ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.09.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2020
DURATA: 1 zile
Prieteni
PREȚ 5 lei/pers. pensionar lei
FĂRĂ transport
Raport PREȚ/CALITATE: BUN
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Muzeul Neculai Popa [Târpești]

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” - Târpești

TIPĂREȘTE URM de aici

La Muzeul “Nicolae Popa” din Târpești, comuna Petricani, intenționam să ajungem la prima noastră vizită din acest an la Târgu Neamț. Vizitaserăm Humuleștii copilăriei lui Creangă, iar indicatorul aflat chiar în locul în care parcaserăm mașina ne informa că până la muzeul din Târpești nu mai avem decât 12 km. Din păcate, pentru că cerul se acoperise cu nori negri și amenința cu o ploaie furioasă, am decis să ne îndreptăm spre oraș în speranța că acolo vom găsi mai ușor un adăpost în caz de ploaie grea.

Muzeul “Nicolae Popa” din Târpești a rămas însă pe lista noastră, iar la următoarea vizită în Neamț - cea din luna august - am bifat și acest obiectiv.

Drumul până la Târpești nu a mai fost cel pe care îl reținuserăm (adică cel din Humulești), ci plecând din Piatra Neamț, am părăsit DN15C la Crăcăuani și străbătând câteva sate - Ghindăuani (locul nașterii marelui filozof Vasile Conta), Grumăzești, Topolița - pe DJ155L, drum șerpuit, dar bun și nu prea circulat, am continuat spre Petricani. Înainte de a ajunge în centrul comunei, am virat la dreapta, pe DJ155M pentru Târpești. Ghidați și de indicatoarele din sat (care sunt peste tot), am ajuns în fața porții Muzeului de Artă Populară “Nicolae Popa” .

Despre Nicolae Popa

Cred că orice roman știe sau ar trebui să știe că ” Din rândul artiștilor populari contemporani Neculai Popa se vădește a fi creatorul cu cele mai multiple preocupări, gama pasiunilor sale trecând de la teatrul popular până la sculptura în lemn și piatră. Este colaborator apropiat al arheologilor din București, creator de costume și măști pentru teatrul popular (Ursul, Irozi, Jieni, etc.), culegător de folclor, creatorul unui muzeu de arta populară și etnografie în Târpești, creator de versuri pentru teatrul de amatori, și creatorul unui roman autobiografic în versuri.” Așa îl prezenta Gheorghe Aldea pe meșterul de la Târpești în lucrarea sa “Sculptura țărănească în piatră” apărută la Editura Meridiane în 1969.

Tot așa începe prezentarea lui Nicolae Popa și în pliantul pe care îl primesc vizitatorii acolo, la Muzeul de Artă Populară din Târpești, atâta doar că verbele sunt acum la timpul trecut. Artistul ne-a părăsit în urmă cu 10 ani. În plus, aflăm că pe lângă romanul autobiografic în versuri “Cartea vieții mele” (1996), meșterul popular de la Târpești a mai publicat trei cărți: “Lumea satului” (1998) - tradiții și obiceiuri din satul Târpești, “Din lumea văzută și nevăzută” (2002) - cugetări întâmplări și snoave, auzite sau trăite, “De la lume adunate” (2006) - glume și snoave culese din popor. De asemenea, Nicolae Popa a fost donatorul a peste 1900 de piese de artă populară și etnografie, aflate în colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie - Târgu Neamț.

Mai trebuie să reținem că Nicolae Popa (1919-2010) născut în satul Târpești, a urmat școala de cântăreți bisericești la Piatra Neamț, cu preotul Constantin Matasă - arheolog amator și fondator al Muzeului de Istorie din Piatra Neamț, cel care îl va încuraja să se apropie de cercetarea arheologică.

Perioada 1961-1965 când se efectuează primele săpături arheologice în “Râpa lui Bodai” din satul Târpești (sat atestat documentar din 1586, dar cu urme de locuire din mileniile IV-III î. H. - cultura Cucuteni-Tripolie) este și perioada de debut ca sculptor naiv, urmare a imitării statuetelor din ceramică descoperite în timpul cercetărilor arheologice. Este, de asemenea, perioada de început privind participarea sa la expoziții (de grup sau personale, zonale sau naționale), la concursuri de artă naivă și la festivaluri de folclor din țară sau din străinătate.

După cum se observă, Nicolae Popa a fost o personalitate complexă, un creator activ care pe lângă profesiunea sa de cântăreț la biserica din sat, a găsit timp pentru modelarea pietrei și a lemnului, pentru colecționarea de obiecte vechi, pentru organizarea de teatru folcloric și crearea de măști populare ca recuzită pentru acesta și nu în ultimul rând pentru a scrie.

Dacă doriți să aflați mai multe despre expozițiile la care a participat, premiile cu care i-a fost răplătit talentul, precum și pe care dintre meridianele lumii au călătorit creațiile sale, accesați Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa”

Vizita noastră

Primul lucru care ne-a atras atenția încă înainte de a coborî din mașină a fost poarta. Poarta nu este una ca oricare alta. Sculptată de artist, în lemn de stejar, cu stâlpii și cu fiecare șipcă împodobită cu migăloase încrustații, poarta are și o semnificație aparte pe care doar ghizii ți-o pot desluși. Este un fel de arbore genealogic al familiei, care înglobează circa 23 de figuri umane. Stâlpii mari - mama și tata - apoi cel de-al treilea stâlp - fiul - cel care duce spița neamului mai departe. Merită privit măcar câte un moment fiecare personaj reprezentat aici - țăran, intelectual, în portul tradițional sau în cel orășenesc.

Curtea înierbată, cu flori, este împânzită de lucrări în piatră sau în lemn, unele mai mari, altele mai mici. Alături de "Rugăciune", "Dacul", "Sărutul", "Fata cu flori", se evidențiază un autoportret, în lemn. Lucrarea îl reprezintă pe meșter purtând căciulă țărănească și având în mâini instrumentele meșteșugului său - dalta și ciocanul.

În curte, un grup de vizitatori sosiți înaintea noastră asculta prezentarea ghidei, doamna Elena Rotaru-Popa, fiica artistului. Poate că trebuia să precizez de la început că Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” - Târpești este un muzeu privat (cel mai mare de acest gen din țară). El este administrat de urmașii artistului, cei care - pe rând - îi primesc pe vizitatori în fiecare zi între orele 8.00-20.00. Taxa de vizitare este de 10 lei/persoană. Pensionarii beneficiază de reducere - 5 lei/persoană.

De îndată ce a terminat prezentarea pentru grupul anterior, doamna Elena Rotaru-Popa s-a îndreptat spre noi cu urarea de bun venit, povestindu-ne într-un fel atât de frumos și de convingător despre tatăl său, despre munca lui de o viață și despre muzeul pe care urma să-l vizităm. Pliantele pe care ni le-a înmânat ne-au fost de un real ajutor deoarece oaspeții - după ce primesc informațiile esențiale - sunt lăsați să viziteze singuri, în ritmul propriu, toate colecțiile expuse.

Primul muzeu a funcţionat în vechea casă de serviciu a învăţătorului satului, casă pe care Nicolae Popa a reparat-o și a amenajat-o pentru a putea găzdui colecţia sa de obiecte.

Casa cu măști este o casă bătrânească, ridicată - conform anului menționat pe fronton - în 1867. Cu patru încăperi - hol de intrare, dispus central, două camere amplasate de o parte și de alta a holului și o a patra cameră (inițial cu rol de magazie, mărită ulterior), amplasată în partea din spate a clădirii - casa de locuit a familiei Popa a fost transformată în muzeu spre sfârșitul anilor ’70. Este deosebit de frumoasă fațada acestei case cu cerdac și cu cornișă decorate cu dantelării din lemn.

În prezent această casă găzduiește piese de recuzită pentru teatrul popular - măști lucrate de Nicolae Popa și soția sa, costumații de Anul Nou pentru dansul “Caprei” și dansul “Ursului” , precum și costumații pentru formația “Haiducii” , costumații de Crăciun pentru formația “Bethleem” , o impresionantă colecție de bundițe tradiționale din zona Neamț, precum și numeroase obiecte sculptate în lemn și piatră realizate de Nicolae Popa începând din anii ’60 și până în prima decadă a anilor 2000.

Casa Colecțiilor

Odată cu intrarea muzeului din Târpeşti în circuitul turistic, pe la începutul anilor ’70 Nicolae Popa și-a dat seama că spațiul expozițional devenise insuficient, așa încât era nevoie de o nouă construcție. A gândit și a construit cea de-a doua casă alături de casa bătrânească, în curtea sa, pe locul unde își desfășura activitatea de creație. “Casa Colecțiilor” începută în 1974, a fost terminată trei ani mai târziu, în 1977, an în care a și fost deschisă publicului.

Casa cu cerdac lung, cu stâlpi sculptați și cu decorațiuni la fațadă, are șase camere și două holuri, toate încărcate cu exponate. Prima încăpere, un hol lung, are pereții capitonați cu diplome și fotografii cu Nicolae Popa și soția sa Elena. Sunt atât de multe diplome încât cu greu le poți citi sau fotografia pe toate. Ele atestă recunoașterea talentului artistului atât pe plan intern cât și internațional.

Care sunt colecțiile din “Casa Colecțiilor” ?

Colecția de obiecte arheologice descoperite în zona comunei Petricani, o colecție numismatică și alta de arme ocupă una dintre săli. Urmează o altă încăpere care adăpostește o colecție etnografică de unelte casnice, pentru păstorit și agricultură, precum și o colecție de tabachere, obiecte de podoabă și medalii, apoi colecția etnografică de unelte casnice și meșteșugărești (dulgherie, fierărie). Colecția etnografică de piese de mobilier, lăzi de zestre pictate și vestimentație tradițională (cu costume populare, bundițe, cingători, opinci) m-a reținut destul de mult pentru a le analiza pe toate. Colecția de pictură naivă etalată pe pereții celui de-al doilea hol, corespondent cu primul, expune în special tablouri redând scene cu obiceiuri tradiționale de Crăciun și de Anul Nou. Colecția de obiecte religioase cuprinde icoane foarte vechi, unele cu valoare de patrimoniu, sfeșnice, cruci, cădelnițe, precum și o evanghelie din 1821. În aceeași încăpere sunt înghesuite fel de fel de obiecte tehnice, ceasuri și lămpi vechi, aparate de radio clădite unul peste altul și nu mai puțin de 63 de fiare de călcat. Colecția etnografică de unelte pentru țesut și prelucrat inul și cânepa a fost un alt punct de atracțe pentru mine. Aceasta ocupă ultima încăpere din cea de-a doua casă-muzeu.

Între piesele expuse în Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” - Târpești un loc aparte îl ocupă „Gânditorul de la Târpeşti” , o copie a originalului (6500 de ani vechime) descoperit în timpul săpăturilor arheologice la care a participat și Nicolae Popa. Copia se află într-o vitrină din sala 6, însoțită de un fragment de presă care vorbește despre „Gânditorul de la Târpeşti” , o capodoperă a artei cucuteniene găzduită acum de Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamț. Statueta reprezentând un bărbat așezat pe sol, cu capul între palme și coatele rezemate de genunchi, seamănă izbitor de mult cu „Gânditorul de la Hamangia” (7000-8000 de ani vechime).

Toate cele aprox. 3000 de exponate pot fi văzute în cele 12 încăperi destinate muzeului. La acestea adăugăm curtea cu sculpturi în piatră și lemn, precum și poarta pe care recomand să o studiați cu atenție dacă ajungeți acolo.

Încheiere

În final menționez că în curte, în prelungirea “Casei Colecțiilor” se află o mică expoziție Damian Popa, artist plastic modernist, fiu al meșterului popular Nicolae Popa.

Știați că bustul lui Ion Creangă pe care îl admirăm în curtea Casei memoriale “Ion Creangă” din Humulești este o lucrare executată în 1987 de Damian Popa, fiul lui Nicolae Popa din Târpești?

Știați că bustul Veronicăi Micle din fața Casei memoriale “Veronica Micle” din Târgu Neamț, lucrare executată în 1997, poartă semnătura aceluiași artist - Damian Popa, fiul lui Nicolae Popa din Târpești?

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de iulianic in 23.09.20 17:40:32
Validat / Publicat: 23.09.20 20:02:03
VIZUALIZĂRI: 182INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU NEAMȚ.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
14 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 39700 PMA (din 29 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

14 ecouri scrise, până acum

crismisscris / TELEFON [23.09.20 20:31:41] »

Am vrut să-l vizităm de cel puțin 3 ori, o dată am vrut să ne și cazam acolo, dar până acum n-a fost să fie. Mă bucur însă să văd extraordinara colecție prin intermediul expunerii și fotografiilor acestui articol!  

Dan&Emascris / TELEFON [23.09.20 21:13:17] »

Imi plac mult muzeele de acest gen, iarbacesta arata foarte bine!  

doinafil [23.09.20 23:16:29] »

Din păcate - pentru mine, desigur! eu nu admir deloc aceste măști hidoase, care mai mult sperie decât să-ți placă! Nici statuetele din lemn cioplite grosolan, care se vor a fi semnalate ca „Artă” !

Dacă din când în când văd o pictură naivă și o accept ca pe o exprimare artistică - la copii, în special - pe cea făcută de oameni mari cu pretenții de „pictori” , nu pot s-o consider „operă de artă” !

Știu că mulți mă vor blama (poate!) pentru părerile mele, dar, ce să fac?! , mie-mi plac altfel de lucruri și tablouri!

​Admir necondiționat portul nostru popular, indiferent cum este țesut, lucrat, ornamentat, dar măștile din acest muzeu mă oripilează!

Asta nu înseamnă că nu apreciez articolul tău, care ne face cunoscut acest muzeu!

adrianbogdan [24.09.20 06:45:28] »

@doinafil: Bine! Doina ar trebui sa vezi si muzeul acesta, pentru Bogdan al meu care se afla pe aceeasi lungime de unda cu tine a fost o incantare, noi l-am avut ghid pe fiul artistului popular si chiar ne-a placut.

​Curtea este frumoasa in orice anotimp , noi am fost acolo in luna marte atunci cand ne-am intalnit la Slanic. Pup!

@iulianic, felicitari pentru articol.

webmaster [24.09.20 08:48:23] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

-

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.​​

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [24.09.20 09:26:27] »

@webmaster:  Mulțumesc!

@crismis:  Știam că doritorii se pot și caza la Târpești, condițiile fiind bune, cu tarife de cazare cuprinse între 162 și 210 lei în funcție de cameră. Cu mic dejun inclus. Pentru noi nu se punea problema cazării acolo. Eram la aprox. 50 km de casa părintească. Poate că nu aveam condiții de mare lux, dar era… casa părintească.  De vizitat, da, chiar cred că merită și mă mir că nu am făcut-o până acum.

@Dan&Ema:  Merită o vizită la Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” din Târpești.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [24.09.20 09:29:03] »

@adrianbogdan:  Mulțumesc pentru aprecieri!

​Pentru noi, plini atunci de restricțiile perioadei de pendemie, orice ieșire în natură a fost un beneficiu. Spațiul de dincolo de poarta măiestrit sculptată de la Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” din Târpești - curtea care precede cele două case-muzeu - a fost pentru noi un bonus. Cu iarbă verde și cu multe și variate plante inflorite… Le-am pozat, dar la selecție au picat, primordiale fiind exponatele.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [24.09.20 09:45:50] »

@doinafil:  Nu te blamăm, dragă Doina, pentru părerile tale. Fiecare are dreptul la o opinie, la o părere personală.

Nici mie nu-mi place pictura naivă în aceeași măsură în care îmi place un Grigorescu sau un alt pictor de talie internațională.

Măștile se fac cât mai hidoase pentru că sunt destinate teatrului de amatori ocazionat de sărbătorile de iarnă. Atunci totul trebuie să fie zgomotos, în colorit țipător și – precum spui – hidos pentru a alunga spiritele rele.

Ce mi-a plăcut mie cel mai mult la Muzeul de Artă Populară “Nicolae Popa” din Târpești? Bundițele foarte dichisit lucrate, cingătorile și opincile. De altfel această zonă din Neamț este cea mai renumită pentru bundițele lucrate acolo.

Michi [24.09.20 11:50:07] »

Şi eu am văzut departe de Borşa, într-o casă izolată ˝Muzeul rădăcinilor˝(vezi impresii) Stefan Grec un bătrân de 76 ani fost pădurar a văzut în rădăcini, cioturi, forme pe care le-a adus acasă, le-a mai cioplit, băiţuit şi a ieşit figura pe care o vizionase. Nu avea curent electric, ce să mai vorbim de internet? Un om cu un talent artistic deosebit.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [24.09.20 12:16:51] »

@Michi:  Am văzut abia acum articolul despre Muzeul Rădăcinilor. Oare cum de mi-a scăpat? L-am citit și am fost impresionată de talentul, de răbdarea și mai ales de puterea de imaginație a acestui om simplu care a trăit în mijlocul naturii, adesea singur, izolat de lume, și care a adus mai apoi natura în casa lui.

​Acum, la bătrânețe, când nu mai colindă pădurile, are pădurea la el în casă.

doinafil [24.09.20 13:12:58] »

@adrianbogdan:  Îți mulțumesc că mi-ai citit ecoul, Roxana! Dacă Bogdan are aceeași părere ca a mea privind acest tip de artă, mă bucur! Nu cred, însă, că mi-ar schimba opinia despre artă - în general - vizitarea acestui muzeu!

​ Am spus că admir necondiționat portul popular românesc, de la cușmă până la opinci, indiferent din ce zonă a țării face parte! Nu contest nici că locul în care este amenajat este frumos!

​Daaaaar, despre recomandarea ta de-a vizita acest muzeu, „never say never!” , cum spune englezul!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
doinafil [24.09.20 13:29:31] »

@iulianic

​Măștile se fac cât mai hidoase pentru că sunt destinate teatrului de

amatori ocazionat de sărbătorile de iarnă. Atunci totul trebuie să fie

zgomotos, în colorit țipător și – precum spui – hidos pentru a alunga

spiritele rele.

Știam că aceste măști se folosesc la sărbătorile de iarnă, la dansul pentru alungarea spiritelor rele. Asta face parte din tradiția noastră populară, adânc împământenită în unele zone ale țării. Chiar dacă-mi plac unele obiceiuri moștenite, aceste măști nu consider că sunt obiecte de artă! (chiar populară, deci mai puțin sofisticată!)

Este și motivul pentru care eu nu iubesc deloc sărbătoarea împrumutată de-afară - „halloween” -ul, care are - cred - aceeași semnificație ca la noi!

Știu că „bundițele moldovenești” sunt renumite prin frumusețea lor, îmi plac și mie, și nu numai ele. Tot ce ține de portul popular autentic, este frumos și-l admir! ​ ​

Lucien [02.10.20 17:31:21] »

Ca un împătimit al unor astfel de muzee, muzeul cu caracter etnografic Nicolae Popa din Târpești, este, desigur, unul din muzeele  de referință ale țării noastre. Acum pot spune că nu este chiar cel mai mare, dar asta nu-i știrbește cu nimic valoarea.

Am avut onoarea să-l cunosc personal pe Nicolae Popa și împreună cu mine, aveți și Dvs. posibilitatea să-l vedeți. Deși au trecut atâția ani, vorbele sale (timbrul vocii) îmi răsună și acum în minte.   Îmi amintesc cum mai târziu râdeam de unul singur cu gura până la urechi citindu-i una din cărțile autobiografice... vajnic urmaș al lui Ion Creangă.

Înregistrarea video este făcută acum aproape 20 de ani, de trecerea sa la cele veșnice se împlinesc 10 ani, iar de la realizarea videoclipului cu dumnealui au trecut 5 ani.

Videoclipul cu Maestrul poate fi văzut aici

Redau textul scris în prezentarea videoclipului:

Prezentul montaj video realizat din secvențele înregistrate oarecum haotic în anul 2001 (cu posibilitățile tehnice accesibile unui amator în acei ani) sunt acum (2015) pentru prima dată accesibile publicului larg și constituie un mic omagiu adus marelui artist, colecționar și etnograf Nicolai Popa, la 5 ani de la plecarea sa dintre noi (1919-2010). Filmul nu reușește să redea emoția copleșitoare pe care am avut-o în repetate randuri admirând miile de obiecte colecționate sau realizate de însuși Nicolai Popa, revenind obsesiv la întrebarea cum de a putut un om "simplu", fără studii înalte, fără bogății, să facă toate acestea într-o singură viață. Camerele și sălile deschise publicului adăpostesc peste 3.000 de obiecte, reprezentând (probabil) cea mai mare colecție etnografică particulară din România.

Gazdă și ghid ne-a fost pentru început doamna Elena Popa, soția artistului. Întâmpinându-ne la poartă, dumneaei ne prezintă obiectele de dimensiuni mai mari adunate sau sculptate de artist și care străjuiesc poteca până la casa veche. Aceasta găzduiește majoritatea creațiilor realizate personal de Neculai și Elena Popa, fiind vorba în special de măști și costume pentru spectacolele și festivitățile sărbătorilor creștine, precum și de sculpturi naive în lemn și piatră. În primele două camere sunt expuse și diverse piese de uz casnic și îmbrăcăminte ornamentate cu motive decorative tradiționale din zona Neamțului. Suntem apoi ghidați prin casa colecțiilor inaugurată în 1976 după ce deja, de prin anul 1972, începuseră să vină primele grupuri de turiști străini care doreau să admire cu proprii ochi ceea ce văzuseră în diverse documentare televizate sau alte materiale promoționale. Îmi amintesc de ceea ce spunea artistul și anume că piesele sale au vazut lumea întreagă, din Japonia în America, dar el, ca om, nu a putut ieși în afara granițelor, regimul comunist promovând creația sa, dar condamnându-l (chiar cu închisoare) pentru atitudinea sa potrivnică. Pavilionul colecțiilor adăpostește în mai multe camere o multitudine de piese organizate pe categorii și fără a epuiza tematica pot exemplifica cu istorie antică (ceramică de Cucuteni, piese dacice) sau medievală, numismatică, ouă încodeiate, obiecte de uz casnic și meșteșugăresc, țesături, împletituri și costume populare, icoane și obiecte de cult, picturi și sculpturi naive, diverse obiecte utilitare mai vechi (fiare de călcat cu jar) sau mai noi (aparate de radio) etc.

Finalul montajului îl are în prim plan pe Neculai Popa care subliniază sprijinul primit în perioada ceaușistă deși el a fost un opozant fățiș al regimului și apoi fățărnicia dovedită de autoritățile postcomuniste care doar sau folosit de imaginea sa, fără însă să-l sprijine în vreun fel.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [03.10.20 09:11:50] »

@Lucien:  Mulțumesc pentru vizită și pentru acest ecou, el însuși cât un articol AFA!

​Eu nu am avut șansa de a-l prinde în viață pe meșterul popular Nicolae Popa din Târpești. La data vizitei noastre, fiica dumnealui a făcut onorurile casei, fiindu-ne ghid. Ca o compensare, vizitând Casa-Muzeu “Vasile Găman” din satul Lunca, l-am avut gazdă și ghid pe însuși meșterul popular, un octogenar sfătos și foarte plăcut la vorbă.

Mulțumesc pentru videoclip și pentru explicațiile în legătură cu el! Promit că îl voi vedea de îndată ce va fi cu putință.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianbogdan, crismis, Dan&Ema, doinafil, iulianic, Lucien, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.127531051636 sec
ecranul dvs: 1 x 1