De treci codrii de arama .....

TIPĂREȘTE

Anul trecut, am facut o excursie mai lunga, ce a avut ca tinta vestica, Viena, am trecut prin Budapesta, am reintrat in tara pe la Valea lui Mihai, cu intentia de a parcurge nordul prin Maramures, trecand apoi prin Pasul Prislop in Moldova.

Aici, aveam de gand sa revedem dupa mai bine de douazeci si cinci de ani, acele nestemate ale credintei neamului romanesc de pe plaiurile bucovinene, care sunt manastirile -pietre de temelie crestina.

Nu mai trecusem niciodata prin Prislop, asa ca am putut pentru inca odata sa admiram frumusetea naturii de la inaltime, venind dinspre Borsa, avand in dreapta Muntii Rodnei iar de-a stanga soselei pe cei ai Maramuresului. In cel mai inalt punct al pasului, aveam sa aflam ca mai aveam vreo 30 km pana la Carlibaba si de-acolo, 24 pana la Iacobeni. Nu ne-am putut abtine, si acolo in varf, am intrat pentru un scurt popas in bisericuta construita parca special pentru a da drumetului obosit, un mic ragaz de odihna.

Coboram apoi, catre Pasul Mestecanis unde aveam sa intalnim Iacobeniul in legatura cu care aveam ceva amintiri legate de profesia mea. Va spun numai in treacat ca pe acolo, exista niste zacaminte ce contin mangan iar pe vremea cand chimia era infloritoare, am vazut acolo, niste bazine din bazalt, in care erau prelucrate minereurile in vremuri demult apuse...

Frumusetea locurilor, obcinele Bucovinei, verdele proaspat al padurilor de brazi, iti incanta privirea si nu poti sa nu-ti spui ca cei ce sustin ca tara asta este saraca, o fac numai fiindca ei habar nu au ce inseamna saracia...

Nu este locul pentru speculatii de acest fel pe aici, asa ca, mergem mai departe, catre Vatra Moldovitei dupa ce am facut un popas la o benzinarie, pentru a da" o mana de ovaz "celor 65 de bidivii ce aveau sa ne poarte mai departe pe urmele istoriei indepartate, dar, atat de apropiate de sufletele noastre prin tot ce aveam sa aflam. Nu mai departe decat la Moldovita, prima dintre manastirile vizitate, ni se spune de catre un calugar batran ca in codrii ce acopereau odinioara, cele doua obcine ce conduc valea Moldovitei, precum si paraul Ciumarna, traiau inca din secolul al XIV-lea, numerosi pustnici care cu timpul si-au intemeiat o modesta bisericuta din lemn.

Pe langa ea, s-au construit apoi chilii, nascandu-se astfel o comunitate duhovniceasca, ce avea sa se extinda, bisericuta din lemn, fiind inlocuita cu una din piatra. Ruinele acesteia sunt vizibile si astazi, nu departe de zidurile actualei manastiri, ctitorita de Petru Rares, pe la 1532. In curtea manastirii, am facut cateva fotografii langa un bust al domnitorului, os din neamul Musatinilor. Biserica Manastirii Moldovita este pictata, dupa tipicul tuturor bisericilor monahale bucovinene, la exterior, fapt ce nu-l vom intalni la bisericile din Neamt. Predomina rosul si albastrul pe peretii exteriori, pictura de aici, impunandu-se ca "unul dintre cale mai importante monumente de arta romaneasca veche ".

Pe peretii interiori, vom descoperi cel mai reusit portret al lui Petru Rares, iar pe peretele vestic, fiecare membru al familiei domnitorului, este individualizat, distinct. Chipul Maicii Domnului, are multe asemanari cu fizionomia femeilor din partea locului. Fecioara cu Pruncul, pictata in luneta usii intrarii in naos este considerata de exegeti ca fiind cea mai sensibila imagine plastica a maternitatii din pictura noastra medievala. Peretele exterior, sudic, se pastreaza cel mai bine, ca de altfel in toate cazurile bisericilor din Bucovina, pe cel nordic, abia se mai disting culorile; de o valoare aparte, estetic, dar si spiritual crestin sunt Arborele lui Iesei si Asediul Constantinopolelui.

Ne despartim cu greu de Moldovita, pentru a continua drumul spre Sucevita, unde aveam sa innoptam la un han din comuna, ce avea camere cu un confort mediu, cam de doua stele, dar am avut unde sa innoptam fara sa fi facut o rezervare prealabila, asa ca am fost foarte multumiti. A doa zi, dimineata, cautam manastirea Sucevita si o aflam repede, pe valea raului cu acelasi nume. Construita intre anii 1581-1601 cu cheltuiala intregii familii de boieri Movila, intre care, Ieramia a carmuit Moldova intre anii 1595-1606, o perioada destul de lunga, judecand dupa alte domnii ale timpului, ce se succedau dupa cea a lui Stefan, precum margelele pe ata la un an sau doi una dupa alta, dupa cum era voia Inaltei Porti.

Biserica, cu hramul Invierea Domnului, este construita imbinand armonios elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor bisericidin lemn, din Moldova. Pictura, facuta in fresca de doi pictori moldoveni: Ioan si Sofronie intre 1995 - 1996, ni se pastreaza in forma originala, pe un fundal verde, la exterior, este cea mai bine pastrata din grupul bisericilor moldovenesti cu pictura exterioara. S-a conservat destul de bine si fresca de pe peretele de nord, cea care, la Sucevita reprezinta la dimensiuni monumentale, "Scara Virtutilor ", capodopera a picturii medievale romanesti, impresionanta prin contrastul dintre ordinea ingerilor si haosul iadului. Pe peretele sudic, domina, ca si la Moldovita, Arborele lui Iesei iar pe peretii celor trei abside, in sapte registre, este reluata o tema unica in arta crestin -ortodoxa, creatie a scolii de pictura din Moldova: " Rugaciunea tuturor sfintilor ".

In gropnita bisericii se afla mormintele fratilor Ieremia si Simion Movila, iar pictura murala interioara, se impune printr-o semnificativa valoare estetica. Privita de pe una din culmile din apropiere, manastirea, are o frumusete aparte, iti incanta privirea ti-o vei aminti ca pe o bijutrie a creativitatii arhitectonice in domeniu.

Cu bucurie in suflet, ne indreptam spre nord, trecem prin Radauti si condusi de o sosea impecabila, reasfaltata de curand, ne indreptam catre Obcina Mare, la poalele careia, intr-un peisaj magnific am regasit vechea Manastire Putna. Aici odihneste pentru vecie Binecredinciosul Stefan, care pe la 10 iulie 1466 a pus piatra de temelie a manastirii. La 3 septembrie 1969 avea sa se faca sluba de sfintire a bisericii, dupa biruinta de la Lipnic, asupra tatarilor.

In muzeul manastirii, pe care l-am parcurs cu acelasi interes ca acum aproape trei decenii, nu l-am mai intalnit pe preotul ghid care se adresa unui auditoriu nu prea larg intr-un fel pe care nu-l voi uita niciodata...

Eram in acea sala a muzeului, care-l are pe Stefan pe peretele din fata, pictat magistral, cu o mana pe sabie si cu cealalta pe sceptrul puterii, pe un perete se afla harta Romaniei, asa cum arata ea astazi iar pe celalalt, harta tarii pe care ne-a lasat-o Stefan in custodie spre pastrare pentru generatiile viitoare, dar...

Ghidul de atunci se adresa numai copiilor din grup... draga Doamne, cam asa:

" Dragi copii! Ce credeti voi ca gandeste Maria Sa, Stefan, atunci cand vede ce a mai ramas din Tara Moldovei, din cea pe care ne-a lasat-o el, cand si -a dat obstescul sfarsit, la 2 iulie 1504? "

Era pe vremea cand nu se puteau spune prea multe, dar curajul pe care ti-l da evidenta istoriei, era la el acasa in sufletul acelui calugar, ce nu se sfia sa spuna lucrurilor pe nume. Pentru cine avea urechi de auzit...

Mai tarziu, s-au construit pe langa biserica manastirii, Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente. Lucrarile la Turnul Tezaurului s-au terminat la 1 mai 1481.

De-a lungul veacurilor, Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari -incendii, jafuri, cutremure, navaliri straine, care i-au schimbat infatisarea dintai...

Carte de istorie vie, Manastirea Putna nu este doar un loc in care se gasesc vestigii ale trecutului ci si un loc incarcat de memoria evenimentelor de seama la care a fost un tacut si credincios martor...

Ultima dintre manastirile vizitate a fost Manastirea Voronet, cea a carei biserici a fost ridicata tot de Stefan Voda, intr-o singura vara, cea a anului 1488. Dupa inca aproape 60 de ani, in 1547, bisericii Voronetului i s-a adaugat pridvorul si i s-au impodobit peretii exteriori cu fresce in care esteticul si sacrul se intalnesc intr-o armonie deplina. Ea este socotita "Capela Sixtina a Orientului " pentru marea fresca ce acopera intreg peretele vestic: Judecata de Apoi.

In interiorul bisericii, pictata in vrmea lui Stefan pe peretele de vest se afla tabloul votiv in care voievodul urmat de Doamna Maria Vochita si de Bogdan, mostenitorul tronului, inchina Biserica, prin intermediul Patronului manastirii, Sfantul Gheorghe, lui Isus Hristos.

Albastrul de Voronet, culoare dominanta in pictura exterioara, este considerat, a fi unic in lume, la fel de cunoscut ca si rosul lui Rubens sau verdele lui Veronese... Cu ceva timp in urma s-a gasit in compozitia culorii o rasina ce provine din "alchimia" naturala a stupui... Totul pare ca omul este din ce in ce mai ignorant, desconsiderand natura, cea care ne da de fapt tot ce avem nevoie in viata de zi cu zi...

Daca veti ajunge pe acele meleaguri Bucovinene, printre obcine, va veti bucura de frumusetea locurilor, de harnicia oamenilor de perfectiunea drumurilor si soselelor reasfaltate si marcate de curand.

Turismul agrar este o mare bucurie, atat pentru cei ce sunt gazde cat si pentru oaspeti... la preturi rezonabile...

Incercati-l. Nu veti regreta!

Cat despre manastiri, va mai spun ceva. In acea parte a tarii sunt concentrate atat de multe, incat nu va vine sa credeti... daca vreodata ma voi mai afla pe acolo le voi lua pe rand si pe-ndelete pe toate cate voi putea vedea...

Humor, Probota, Arbore, Dragomirna, Slatina, Patrauti, Rasca, sunt numai cateva... de cele mai multe nu am auzit, dar au si ele semnificatia lor in istorie si poate nu strica sa le vedem...

---

VIZUALIZĂRI: 2451 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI