ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.08.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
97.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
[fb]
TIMP CITIRE: 9 MIN

Pledoarie pentru Dobrogea

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

... în nici o parte a Europei nu găsim, pe o suprafață așa de restrânsă, o varietate așa de mare de terenuri, un climat așa de curios și de schimbător, de aci condițiuni așa de felurite de traiu – căci într-un fel trăiesce locuitorul din desfătătoarea vale a Taiței, altfel lipoveanul din Lagune și cu totul altfel plugarul din câmpiile arse de soare ale Caraomerului – un mozaic mai împestrițat de popoare, fiecare cu datinile, eresurile și deprinderile lui, un mai bogat material archeologic, un teren mai cutreierat de invazii și mai călcat de răsboaie și în fine un câmp mai deschis exploatării solului și subsolului, ca în Dobrogea.

Dar nota cea mai caracteristică acestui petic de pământ, așezat la vărsarea unei mari artere fluviale și pe coasta unei Mări, cea mai furioasă și odinioară cea mai neospitalieră, este că natura a înzestrat Dobrogea cu un sol și un subsol foarte bogat, că posițiunea ei geografică este din cele mai fericite, dar că numai vitrega aducătură a împrejurărilor și omul s-au opus desvoltării sale economice – scria căpitanul M. D. Ionescu în lucrarea „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea”, carte monumentală de aproape 1000 pagini publicată în 1904.

Scriu acest articol ca o reacție pozitivă la review-ul lui Dan&Ema publicat sub titlul „O Dobroge nepusă în valoare” (vezi impresii). Are dreptate atunci când spune că este dezamăgit de nepăsarea autorităților laice și religioase în ceea ce privește amenajările și promovarea obiectivelor istorice ori bisericești. Pe mine însă m-a îndurerat nota dată „cadrului natural” – doar un 25%, o notă nemeritată după părerea mea pentru frumusețea specială emanată de Dobrogea. Aceleași obiective le-am vizitat și eu cu câțiva ani în urmă și le-am prezentat într-un articol din primăvara acestui an sub titlul „Locuri mai puțin cunoscute în Dobrogea” (vezi impresii).

Noi am fost însă foarte încântați de locurile străbătute, altă dovadă că oamenii sunt atât de diferiți și au opinii diverse despre aceleași obiective vizitate. Mi-au rămas în minte imaginile cu terenul stâncos, mărăcinii uscați și scările ce coboară spre Peștera Sf. Ioan Casian; Sfinxul dobrogean ce străjuie intrarea în peșteră își are locul în cutia cu amintiri; simt și acum gustul extrem de gustos al ciorbei de cartofi, de post, mâncată la mănăstire, la umbra clădirilor de piatră. Bucata de drum neasfaltat ce străbate câmpia către înălțimea pe care e situată Mănăstirea Sf. Ioan Casian o putem privi ca un mic efort de a ajunge într-o zonă extrem de frumoasă. Un alt loc cu impact vizual și emoțional mare este constituit de Cheile Dobrogei – vechi pereți de calcar, foști atoli, așa cum bine preciza @abancor în ecourile postate la articolul meu. Poți petrece o oră printre „înălțimi”, te poți cățăra printre stânci ori explora micile peșteri săpate în calcar – vechile chei farmecă prin imaginea ce o prezintă călătorului. Cetatea Capidava, fortificație întreținută de toate populațiile ce s-au perindat pe acolo (geto-daci, romani, bizantini), a intrat în sfârșit într-un proces de reconstrucție și reabilitare binemeritat. Săpături arheologice se desfășoară aici de ani de zile, nu era nimic amenajat pentru vizitare (situație întâlnită și la alte vechi cetăți dobrogene). Însă panorama ce se deschide de pe zidurile cetății către Dunăre nu cred că merită doar o apreciere de 25%. Șoseaua continuă spre Cernavodă în apropierea fluviului – e un loc mai puțin străbătut de călători – poate acesta e și farmecul.

Tablourile întâlnite în aceste peregrinări au fost atât de surprinzătoare și deosebit de frumoase încât am trecut mai ușor peste lipsa infrastructurii ori a panourilor informative. Peisajele dobrogene sunt de cele mai multe ori aride și eminamente rurale. Au ceva din începuturile primordiale: stânci, arbuști și copaci pitici, mărăcini uscați, aer fierbinte – o senzație pe care o simți dacă te gândești la drumurile parcurse de sfinții ce au creștinat aceste pământuri. Ne vom întâlni des pe șosea cu măgăruși, cârduri de gâște ori turme de oi, dovezi fiind fotografiile atașate la impresiile de călătorie. Satele cocoțate pe costișe, privite de la distanță sunt adevărate oaze de verdeață și pustii la orele amiezii atunci când soarele dogorește intens.

Dobrogea e un tărâm aparte, un mix de peisaje, un mix de populație, un mix de obiective. Noi am fost impresionați de peisajele acestei regiuni începând chiar cu traversarea cu bacul a Dunării (vezi impresii) pe la Călărași și continuând cu terasele pline de vii din zona localității Ostrov. Șoseaua trece pe lângă marele Lac Bugeac și trece prin fața Mănăstirii Dervent, celebră prin izvorul și crucile de leac. Forma și culoarea alb-roșie a turnului clopotniță atrag ca un magnet privirea; deosebit este și agheazmatarul din curte ce oferă apă sfințită dintr-un mare vas de lut. La Lipnița a apărut în ultimii ani o nouă mănăstire, iar până să ajungem în orașul Băneasa putem vizita rezervația Canaraua Fetii – versanți abrupți, un fel de canion ce ascunde și urme ale creștinismului timpuriu – loc neamenajat dar de o frumusețe sălbatică (https://kladia. info/blogs/index.php? blogid=3&itemtype=thematic&itemid=572). În localitatea Ion Corvin vom întâlni un loc sfânt pentru români Peștera Sfântului Apostol Andrei, cu o impresionantă biserică albă și un mozaic deosebit reprezentându-l pe Apostolul Andrei. Alte obiective importante ce le găsim pe drumul spre litoral sunt: cetatea Adamclisi (superb – are și panouri informative), monumentul Tropaeum Traiani (restaurat), muzeul Casa Zulfie Totay din Cobadin (singurul muzeu tătăresc din România), ansamblul rupestru de la Murfatlar (bisericuțele în cretă de la Basarabi – sunt celebre simbolurile de aici; păcat că nu se găsește o soluție pentru a se vizita).

Drumul ce trece printre lacuri și stuf către Cetatea Histria este pitoresc; cetatea în sine și muzeul aferent sunt deosebite: întinderea mare, combinația de piatră, marmură și cărămidă creează jocuri de culori interesante, coloanele proiectate pe fondul Lacului Sinoe impresionează, etc. Babadagul cu minaretul semeț al geamiei Ali-Gazi Pașa și muzeul de artă orientală se ivesc în drumul spre Tulcea. În apropiere se află și Cetatea Enisala – vechea Heracleea ce domină lacul Babadag și Razim, ce i-au îngrădit ieșirea la mare. Turnul cetății se observă de la distanță, vântul vâjâie permanent printre zidurile ce au scris istorie. De vizitat și gospodăria țărănească conservată „in situ” la Enisala ce pune în lumină viața rurală a zonei. Jurilovca se impune în rândul obiectivelor de vizitat prin portul vechi unde vedem ambarcațiuni lipovenești, dar și prin casele tradiționale dobrogene, unele acoperite cu stuf încă. În apropierea localității găsim cetatea Argamum și Capul Doloșman – peisaje unice și spectaculoase.

Recomand și vizitarea mănăstirilor Celic-Dere, Saon și Cocoș, pe lângă alte câteva mai nou înființate. Un obiectiv important este și monumentul paleocreștin de la Niculițel, ce conține o bazilică precreștină de secol al IV-lea și cripta sfinților-martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip. De asemenea, la Murighiol se află cripta unde au fost descoperiți sfinții mucenici Epictet și Astion (cei mai vechi sfinți descoperiți și identificați pe teritoriul țării noastre) – lângă cetatea Halmyris (și aici se construiește o catedrală monumentală).

Să nu uităm și Munții Măcinului, cei mai vechi munți din România, care ne delectează cu zone deosebite, vegetație și faună rară. Se distinge Vf. Tutuiatu (467 m) și lacul Iacobdeal.

Prin aceste enumerări de obiective vreau să aduc în atenția Dvs. frumusețea tărâmurilor dobrogene, diversitatea etnică și peisagistică a zonei dintre Dunăre și Mare. Cetăți sunt multe, puse în valoare ori nu, mănăstiri la fel, găsim muzee și case memoriale (Panait Cerna), monumente naturale și rezervații – Dobrogea ne surprinde din toate punctele de vedere.

Pentru aprofundarea obiectivelor turistice din Dobrogea puteți consulta saiturile oficiale ale unor proiecte:

cetateaenisala.ro

traseeostrovadamclisi.jud ... ul-constanta.ro

histria-cheiledobrogei.ro

cjc.ro/ictcad/index.php?lg=1

turismct.ro

cjc.ro/MINAC/ro/index.html

De asemenea, foarte frumos au vorbit despre Dobrogea mai mulți utilizatori AFA și chiar dacă au întâmpinat greutăți și neajunsuri au recomandat vizitarea acestei regiuni:

•cetățile dobrogene au fost explorate de @crismis și prezentate aici (vezi impresii);

•pe drumuri dobrogene a mers și @iulianic, cu bune și rele (vezi impresii);

•canalul Alionte și Insula Inelul de piatră din apropierea Capidavei sunt frumos illustrate de @laurao într-un review (vezi impresii)

•Munții Măcinului ne sunt prezentați, prin text și imagine, de @Chloe aici (vezi impresii); fotografii deosebite de pe Culmea Pricopanului a postat și @Neptunus în articolul de aici (vezi impresii);

•cetatea Histria ne este dezvăluită de @irinad în articolul postat cu puțin timp în urmă aici (vezi impresii).

Și sunt multe articole dedicate Dobrogei ce ilustrează mai ales prin fotografii frumusețile zonei; îmi cer scuze celor ce au scris și nu i-am menționat aici.

Timpul le va rezolva pe toate – în sens bun ori în sens rău. Eu sper că lucrurile se vor mișca în sensul bun și în Dobrogea. După părerea mea este o zonă superbă, pe care o recomand spre vizitare, chiar dacă mai există și lucruri în minus.

Între ostroave, pe canalurile înguste cari le despart, e o liniște imensă, de la apa care curge domol, până la cerul înalt, albastru. O lotcă plutește deasupra, ușor, ca o nălucă. Pe malul ostroavelor, pădurea, vegetația exuberantă, se revarsă în apă. Lotca încape sub o salcie enormă, strâmbă, de pe mal. Și din nou e liniște, liniște imensă... – Geo Bogza, „Țări de piatră, de foc și de pământ”, 1939.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 03.08.15 14:29:42
Validat / Publicat: 03.08.15 15:47:39
VIZUALIZĂRI: 2318INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 Apus de soare pe Dunăre.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30800 PMA (din 34 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Dan&Ema [03.08.15 17:29:12] »

Eu imi doresc din tot sufletul ca infrastructura sa se ridice la nivelul anului 201X cat mai repede, sunt aproape sigur ca santierele vor lasa in urma obiective restaurate, sper ca autoritatile si nu numai sa promoveze obiectivele Dobrogei altfel decat o fac acum si sa aduca turisti care sa povesteasca si altora si sa aduca la randul lor alti turisti. Peisajele sunt superbe.

Nu sunt insa de acord sa fac un ocol la Capidava (cu buna stiinta) si acolo sa gasesc un santier fara sa existe o informatie pe site sau in alte materiale accesibile ca acest obiectiv se restaureaza si pana la data z este inchis total sau partial. Daca 2 femei mergeau singure printre zidurile cetatii ieri, erau cel putin fluierate si jignite de muncitori obraznici si asta pentru ca o restaurare se abordeaza romaneste, adica total neprofesionist. Am vazut in alte locuri cum se practica restaurari, ce informatii se trec pe panouri si ce exista in teren, dar aici nu este asa.

va fi insa altfel candva si daca voi reveni voi relata noua fata pe care o voi intalni.

Eu apreciez mult pasiunea ta pentru obiective si o impartasesc.

Plimbari frumoase si memorabile cu impresii placute tuturor!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
irinad [03.08.15 18:00:46] »

@tata123 - Un manifest în toată regula pentru Dobrogea pe care acest ţinut îl merită cu prisosinţă şi pe care-l iubim aşa cum se cuvine! Bravo, felicitări!

Testosu [04.08.15 08:12:06] »

@tata123 -Felicitari pentru aceasta initiativa!

webmaster13 [04.08.15 20:06:08] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

calatorul [06.09.15 20:46:49] »

INtr-adevar un tinut minunat Dobrogea asta, si cand spun asa nu ma opresc la VAma Veche ci mai cobor pana spre BAlcic cu aceeasi mare bucurie. Cand trec Dunarea si ajung in Dobrogea ma simt mereu in vacanta, poate apropierea marii, poate peisajele si vegetatia sau relieful ma provoaca la asta. M-as muta acolo daca as putea, adica daca mi-as putea face o casuta la malul marii, pentru zilele de vara desigur, sa stau cu fatza spre albastrul apei sau al cerului. Si m-as plimba printre podgoriile Murfatlarului sau pe dealurile Babadagului, pana sus langa Delta. Impresionanta si zona, nu doar situl istoric de la HIstria, pacat ca nu stim sa ducem mai multi oameni acolo sa vada locurile si situl. POate cu timpul, citind pe aici relatari asa de convingatoare, lucrurile vor merge mai bine. Multumesc, vacante frumoase.

tata123 🔱 [06.09.15 23:09:15] »

@webmaster13 - Mulțumesc, melodia e frumoasă; geamparalele sunt reprezentative pentru zona Dobrogei.

@calatorul50 - Speranță pentru mai bine există întotdeauna - ușor, ușor cu ajutorul unor proiecte bine gândite și chiar cu bani europeni vom aduce la lumină și obiectivele Dobrogei cea magică. Infrastructura e în curs de ameliorare/dezvoltare, multe situri arheologice urmează să fie puse în valoare, etc.

mprofeanu [03.04.21 13:50:24] »

@tata123:  Un articol minunat ce cuprinde frumusețea Dobrogei, citit acum cu și mai mare atenție, voi merge acolo, mai am 2 zile de așteptat...

De fapt ți-am recitit și alte articole din această zonă și mă voi ghida după ele... Nu voi rata mănăstirile, câteva cetăți dar și frumusețile naturale...

Mulțumesc încă o dată! ​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 🔱 [07.04.21 13:38:47] »

@mprofeanu:  Mă bucur că articolele „dobrogene” sunt utile călătorilor de azi; au trecut peste 6 ani de când am făcut această pledoarie pentru Dobrogea și încă îmi mențin părerea pozitivă despre frumusețile acestui tărâm dintre Mare și Dunăre. În anumite privințe mai e mult de muncă cum ar fi de exemplu în problematica amenajării cetăților antice, dar proiecte există (de pildă cetatea Carsium de la Hârșova: ziarulnatiunea.ro/2020/12 ... evine-realitate).  

Vă doresc plimbare plăcută prin Dobrogea, vreme frumoasă și descoperiri interesante.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
calatorul, Dan&Ema, irinad, mprofeanu, tata123 🔱, Testosu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2023 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0827598571777 sec
ecranul dvs: 1 x 1