ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 25.09.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2021
DURATA: 1 zile
Cuplu
PREȚ 0 lei lei
FĂRĂ transport
Raport PREȚ/CALITATE: EXCELENT
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTA MEDIE REZULTATĂ
92.50%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

La pas prin ținuturile vrâncene

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Fântânile din Păunești – cumpăna dătătoare de viață

TIPĂREȘTE

Chiar înainte cu câteva zile de a pleca în concediul petrecut în Moldova și Bucovina am găsit pe Internet un material interesant despre un loc inedit situat în apropiere de orașul Adjud. La circa 14 km distanță de micuța urbe vrânceană se află localitatea Păunești, așezare cu aproape cinci sute de ani vechime documentară. În centrul satului se află un ansamblu unic de fântâni cu ciutură și cumpănă, inedit prin numărul surselor de apă și concentrarea lor într-un singur loc.

Apa este un element primordial, o resursă indispensabilă vieții, un factor de bază al dezvoltării social-economice a umanității. Pe lângă utilitatea vitală a apei, în cultura populară persistă un puternic rol ritualic al apei/fântânilor/izvoarelor – în descântece și vrăji, în evenimente familiale, în invocarea fertilității și înțelepciunii etc. Exploatarea apei s-a efectuat în cadrul comunităților umane prin fântâni de tot felul: cu ciutură și cumpănă, scripete sau roată cu butuc, știubee sau puțuri.

Venind dinspre Bacău pe E 85 la vreo 7 km depăratre de Adjud virăm la dreapta pe DJ 205H, la indicatorul spre Păunești (6 km). Ne aflăm în zona podgoriilor vrâncene, chiar în arealul comunei se află peste 1000 de hectare de viță de vie, mai mulți viticultori și o cramă mărișoară. Lângă centrul administrativ al comunei (primărie, cămin cultural, biserică, magazine) se află un perimetru bine delimitat, neasfaltat, unde sunt grupate fântânile-monument. În 2020 Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea a demarat procedurile de introducere a fântânilor din Păunești pe lista monumentelor istorice.

Ne aflăm pe malul pârâului Valea Caselor, în centrul de altădată al satului Păunești, loc unde se desfășurau târgurile încă din vechime („piața” de azi tot acolo se deschide la sfârșit de săptămână). Nevoia de apă a dus la săparea acestor fântâni cu cumpănă în acestă zonă aflată în apropierea pârâului, loc unde pânza freatică este mai ridicată. Așezarea geografică a satului, pe dealuri submontane, a condus către greutăți în asigurarea surselor de apă potabilă.

Descoperirea lichidului dătător de viață aproape de suprafața solului a dus la apariția atâtor fântâni cu ciutură și cumpănă în zona centrală a satului. Mai întâi au săpat fântâni familiile de țărani mai înstăriți, apoi grupuri de familii s-au unit și au plătit săparea unor noi fântâni. Azi aceste surse de apă poartă numele familiilor: „la Berbece” , „la Ichim” , „la Murgoci” etc. Peste 30 de fîntâni ar fi existat în sat, dar în cadrul listei monumentelor istorice sunt incluse 19 fântâni de lemn adunate în 3 grupuri. Aceste fântâni datează din secolul al XIX-lea, dar probabil au fost săpate mult mai înainte, ulterior fiind schimbate cumpenele și, mai recent, turnate ghizduri de beton.

Ne-am plimbat puțin printre aceste „berze de lemn” care se înalță semeț spre cer. E un sentiment ciudat să vezi aceste bârne prinse în trunchiuri bifurcate de care atârnă un lanț sau cablu cu o găleată agățată în capăt așezate una după alta. Multe sunt acoperite cu capace, apa nu prea mai este potabilă, se utilizează doar la udat sau în jgheaburi la adăpat animalele. Ghizdurile sunt văruite în alb, la fel trunchiul ramificat – vedem oglinda apei în câteva fântâni, nu sunt foarte adânci.

Chiar lângă pârâu se află o casă tradițională cu ceardac sprijinit pe stâlpi de lemn și frumoase traforaje sub streașină. Autoritățile locale doresc includerea acestor fântâni într-un traseu turistic, alături de amenajarea unui muzeu în acea casă veche. Sper să reușească, e un loc cu totul inedit!

Am parcurs la pas drumul neasfaltat din această zonă, am mai privit câteva case mai vechi construite în stil tradițional, în depărtare se zăreau și turlele bisericii „Sf. Cuv. Parascheva” (construită între 1942-1950, include o frumoasă catapeteasmă sculptată și pictată de Gheorghe Baba, tatăl cunoscutului pictor Corneliu Baba). Tot aici în Păunești a fost preot Nicolae Mehedinți, fratele savantului geograf Simion Mehedinți.

După 20 de minute am lăsat în urmă zveltele fântâni de lemn, bucuros că am vizitat un loc mai puțin cunoscutâ, cu impact vizual mare. În arealul vrâncean putem descoperi multe obiective turistice de tot felul, puțin promovate și mai deloc valorificate. Voi reveni neapărat pe acele meleaguri.

Alegeri inspirate!


---
Trimis de tata123 🔱 in 25.09.21 08:36:52
Validat / Publicat: 25.09.21 09:09:48
VIZUALIZĂRI: 464INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
24 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P03 Ansamblul de fântâni din centrul satului.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 42300 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

24 ecouri scrise, până acum

Qvadratvus [25.09.21 10:23:27] »

Wow! Turism de explorare, I like it! Ajungi la neshte kestii extra faine...

Yolanda [25.09.21 14:27:40] »

@tata123 🔱: Bunica mea a avut o asemenea fântâna cu cumpana, timpul a trecut, cumpana de lemn a putrezit si un unchi a "modernizat-o", adica i-a pus un butuc orizontal pe un ax si o roata de care învârtesti butucul de pe care se desfasoara lantul prins de o galeata, inclusiv eu am o asemenea fântâna în curte.

Fiecare gospodarie din sat are o asemenea fântâna in curte, apa curenta la teava nu a ajuns si pe aici. Nici canalizarea, nici gazele...

Un loc interesant, multumim ca l-ai adus în atentia noastra.

mihaelavoicu [25.09.21 16:02:38] »

În localitatea unde eu am copilărit, la 20 Km de Tecuci, la Corod, era un loc mare, în mijlocul satului, aproximativ de formă pătrată, numită „staniște” . Cuvânt cu rezonanță slavonă. Drumurile șerpuinde printre gospodăriile oamenilor se numeau „ulițe” . Când am fost prima oară în Unuinea Sovoetică în anul 1980, mare mi-a fost mirarea, când am văzut ditamai bulevardul, „Ulița...”

Vreau să spun că în acea staniște (patru în sat), erau patru fântâni cu cumpănă, în cele patru colțuri. Fiecare cu „teica” ei, pentru adăpat animalele. Când acestea veneau în cirezi de la păscut, cum ar fi fost să fi stat la coadă!? . În staniște aveau loc nunțile, uneori și două-trei, Dumineca și se dănțăluia până noaptea. Tot aici se țineau prelegerile și cuvântările cadrelor de partid care veneau de la Regiune (cum era pe atunci) și cuvântau populației. Toți ăștia și nuntași și oratori, aveau nevoie de apă. Plus populația din zonă, care nu era puțină. Rețin că aceste fântâni aveau agățată drept contragreutate câte o piatră de moară.

Acum nu mai e niciuna. Votat cu drag!

gpopascris / TELEFON [25.09.21 16:45:40] »

@mihaelavoicu: Acestui loc, tot in Podisul Barladului, i se mai spune "maidan", tot preluare din slava. Sau, pocit, "medean". Si, in functie de marimea satului, pot fi mai multe.

Nu trebuie confundat cu centrul/vatra satului, unde se afla primaria, biserica, scoala, carciuma si Caminul Cultural. Adica, depinde de vechimea satului si de configuratia terenului: medeanul poate fi in centru sau nu.

Este, pe undeva, mai important decat centrul. Aici gasim cazanul/alambicul comunal. Aici se tin horele de peste an, tot aici se aduna baietii sa joace oina sau fotbal. Aici se asaza caldararii/spoitorii/fierarii, cand vin satrele de nomazi (de multe ori, aici e si fieraria satului, cand exista). Sau circul, tot aici ridica cortul. Sau balciul, in periada cand e hramul. Sau targurile duminicale, in satele mai mari.

mihaelavoicu [25.09.21 17:27:19] »

@gpopa: Eu nu am mai auzit în altă parte de „Staniște” . Între Staniște și așa-zisa Poștă (o centală cu clape și intram la cabină să vorbim) pe o distanță cam de 200 m erau și Sfatul Popular și farmacia și dispensarul și una din cele patru Biserici și școala la care am făcut primele clase elementare. Școala era chiar lângă Staniște. Maidan, la noi era așa cum spui, acolo unde veneau țiganii și se juca fotbal, undeva mai la periferie.

Câte amintiri frumoase am din copilărie!

gpopascris / TELEFON [25.09.21 17:31:08] »

@tata123 🔱:

Aceste fântâni datează din secolul al XIX-lea, dar probabil au fost săpate mult mai înainte

Probabil au existat fantani mai vechi, dar nu acestea. Rareori ele pot fi exploatate perioade lungi. Fantanile cu ciutura sunt putin adanci, ele furnizeaza apa dintr-un strat superficial, de suprafata. Aceasta se "strica" repede, date fiind conditiile de la sate. In primul rand, toaletele din fundul curtii. Apoi, gramezile de gunoi care zac luni in sir in fiecare gospodarie. In ultimii 70 de ani, azotatii, fosfatii si celelalte substante folosite ca ingrasamant sau contra daunatorilor (extrem de toxicul DDT) - toate contribuie la poluarea acestor ape. Bunicii mei au sapat, in 50 de ani, trei fantani in aceeasi gospodarie (cu suprafata de 0,8 hectare)

O alta problema o constituie accidentele. In satul bunicilor materni stiu doua astfel de fantani care au fost astupate pentru ca au cazut persoane in ele, care s-au inecat acolo. Asta si pe fondul faptului ca, de obicei, sunt trimisi dupa apa copiii. Sau, daca se duc barbatii in zile de sarbatoare (cand sunt acasa, nu pe camp/padure etc), ei nu sunt chiar 100% treji, ca sa ma exprim asa.

Fantanile cu lant sunt de preferat: scot apa de la mai mare adancime, iar siguranta in exploatare este net superioara.

Frumos obiectiv ati prezentat. Dar... perisabil.

gpopascris / TELEFON [25.09.21 17:57:25] »

@mihaelavoicu: asta spune Dex online:

staniște sf [At: ANON. CAR. / V (îvr) ~noste, (reg) ~aiș, ~aln~, ~neste, ~neș~ / E: vsl станище] 1 (Pop) Loc (răcăros sau ferit) situat mai ales în pădure, înaintea strungii sau lângă o apă, unde se odihnesc, vara, în timpul amiezii ori al nopții, vitele, oile, caii etc. Reg: bătătură, bouriște, meriză, merizătoare, meriziș, meriziște, meriziștină, merizuș, stavă, torină, toriște, zăcătoare, zăcătură. 2 (Reg) Stare de repaus, de odihnă a vitelor, a oilor etc. 3 (Mol; Dob) „Locuință ciobănească” . 4 (Reg) Cireadă sau turmă de vite ori de porci. 5 (Reg; îf stanește) Loc îngrădit în care se află pești. 6 (Reg) Loc de popas sau de înâlnire. 7 (Reg; îf stanoste) „Baștină” . 8 (Înv) Tabără. 9 (Trs; Ban) Loc pietros și sterp. 10 (Reg) Loc mocirlos (rămas în urma unei inundații).

webmaster [25.09.21 17:57:38] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

mihaelavoicu [25.09.21 19:03:41] »

@gpopa: „Staniștea mea” se încadrează la punctul 2 - când vitele după adăpat se tolăneau și le lua văcarul cu bățul la bătaie și la punctul 6 -loc de întâlnire între flăcăi și fete, hore, nunți etc. Și de Paște, roata cu lanțuri. Doamne, mă gândesc acum, ce siguranță prezenta improvizația aia?

Mulțumesc pentru detalii!

gpopascris / TELEFON [25.09.21 19:20:52] »

@mihaelavoicu: In satul bunicilor mei, vitele venite seara de la pasune asteptau pe medean sa fie preluate de stapanii lor. Era amenajat un jgheab langa fantana si se puteau adapa acolo.

Noua, baietilor, nu prea ne convenea cand intarziau oamenii sa vina dupa ele. Ne tineau terenul ocupat si, in plus, faceau mizerie. Era cam neplacut sa strangi in urma lor - undeva stateau o lopata harbuita si un harlet stirb pentru treaba asta.

Pai cum sa joci la hora intr-un astfel de loc? Sau, mai rau, cum sa vii cu pantofii aia buni la nunta aici? Dar oamenii se adaptau, aparent.

Doamne, mă gândesc acum, ce siguranță prezenta improvizația aia?

Chiar, va dati seama? Se intampla sa mai zboare cate unul. Cum iti era norocul. Cum voia Dumnezeu. Uniunea Europeana inca nu facea controale.

Asa se explica multe dintre chestiile care celor "de asfalt" li se par de neexplicat. De asfalt sunt si eu, dar am mirosit si medeanul.

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [25.09.21 20:55:59] »

@Qvadratvus: Într-adevăr un loc foarte puțin explorat turistic. Din când în când mai bifez câte un asemenea obiectiv. Și sunt multe! Numai bine!

@Yolanda: Mulțumesc pentru vizită și ecou. În satul botoșănean al bunicilor nu am văzut niciodată fântâni cu ciutură și cumpănă. Există doar din cele clasice cu roată (coarbă) și butuc cu lanț/cablu, iar cele mai vechi au ghizduri și pereți din pietre de râu. Fântânile sunt urme ale civilizației rurale și încet-încet dispar.

@webmaster: Mulțumesc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [25.09.21 21:03:54] »

@gpopa + mihaelavoicu: Frumoase amintiri... În satul de pe malul Siretului unde am copilărit „staniștea” reprezenta locul de lângă râu unde vitele se odihneau la amiază după adăpat. Pe înserat vacile străbăteau „suhatul” (islazul) și în gura islazului erau așteptate de săteni. Mai exista și o „toloacă” - un teren înierbat, mai multe ulițe, o „crucea drumului” , tarlale și multe altele.

Lumea satului se modernizează, dispar cuvinte și termeni, îndeletniciri și preocupări, obiceiuri și tradiții. Vor rămâne doar consemnări scrise, imagini și uneori filmări.

Sănătate!

mihaelavoicu [25.09.21 21:43:34] »

@tata123 🔱: o „crucea drumului” ... te referi la o intersecție de ulițe sau la o troiță?

E important să amintim aceste denumiri ca islaz, toloacă, suhat, uliță, iată troiță și mai câte... Și e foarte bine că tocmai voi, tinerii, culmea, de la oraș, susțineți astfel de elemente ale satului românesc. Un plus de valoare pentru tata123!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Qvadratvusscris / TELEFON [26.09.21 15:20:45] »

Mișto loc... Tocmai am fost și am descoperit pe lângă, o pădure super-faină și super-relaxantă...

gpopa [26.09.21 15:34:37] »

@Qvadratvus: O, da! Nu am spus ieri, dar socrii fratelui meu sunt din Păunești. Socrul a fost și primar acolo. Pădurea, podgoriile, prisăcile, fântânile din sat - totul e minunat!

Dacă nimerești si să stai o noapte-două pe la cineva pe acolo, să mănânci ce gătesc oamenii în casele lor - de neuitat. Sau să ajungi la o pomană a porcului, de Ignat... Sau peste vreo două săptămâni, când e gata mustul...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Qvadratvus [27.09.21 00:11:23] »

Citii acum când mă întorsei, că ar fi totuși 30 de fântâni pe o arie de 2500 de mp, care mai există. Cu toate astea eu nu am reperat decât 19, în locul respectiv. O fi fost poate întradevăr, 30 cândva. Sunt pe Net articole cu "30 de fântâni pe o singură uliță". Oi mai fi scăpat câteva, poate.

Later edit: mă lămurii, de la sursă. Erau 30 de fântâni în anul 1897 în localitatea Păunești și altele 16 pe teritoriul localității Bou. Deci e vorba de secolul 19. Acum cică, pe raza comunei sunt 52 de fântâni, în total. Cifrele sunt preluate din documentul intitulat "Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Păunești 2021-2027", adică de aici: paunesti.ro/wp-content/up ... -DEZVOLTARE.pdf

Qvadratvus [27.09.21 01:01:41] »

@mihaelavoicu: apropo de siguranță, pe mine de mic unchiu-meu și bunică-mea m-au luat la fântână și m-au "îndoctrinat" cum stă treaba... "Îndoctrinarea" țin minte că a început când m-a pus unchiu-meu să țin roata de la fântână și nu am putut, după care mi-a ținut o teorie de fizică pură, cum e cu scripeții și greutățile. Nu le avea el cu fizica și nici eu, dar teoria a fost beton. Ideea era că dacă nu sunt atent, greutatea mai mare mă trage în fântână, de exemplu dacă pun mâna pe lanț și-mi prind mâneca de el. Tot ei au avut grijă să mă ajute să mă uit în fântână de câte ori am avut chef, evident, supraveghindu-mă și ținându-mă ca asigurare. Când am crescut au repetat chestia cu ținutul roții, având găleata plină, ș. a. m. d., apoi au trecut la turnat apa din găleată sub supraveghere. Nu se juca nimeni cu din astea și era belea dacă făceai o fântână care să nu aibă ghizduri înalte. Mai mult, exista obligația ca fântâna să aibă gard de delimitare. Evident, exista folclorul cu căzutul copiilor și bețivilor în fântâni și toți copii aveam de mici în minte treaba asta. Belea pe oamenii din curțile de lângă fântână era și dacă seara nu era tras capacul și polițaiul vedea, sau dacă lemnul capacelor era prea vechi și dădea semne de senilitate.

Mă rog, asta era partea frumoasă, dar realitatea e că în lunca Siretului, la vreo 2-3 km de sat, era o fântână cu cumpănă, care, totuși nu era așa de asigurată, cum erau alea din sat. Gizdurile erau puțin înalte, de delimitat ca să nu prea poată intra animalele avea doar vreo câțiva pari care, încropeau un gard cum erau chestiile alea de se punea fânul la uscat pe ele și la o adică puteai să țopăi pe capacaul cam putred și să te tot duci... Și despre aia mi s-a ținut teorie, că deh, era de la sine înțeles că o să cutreier pe acolo mai devreme sau mai târziu.

mihaelavoicuscris / TELEFON [27.09.21 06:07:32] »

@Qvadratvus: Ce frumoasă prezentare a fântânilor copilăriei noastre, ați făcut. Nu ați vorbit însă de calitatea apei. Noi aveam o fântână în curte, făcută de străbunicul meu, cu scripete, lanț și 2 ciuture. Când una ajungea sus și se deșerta, alta era în fântână și se umplea. Era adâncă, dar lanțul mergea foarte ușor. Se mai rupea câteodată. Deh... probleme. Gardul înconjura fântâna, astfel că, ea era afarâ, în drum, pentru toți trecătorii. Periodic se turna Creolină pentru dezinfecție.

Când am amintit de pericole, nu m-am referit la roata fântânilor, ci la roata cu lanțuri și scăunele pentru distracția tineretului, un fel de yuj. Acolo era baiul. Ce siguranță putea fi la improvizația din scânduri și cele patru lanțuri care o susțineau!!

Mi-a plăcut treaba cu sectoristul. El știa tot ce mișcă în "parohia" lui. Și era bine, era o siguranță pentru săteni.

Toată viața pericolele ne pândesc. Ca și acum, dar de altă natură. Sănătoși să fim, că le trecem noi și pe astea!

Qvadratvusscris / TELEFON [27.09.21 10:12:32] »

Riscurile erau reale... Educația pentru minimalizarea riscului era însă cheia. Odată am fost tras conștiincios de păr și urechi pentru că am uitat să iau cu mine lanterna de identificare a poziției, când am avut de mers într-o nocturnă pascală . Deh, erau alte vremuri... Știam de când am ajuns în picioare că te poate călca mașina noaptea, dacă nu ai cu tine o sursă de lumină pe care să o agiți, când se apropie de tine o mașină pe drum, dacă nu exista cărare independentă, aferentă acostamentului. Bine, habar nu avea nimeni atunci ce era ăla acostament, dar ideea era că se mergea cu lanterna sau felinarul pe drum. Și acum țin minte cum îmi amorțea brațul de la felinarul cu lumânare (că deh, uneori se mai uita și de cumpăratul la timp al bateriilor și exista ceva felinar mic, special creat pentru așa ceva). Astăzi... sunt o mulțime de papagali pe lângă care treci în fiecare lună cu mașina, care se crăcănează pe marginea carosabilului noaptea îmbrăcați în haine de culoare închisă și fără nici măcar un petic reflectorizant.

Riscurile sunt gestionabile dacă faci educația parteneră și prietenă, în rest, devianțe, excepții și accidente se există și vor exista oricând.

P.S. Când se curățau fântânile sau se dezinfectau, se puneau lacăte pe capace.

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [27.09.21 10:53:22] »

@mihaelavoicu: „Crucea Drumului” din satul copilăriei era o intersecție a două drumuri județene, important loc de socializare/întâlnire, loc unde se afla magazinul și bufetul satului și, cel mai important - loc unde se afla stația autobuzului ce mergea la Botoșani/Suceava/Fălticeni. După 1909 a apărut pe o latură a intersecției și o troiță ceva mai măricică, tip bisericuță.

Fântâna juca un rol important în comunitate și în timpul ceremonialurilor familiale: atunci când trecea un alai de nuntă prin dreptul unei fântâni noi copiii umpleam o găleată cu apă și „tăiam calea” mirilor care puteau depăși această „barieră lichidă” abia după ce aruncau câțiva bănuți în găleată. În timpul procesiunilor de înmormântare la fiecare fântână pe lângă care trecea cortegiul se lăsau câteva monede pe ghizduri. Obiceiuri a căror semnificație o pierdem treptat, treptat...

Mulțumesc tuturor pentru amintirile înșirate în ecouri. Numai bine!

Qvadratvus [02.10.21 09:51:52] »

Gata! Acum fântânile au un articol propriu pe Wikipedia, aici: ro.wikipedia.org/wiki/F%C ... %83une%C8%99ti).

Urmează să îi mai încarc ceva fotografii azi sau mâine.

gpopa [02.10.21 12:30:09] »

@Qvadratvus: Excelent!

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [02.10.21 14:14:16] »

@Qvadratvus: O idee grozavă! Pagina va fi utilă tuturor celor care caută informații despre acest obiectiv inedit.

Mă gândeam și eu la un moment dat să editez câteva pagini legate de satul copilăriei din județul Botoșani, dar nu știu cât de greu este de lucrat în Wikipedia.

Mulțumesc! Numai bine!

Qvadratvus [02.10.21 23:44:26] »

@tata123 🔱: Dacă doriți, vă pot ajuta să descâlciți modalitatea de lucru.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
mihaelavoicu, Qvadratvus, tata123 🔱, Yolanda
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0951919555664 sec
ecranul dvs: 1 x 1