Zona Topliţei - ţinut încărcat de istorie aruncat într-un peisaj mirific

TIPĂREȘTE

Zona Topliţei - un ţinut încărcat de istorie, aruncat într-un peisaj mirific.

Am vizitat şi m-am bucurat de acest ţinut în aceste câteva zile de vacanţă. Un ţinut care oferă frumuseţea naturii şi monumente istorice care ne vorbesc despre vitregiile vremurilor atât din timpul Dictatului de la Viena cât şi a regimului comunist, momente de mari încercări pt. viaţa spirituală a acestor locuri.

Am să încep cu ceea ce a creat natura:

- Cascada Topliţa - o cădere caldă de apă pe mai multe trepte, care datorită conţinutului ridicat de calciu modelează permanent forma ei. Sursa care asigură existenţa ei este izvorul din Staţiunea Bradul, aflat chiar sub piscina din faţa restaurantului. Această cascadă nu îngheață pe tot parcursul anului, datorită temp. ridicate a apei, dar în anotimpul ploios debitul de apă este mai mare asigurând o cădere de apă abundentă, frumuseţea ei atingând cota maximă.

- Băile mezotermale Banffy, din staţiunea Bradul

- Pârtia Topliţa, care e formată din 2 pârtii: 1 - Bradul, cu o lungime de 1200 mşi cu o diferenţă de nivel de 125 m, dotată cu nocturnă, tunuri de zăpadă şi deservită de teleschi mono-post.

2 - pârtia Măgheruş cu o lungime de 700 m.

Monumentele istorice din această zonă, pe care dacă ajungeţi până aici trebuie neapărat să le vizitaţi:

1 - Lupa Capitolina din Topliţa, amplasată in apropierea primăriei, care îl reprezintă pe Romulus şi Remus sugând la lupoaică, iar pe soclu sunt efigiile lui Traian şi Decebal. Peste drum e un parc mare, frumos aranjat şi cu topogane pt. joacă, traversat de Mureş.

2 - Mănăstirea Doamnei din Moglăneşti-situată la ieşirea din Topliţa spre Borsec, pe partea stânga a drumului principal (există un indicator în drumul principal) se face un drum îngust, asfaltat care străbate satul ca apoi să urce un deal, pe care imediat ce ajungi în vârful lui zăreşti pe partea dreaptă acest minunat aşezământ monahal, istoric de interes naţional. El a fost ctitorit de Doamna Safta, soţia voievodului Gheorghe Ștefan al Moldovei în anul 1658, pe locul unor ruine ale unui alt vechi aşezământ monahal. Aici au stat cărturari ai acelor vremuri, printre care Varlaam Topliţă, implicat în răscoala condusă de călugărul Sofronie de la mănăstirea Cioara. Această revoltă a fost una din cele mai puternice ale românilor transilvăneni împotriva armatei generalului Bukow, care ars peste 150 de biserici ortodoxe şi mănăstiri, pt. a introduce în Ardeal numai religia Reformată şi Catolică. În acel eveniment a ars şi o parte din mănăstirea Doamnei, iar aşezarea a fost părăsită până în 1958, când ea a fost restaurată de stareţul mănăstirii Sf. Ilie din Topliţa, Emilian Antal, nepotul primului patriarh a României Dr. Miron Cristea. Aşezarea fiind declarată apoi lăcaş monahal de maici, cu dublu hram, ambele închinate Sf. Fecioare Maria: Intrarea în biserică a Maicii Domnului-21 nov. şi 8 sept. Naşterea Maicii Domnului.

3 - Mănăstirea Sf. Ilie, patrimoniu al culturii româneşti, obiectiv religios, dar şi turistic. Aşezată într-o grădină naturală, proprietate a părinţilor Patriarhul Miron Cristea, în timp a tot fost desăvârşită, ajungând azi de o frumuseţe rară. În anul 1910, frumoasa bisericuţa de lemn construită în anul 1847 în satul Stânceni, în imediata vecinătate, a fost adusă în grădina părintească situată pe şoseaua DN15, la ieşirea din Topliţa spre Reghin. În 1911topliţeanul patriarhul Dr. Miron Cristea, a obţinut aprobările bisericeşti pt a ridica acest aşezământ, pt. pomenirea părinţilor săi. Începând cu anul1923, rând pe rând aici au fost construite clădiri de lemn, s-a amenajat terenul, s-au făcut alei, chilii, clopotniţa, s-au plantat arbuşti, flori, arbori care au înconjurat tot ternul, încât azi acest loc este de o frumuseţe naturală desăvârşită. Clădirea stăreţiei s-a realizat cu materialul casei în care s-a născut Patriarhul. Construcţia a fost finalizată în anul 1928, după 3 ani de la înscăunarea lui Miron Cristea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, iar sfinţirea s-a făcut pe data de 21 octombrie 1928 în prezenţa patriarhului.

---

VIZUALIZĂRI: 3088 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI