Oprire la Cristuru Secuiesc

TIPĂREȘTE

Cristuru Secuiesc (Székelykeresztur) este un alt oraș pe care l-am traversat cu mașina de câteva ori dar niciodată nu am oprit. Motivele? Evident graba sau lipsă de interes într-o anumită perioadă din viața a ceea ce înseamnă obiectiv turistic. Totuși orașul are câte ceva de arătat turistului.

Localizare

Localizarea Cristurului este la marginea județului Harghita cu județul Mureș în apropierea orașului Sighișoara. Noi am mers din Sibiu pe DN14, DN13 și DN13C. De și DN13C este un drum național, calitatea asfaltului lasă de dorit în localitate este și mai rău. Din Sibiu avem de parcurs o distanță de 114 km, din Sighișoara 21 km, din Miercurea Ciuc 79 km.

Parcarea nu este o problemă niciunde în această localitate.

Despre Cristur

Geografic se află aici 46°17′24″N 25°02′24″E mai exact la o altitudine deasupra mării de 390 m în apropierea răului Târnava Mare. Orașul cu sub 10000 locuitori (cca 9600 în 2011) mai are în componență Beteștiul și Filiașul. Locuitori sînt mulți maghiari cca 96%, români doar cca. 2 % dar totuși nu lipsește biserica ortodoxă pentru această mică comunitate. Ar mai fi 2% romi, restul altă etnie. Există industrie în acest oraș, se prelucrează oțel, mobilă, alimente, există agricultură, și Băile Soskut pe raza orașului. Împrejuruimile sînt alcătuite din dealuri, păduri.

Având în vedere vechimea orașului din 1333 are câte ceva de arătat și turiștilor în principiu lăcașe de cult, clădiri vechi și băile.

Istoric

În 1333 se numea Santa Cruce. S-au descoperit așezări dacice care au existat aici. În 1459 s-a ridicat la rang de oraș, dar înainte de această dată avea rang de târg. În locul unde există astăzi Soskut (băi sărate cu indicații terapeutice benefice sănătății) s-au descoperit urme de civilizație din trecut semn că aceste ape au existat și exploatat de atunci.

De vizitat

Ne trebuie aproximativ 2 ore. Am vizitat tot, mai puțin muzeul Molnár István acesta era închis (atât la dus cât și la întors a fost zi de duminică/sărbătoare legală) Dacă se merge și la băi trebuie mai mult timp.

Biserica catolică Sfânta Cruce

Este cel mai vechi monument istoric aici în Cristur. Biserica construită în stil romanic a existat deja în secolul XIII, în față vom observa niște fundații renovate din acele timpuri. Cea actuală biserică în stil gotic a fost construită în secolul XV dar finalizată în forma văzută în prezent în secolul XVIII, mai exact au tot avut loc modificări și adăugiri. Biserica care poartă hramul Sfânta Cruce nu a aparținut întotdeauna catolicilor au folosit și unitarienii acest lăcaș de cult.

În exterior observăm lăcașul de cult în formă romanică dotat cu contraforturi, dar cu un turn baroc acoperit cu un coif baroc. În interior observăm un stil gotic cu mobilierul aferent. Se poate vizita, accesul este dinspre Piața Libertății (zona centrală a drumului DN13C)

Biserica reformată din Cristuru-Secuiesc

Existând și o comunitate reformată în Cristur s-a construit în 1642 biserica, care datorită degradării a fost reconstruită în 1834. Turnul însă nu s-a demolat a rămas în stare bună cel original și a fost înălțat. În prezent observăm la marginea drumului DN13C o biserică frumoasă albă, renovată. Lăcașul de cult este înconjurată de o zonă verde îngrijită iar la intrare nu lipsește poarta specifică secuiască.

Biserica ortodoxă din Cristur

Având în vedere că există o comunitate ortodoxă aici era nevoie și de un lăcaș de cult. Între anii 1863-1922 a existat o bisericuță de lemn după care s-a construit o capelă iar în cele din urmă biserica care poartă numele marelui Mucenic Gheorghe. Aceasta s-a construit între 1935-1938. Accesul se face tot dinspre Piața Libertății se află pe partea opusă cu biserica catolică.

Biserica unitariană din Cristur

Biserica unitariană a fost construită între anii 1781-1792, stilul arhitectural folosit a fost cel baroc. Din 1567 până la construirea bisericii unitarienii au avut biserica catolică în folosință. După finalizarea lăcașului de cult câteva piese de mobilier s-au mutat de acolo în noul lăcaș de cult Accesul este dinspre strada Orban Balazs.

Muzeul Molnár István

Dr Molnár István a fost etnograf și savant (1910-1997) Muzeul înființat în 1946 poartă numele fondatorului. În acest muzeu se găsește atât o expoziție permanentă cât și expoziții temporare. Din cea permanentă pot enumera exponate arheologice, despre istoria locală, știinte ale naturii și arte plastice, agricultură, flora și fauna zonei.

Expoziția etografică se află în aer liber și este compusă din gospodării țărănești. Îmi pare rău că nu am reușit vizita, fiind zile de repaos la ei. Orarul săptămânii ar fi 8.00-15.30 Lu-Jo. 8.00-14.30 Vi. iar o vizită în zile de repaos (Sa-Du sărbători legale) ar fi posibilă doar pentru grupuri de min. 20 și cu programare prealabilă. Nu este corect față de vizitatorii individuali cum am fost eu de ex. Prețul ar fi unul modic 4 lei adulți, 3 lei pensionari, elevi, etc

Părul lui Petőfi

Scriitorul/poetul Petőfi Sándor să zicem echivalent Mihai Eminescu în literatura română a fost și revoluționar. Cu ocazia revoluției din 1848 și implicându-se activ, soarta a făcut ca în acest oraș în seara de 30 iulie 1849 să se cazeze într-o casă de la conacul Gyárfás din Cristuru Secuiesc. Nimic nu prevestea că era ultima zi trăită de marele poet. Avea să piară a doua zi la bătălia de la Albești.

Casa respectivă este memorial în prezent iar curtea imensă este un parc cu multe locuri de odihnă, bănci și mese, toalete ecologice. Un păr amărât din această curte totuși ocupă un loc de cinste. Ar fi părul sub care marele poet maghiar a recitat o ultimă poezie în seara cu pricina (Egy gondolat bánt engemet-mă macină un gând) Monumentul construit în jurul părului era plin de coronițe, părul istoric în sine a fost acoperit, a rămas doar trunchiul uscat iar lângă el un alt păr plantat viu care după cum am observat va forma și ceva fructe la vară.

Un loc interesant este zona panourilor între casă și monument, 5 panouri informative despre poet și revoluția din 1848 sînt montate pe un soclu de piatră. Apropiindu-ne de panouri un senzor pornește o muzică ambientală și ceva lumini. La părăsirea panourilor muzica se oprește iar luminile se sting.

Localizarea este pe strada Petőfi Sándor iar parcul se numește Gyárfás după numele fostului conac. Accesul se face dinspre DN13C în dreptul bisericii reformate la stânga dinspre Sighișoara.

Piața Libertății și centul istoric

În piața centrală se vor observa câteva clădiri istorice și un frumos parc. Una din aceste clădiri găzduiește și primăria. În perioada interbelică a funcționat și un cazinou.

Băile Sóskut

Băile sărate Sóskut au existat din 1500. În secolul XIX aceste ape au fost exploatate mai bine, iar în decursul anilor diferiți oameni de afaceri au amenajat băi și locuri de agrement. A funcționat și în perioada comunismului. După 1989 au existat atât perioade mai proaste când băile aproape au intrat în paragină și faliment cât și perioade de dezvoltare. În prezent funcționează dar cu mențiunea că capacitatea este limitată.

Localizarea este Strada Sóskut.

Cazare

Sigur sînt mai multe față de cele enumerate de mine. Deci pe site am văzut Petőfi Motel la 190 lei/noapte /2 persoane, Kuria Vendégház (La Conac) 150 lei, . Zsanett Kulcsosház 150 lei, Barna Vendégház, toate apar cu o clasificare de 3 stele și se poate și mânca. Se poate mânca și în centrul Cristurului se știe că în zonă nu sînt prețuri mari iar mâncarea în general gustoasă și suficientă.

Împrejurimi

Sighișoara sau Odorheiu Secuiesc, acestea sînt orașele mai mari din apropiere. În drum spre Odorhei vom străbate o zonă superbă dealuroasă și împădurită, se poate merge la Bisericani la Statuia lui Isus o curiozitate metalică înălțată pe un deal, de acolo se poate merge la Corund. Ar fi de văzut câte ceva în zonă, recomand.

---

VIZUALIZĂRI: 1071 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI