos... Bucovina şi Maramureş, locuri minunate, pe unde eu nu am mai ajuns de vreo 6-7 ani. Mi-am propus pentru concediul din 2017 un periplu de 8-9 zile în cele două regiuni istorice, sunt atât de frumoase, cu atît de multe obiective de vizitat...

Un articol de elită, cu fotografii pe măsură, cel puţin P03 este de pus pe desktop. Felicitări!

elviramvio [04.09.16 21:38:01] »

@crismis:

Fac parte din grupul celor ce considera drumul spre destinatie ca o alta vacanta sau ca o conditie sine qua non a acesteia. Si nu pot sa nu remarc multele adevaruri pe care le-ai punctat subtil in articolul tau. Si noi avem de recuperat, am umblat mult prin tara inainte de 2000, apoi ne-am... trebuie sa revedem Ardealul si Bucovina.

Vacante frumoase sa aveti, oriunde mergeti!

calatorul [04.09.16 22:16:02] »

@crismis: Ah, de cand vreau sa refac drumul asta pe sosea, pe care am mers si cand s/a asfaltat pentru prima oara, era un santier nebun si imposibil de circulat.

Frumoase locuri stim, interesanta relatare desigur, grozave poze bineinteles. Iar casele din Ciocanesti eu spun ca seamana cu cele de la Bicaz, pe drumul care urca de la baraj, prin dreapta lacului, spre ceea ce localnicii numesc coada lacului. Frumoase cu toate, si demne de vizitat. Felicitari pentru aceasta excursie si vacante frumoase!

crismis [05.09.16 15:26:53] »

@All : Mulțumesc pt aprecieri, urați-mi baftă în bătălia cu nemilosul Timp, că abia aștept să vă povestesc mai departe!

elviramvio [05.09.16 15:43:24] »

@crismis:

Bafta! Noroc! Spor la scris! Inspiratie ai, nu-i de urat la asta pentru tine. Si am pus o pila la Cronos, sa se uite si el la atii care pierd vremea, nu la calatori harnici ca voi. Deci treburile sunt rezolvate, doar sa-ti mearga internetul bine!

Aurici [09.09.16 10:41:51] »

@crismis: Din toată țărișoara noastră, zona de care ne povestești, a fost cea mai bătută de noi din cauza prietenilor buni pe care îi avem la Gura Humorului, care ne sunt și ghizi când ajungem în zonă. Pentru că în afară de zonele consacrate d. p. d. v. turistic ne place să ajungem în sate, în cele mai ascunse cotloane, ei ne sunt de mare ajutor și ne place să revenim mereu și mereu. M-am bucurat de toate pozele tale pentru că toate locurile îmi sunt familiare și dragi. Și pentru că am făcut o pauză destul de mare (n-am fost din 2014), am pus zona în top 5 pentru anul viitor, pentru o vizită cât de scurtă.

Abia aștept pozele și povestea mai departe.

Călătorii frumoase că văd că te-ai pornit...

crismis [09.09.16 16:46:39] »

@Aurici: Multumesc pt cuvintele frumoase! Da, ne-am pornit si suntem dispusi sa recuperam!... Partea buna cu lucrurile mai putin placute e ca totusi se sfarsesc si ele intr-o zi (sau macar isi atenueaza suflul). Si am constatat ca se pot face excursii excelente si cu buget redus! De fapt, eu (ca si tine) sunt genul care pot sa merg 2 km mai incolo de casa si sa gasesc chestii fascinante, uimitoare, nemaipomenite!...

adri-nico [03.01.17 13:52:49] »

Am fost in Vatra Dornei in Ajunul Craciunului, dar in afara de parc si de hotelul Carol, parca nimic nu imi este familiar. Si nu imi amintesc de nici o apa... Zau ca am nevoie de tratament! Doar pozele cu peisajele minunate seamana cu ale mele!

crismis [03.01.17 14:21:50] »

@adri-nico: Povesteste, povesteste!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adri-nico, Aurici, calatorul, crismis, elviramvio, Safta Radu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.103894948959 sec
ecranul dvs: 1 x 1