Buyukada. Un Paradis la Marea Marmara

TIPĂREȘTE

Scurta, dar plăcuta plimbare prin Buyukada a făcut parte din programul opțional inclus în circuitul de cinci zile la Istanbul (25-29 mai). Pentru aceasta am plătit 40 de euro la agenția din tara, prețul incluzând transportul cu vaporașul, plimbarea cu faetonul si masa de prânz servita pe insula. Cum era de așteptat, ca un turist ce se vrea bine informat, am căutat date despre istoricul insulei. Buyukada este cea mai mare dintre Insulele Prinților, arhipelag situat în largul coastelor Istanbulului, în Marea Marmara.

Insula a constituit prima etapă din exil pentru marele revoluționar bolșevic Leon Trotki, perioada 1922-1926. În perioada bizantină, prinți și alte personalități cu funcții în imperiu care cădeau in dizgratie erau exilați în aceste locuri, ulterior unii membri din familiile sultanilor otomani impartaseau aceeasi soarta, în cazul în care nu erau asasinați la ordin.

Începând din secolul al XIX-lea insulele devin atracții turistice extrem de populare pentru oficialitățile imperiale de la Istanbul. Până la declanșarea războiului greco-turc dintre anii 1919-1922, în insule trăiau mulți greci. Aceștia vor fi alungați, iar proprietățile confiscate. Din acest moment începe un proces de turcizare datorită afluxului de noi indivizi bogați, în marea lor majoritate oameni politici dornici să se relaxeze pe insule in timpul verii.

Insulele sunt considerate areal geografic, traficul auto fiind interzis cu desăvârșire, cu mici excepții: politie, pompieri, salvare, gaze, electricitate si telefonie. Turiștii au la dispoziție biciclete sau celebrele trăsuri trase de doi cai.

27 Mai, dis-de-dimineață, la ora 08:00, am plecat de la Grand Ant Hotel către terminalul Kabatas cu tramvaiul T1. Eram doar 16 turiști români însoțiți de ghidul din tara si cel turc, Mehni, un tip tare simpatic si comunicativ. Nu am zăbovit prea mult la îmbarcare. Urcat repede pe vaporașul cu două punți, locuri libere fiind la discretie. În această perioada nu este aflux mare de turiști. Brusc, în momentul plecării, a început să plouă. Ce ghinion! Poate trece până ajungem pe insula, mi-am spus. În rest, călătoria cu vaporașul a fost foarte frumoasa chiar pe o asemenea vreme. Privirea mea a urmărit ambele maluri ale Istanbulului, admirând Palatul Dolmabahce, Hagia Sofia, Moscheea Albastra, Topkapi, Turnul Galata, clădiri din zona Uskudar si Colina Camlica de pe malul asiatic. După o oră și jumătate vaporașul a oprit la Heybeliada, altă insula din arhipeleag, a debarcat câțiva turisti, apoi cap-compas către Buyukada.

La debarcare am fost nevoit se deschid umbrela. În nici un caz nu aveam de gând să ma dau învins de ploaie. Mai întâi am mers pe faleză, la stânga, pe Gulustan Caddesi pentru a vedea Restaurantul By Sukru unde urma să servim masa de prânz după plimbarea cu faetonul. A urmat trecerea prin Piața Centrală, pe lângă Turnul cu Ceas, la vest pe străduța unde se afla stația pentru faeton. Un miros specific cabalinelor te da pe spate.

Cei doi ghizi s-au ocupat de plata biletelor (un tur de o oră costa 100 TL), iar noi am urcat câte patru persoane intr-o trăsură. Pornim! Rupere de nori, fraților. Apa a pătruns până la piele. Fara prea mare efect. Am rămas fermecat de străduțele care urcă și coboară, străjuite pe ambele parti de grădini cu plante viu colorate, spatiu verde din abundenta si imobile construite în stil victorian si neo-otoman. Multe pisici întregesc peisajul. Nu am cerut vizitiului sa oprească la vreun punct anume pentru fotografii din cauza ploii torențiale.

Am reținut cât am putut câteva nume de străzi pe unde ne-a plimbat vizitiul si caii sai: Yitmiuc Nisan, Cankaya, Kucuktur Yolu, Asiklar Yolu, Nizam si Ziya. După o oră, murat la propriu si la figurat, am coborât lângă Piața Centrală. Minune mare! A stat ploaia si a ieșit soarele. Am făcut câteva fotografii în zona după care m-am îndreptat către restaurant. By Sukru este un local spațios si cochet cu personal profesionist si amabil. Mmmmmmmmmmmm! Un meniu pe cinste: dorada la grătar, specialitatea casei. Nici o obiecție. Este cel mai bun dorada la grătar mâncat vreodată. Va recomand cu placere dacă veniți un acest loc.

La intoarcere alt vaporaș, dar aceeași notă: ploaie, ploaie si, iar ploaie. Soarele și-a făcut apariția la debarcare, la Kabatas. Perfect! Am renunțat să merg la hotel, preferând un scurt tur prin Marele Bazar.

Pun capăt aici impresiilor despre vizita la Buyukada. O mica aventura ploioasă, dar superba. Nu regret! Recomand tuturor să treacă pe aici măcar câteva ceasuri indiferent de vreme. Este fermecător. O întoarcere în timp, la început de secol 19. Nu aveți ce regreta.

Cu stima!

---

VIZUALIZĂRI: 4089 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI