Hanu' Ancuței, de ce nu?!

TIPĂREȘTE

Unde : În comuna Tupilați, jud. Neamț. Practic, după ce veți trece de Roman, la vreo 6 km veți ajunge la intersecția cu drumul spre Iași, dreapta și, spre Bucovina, stânga. Cu încredere, intrați pe drumul din stânga și, după vreo 20-25 de km, veți ajunge la Hanul Ancuței. Nu puteți să-l ratați, e chiar la marginea drumului E 85 sau, na, DN 2.

De ce: Că e loc de poveste, de la Mihail Sadoveanu încoace, cel care a introdus hanul și-n” Baltagul” , romanul lui polițist, deși critica literară îl include în” romanul social” . Mai ales că Vitoria Lipan, acea moldoveancă cu limba lată, e mai ageră decât Agatha Christie în dezlegarea enigmei morții bărbatului său, poate și pentru că e mai interesată decât englezoaica. Mă rog, tocmai ce mi-am exprimat părerea despre parte din literatura română, acu un review în urmă, zic să mă opresc.

Altfel, merită să intrați, dar, atenție, Hanul este clădirea cea mare, albă, a doua spre Suceava! Veți găsi la intrare o plăcuță care vă va explica, pe scurt, ce și de ce, iar în parcarea auto veți vedea o statuie a lui Mihail Sadoveanu, vă veți descurca ușor.

Eu abuzez de acest loc de fiecare dată când călătoresc spre Bucovina și, de cele mai multe ori plec de-acasă nemâncat ca să am motiv de oprit. Nu cred că Adi nu s-a prins, dar mă lasă să-mi fac holomoaca, mai ales că și ei îi place locația.

Că vorbirăm de plăcut locația, este bine să știți că, la fel ca-n cazul tuturor crâșmelor din lumea asta, părerile vor fi pro sau nu, schițată, aprecierea ar arăta cam ca o electrocardiogramă, cu punctul maxim” Wow, ce ca lumea!!!” iar la ăla de jos la nivelul de” Iadul e mai primitor” . Asta în funcție de gusturi, mofturi și pretenții, dar, nah, cine suntem noi să educăm gusturile oamenilor?!

În cazul meu, am avut și situații când i-am prins cu pantalonii-n vine, de m-am jurat că nu mai calc acolo dar, deh, puterea obișnuinței, la câtva timp mi-am călcat pe inimă și-am re-oprit, și, nu mi-a părut rău.

Ca final de argument, zic că n-aveți de ce să nu vizitați și voi, dacă valurile vieții v-au aruncat pe DN 2, aruncați o geană și folosiți-vă olfactivul, dacă nasul vă dă ghes, intrați, e la liber!

Vă las să citiți ce-am scris eu, vă pun și muzică, dar, nu așa, de capul meu, ci, doar dacă web vrea să pună gălăgia asta: https://www.youtube.com/watch?v=UcsQvTpi3Oc&ab_channel=HarapAlb.

Vă salut, cu un intens respect: haidi, pa!

Relația mea cu locația a fost, în majoritate covârșitoare, bună, prietenoasă, în sensul în care am lăsat bacșișul cuvenit, acel 10-15% din valoarea facturii. În iarna lui 2019 am avut și caz de fractură deschisă, dar, acuma, fiindcă-s bun, zic că totul s-a datorat viscolului puternic de bântuia prin mediul înconjurător iar ospătarul a crezut că suntem OZN-iști, de-am intrat în sala lui, de aia era atât de uluit, de ne-a servit ciorba în formă de cuburi de gheață și la felul doi a abandonat lupta! Glumesc, dar nu cine știe ce!

Ultima oară de-am fost, adică prin luna iunie, am avut parte de o prea frumoasă surpriză: o fată frumoasă-frumoasă, moldoveancă cu accent ardelenesc (glumesc, pe bune!) cu niște ochi superbi și un păr negru, legat în cozi groase, ca pe mână și un zâmbet de erai, direct, diabet tip 2, caz de targă! Credeți-mă, știu când lumea râde de mine și când îmi zâmbește, mai ales că atunci nu eram în stare de ebriebrea, că nu mă lăsa Adi să beau când exersez conducerea auto și, cu atât mai puțin, alte activități de mă cred eu Crai. Nu strâmbați din nas, când mergeți la mâncătorii, cine-ați vrea să vă servească, Baba Cloanța sau Ileana Cosânzeana? Dar, fiți sinceri, lăsați „politically right! „

Deși aglomerat, în limite acceptabile, cât să-ți dai seama că lumea mănâncă acolo, servirea este relativ rapidă, nu trece mai mult de-un sfert de oră de când te împăunezi, dând porunci cu ce-ai vrea să molfăi și până bați falca.

În caz de opinteli intelectuale, când nu-nțelegi ce-ai vrea să mănânci și să bei, personalul te-ajută și-ți recomandă ce-i mai scump, firește! Pentru că, nu-i așa, toată lumea-ți vrea binele, nu-i lăsa să ți-l ia!

Nu sunt din cei de mănâncă, invariabil, ciorbă de burtă și ceafă de porc la grătar cu cartofi prăjiți! Nu, mie-mi place mâncarea gătită, ba chiar spun adevărul!

Mâncarea, aici, este bună! Băi, bună!!!

Nu vă codiți să comandați mâncare specifică zonei, moldovenii gătesc bine, cu multă grăsime, ceapă prăjită și carne grasă! @crismis știu că se va cutremura auzind ce prăpădenii îndrug eu, aici, dar, fraților, mâncarea e bună cu” prăjală” , cu zeamă în care să-ntingi cu coltucul de pâine și cu carne din aia, învârstată cu mușchi și grăsime, ce-o mai dăm de gard?!

Vă e frică de colesterol? Sanchi, luăm câte-o țuică, din aia, de-a noastră, moldovenească, nu din aia, de-a buzoienilor, trecută pe lângă alambic, și dizolvă grăsimile, glicemiile și creierii, dar, ce-are-a face, ne simtem bine! =)).

Dar, orice ați comanda de crăpelniță să faceți bine și, în loc de pâine, să cereți turte, focaccia moldoveanului! Bine, cele mai bune turte le face soacră-mea, pe plita din bucătăria ei de iarnă, dar și cei de la Hanu Ancuței pot cere să defileze, verificați și-mi veți da dreptate!

Comandați cu încredere, dacă bucătarul nu va fi beat la ziua când sunteți acolo, zama de cocoș va fi plină de steluțe de grăsime, carne de pasăre din greu, acră să dai cu căciula-n câini și veți primi și-un ardei iute din ăla, fâșneț, de-ți aduce aminte că și berea fără alcool poate fi o soluție atunci când cerul gurii-ți (cerul palatin, na, v-am dat pe spate cu cunoștințele-mi anatomice?) ia foc! Puteți extinde pretențiile și la alte feluri de mâncare de veți vrea să le comandați și, veți vedea, există viață și după!

Prețurile nu se ridică-n cer, ca zmeiele copiilor, rămân naturale și de bun simț. Care n-aveți să plătiți, cereți nota de plată în spălat podele sau metri înălțime de farfurii murdare. Nu cred că veți avea succes dar, na, trebuie să-ncercați! =))

Firesc, fiind vorba de un han de pe vremuri, este axat pe modul rustic.

De la intrare veți vedea niște mici instalații gospodărești din gospodăriile moldovenilor. Apoi, veți găsi camera” Cămară” de unde puteți cumpăra conserve specifice zonei, sau, dacă aveți dexteritatea, puteți să le furați. Dacă sunteți prinși, bătaia de-o primiți nu-i proastă!

Zic că, dacă tot ați ajuns la cămară să intrați și-n camera de vinde produse tradiționale: o șunculiță afumată, un mușchiuleț, o legătură de cârnați, din ăia, aiți, nu se poate să nu vă facă ceva cu ochiul de prin vitrinele de se află acolo! Garantez că dacă alegeți” mușchi” asta veți găsi, nu ca prin părțile Sibiului de-am ales pastramă și-am găsit doar seu dat cu boia! Bine, așa și la alegeri, am ales un președinte și-am căpătat un jucător de golf, mai nou! Că, doar se știe, tot românul e cu golful: 1,9 TDI.

Altfel, pe lângă construcția de v-am tot omorât, eu, aiciea, o să găsiți altele, mai de vară, făcute din lemn, ca să fie parte din peisaj, cu o oarecare amenajare de spațiu verde, cât să-nțelegi că ăla de administrează locul chiar pune inimă pentru ca oaspeții lui să se simță bine!

---

VIZUALIZĂRI: 1610 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI