BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEA venit toamna cu alaiul său cromatic: frunze multicolore, un cer în nuanțe diferite, ceață misterioasă, fructe de tot soiul. E sezonul strugurilor – unul din fructele cele mai cultivate de pe Terra, din vremuri imemoriale vița de vie și vinul făcând parte din civilizația umană (deși unii pe la noi au vrut în vechime să ne lecuiască). Dar acest articol nu are drept subiect strugurele = vinul, ci doar se referă la o zonă arhicunoscută în care există podgorii prestigioase: Cotnari.
Am ajuns la Cotnari în 15 iunie părăsind dulcele târg al Ieșilor (unde ne-am răsfățat cu o vizită la trandafirii superbi din Grădina Botanică - vezi impresii și la interesantul Muzeul al Unirii - vezi impresii) și îndreptându-ne spre Ipoteștiul eminescian (vezi impresii). Traseul destul de lung pe care ni l-am propus în acea zi nu ne-a permis introducerea pe listă a prea multor obiective (deși aș fi vrut să mă mai opresc pe la Cucuteni, Hârlău, Flămânzi – au rămas pe altădată), doar Cotnariul cu ale sale obiective istorice l-am strecurat în programul bine structurat.
Așezarea de la Cotnari exista înainte de întemeierea statului moldovean, vestigii arheologice dovedind acest lucru. Scriptic Cotnariul apare într-un document de la 1448 cum altfel decât în legătură cu o danie a unor buți de vin către o mănăstire din zonă. Satul viticol devine târg probabil în momentul colonizării populației săsești și ungurești din secolul al XIV-lea, chiar și mai devreme o dată cu colonizarea târgului Baia. „Codex Bandinus” , o dare de seamă a călugărului franciscan Marcus Bandinus din 1648, consemnează componența etnică a Cotnariului: … locuitorii sunt saşi, unguri şi români, dar cei mai mulţi sunt ungurii, cu toate că saşii sunt mai bogaţi şi mai presus în autoritate ca ungurii. Românii sunt mai puţini. Dar istoria e lungă, se învârte în jurul podgoriilor și viilor, a religiilor, domnilor moldoveni și culturii – aici voi prezenta doar ce urme istorice mai există azi în Cotnari.
Obiective istorice în Cotnari
Ei bine situația de azi a monumentelor este aproape identică cu cea relatată într-un raport de medelnicerul Constantin Bugan pe la 1800: La Cotnar este o biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva, iarăş mare, făcută tot de acelaş Domn. Asăminea şi o bisărică catolicească tot din aceleaş vremi, însă să povârneşte să cadă, aflându-să pe malul unei râpi. Veleatul acelor bisărici nu-l ştiu, dar să să cerceteze prin isprăvnicie acelui ţinut. Să găsăsc în Cotnar şi două hrube boltite asupra pământului, tot de acel Domn făcute, dar acum să răsâpesc de vite şi oameni; dacă să va cerceta mai cu de-amănuntul, nu sânt la îndoială că să vor găsi şi altele.
Biserica Domnească „Sfânta Paraschiva” . Intrăm pe DJ 281C pe lângă combinatul de vinuri Cotnari și urcăm o rampă domoală până lângă Primăria localității unde sunt amenajate pe marginea drumului o serie de locuri de parcare. Pătrundem în curtea lăcașului de cult atribuit de tradiție domnului Ștefan cel Mare; pisania originală nu s-a păstrat, se consideră anul 1493 drept moment al ctitoririi, ipoteză adoptată sau negată de istorici. Construcția simplă, în stil moldovenesc, a fost modificată de mai multe ori, de la o astfel de refacere datând ancadramentele de la ferestre și profilul clasic al ușii de acces.
Biserica era încuiată, ne-am plimbat în jurul edificiului observând de sub tencuiala căzută zidurile din piatră, am admirat ușa sculptată și ferecată a clopotniței. Apoi am traversat șoseaua...
Ruinele beciurilor domnești. Vis-a-vis de biserică, lângă Școala Profesională „Ștefan cel Mare” , într-o groapă inundată parțial vedem din spatele unui gard de sârmă un gârlici și un zid de cărămidă. Se spune că acolo ar fi existat o curte domnească ștefaniană, biserica din apropiere jucând rolul de capelă de curte. Deși există câteva documente „date la Cotnari” nu s-a dovedit încă documentar sau arheologic prezența unei reședințe domnești în târgul Cotnari. De altfel, Curtea de la Hârlău era foarte aproape (vezi impresii), biserica nu are pisanie, iar pivnița ar putea fi ridicată de domnie pentru colectarea vinăriciului (a zecea parte din vin), de vreun dregător sau mănăstire cu podgorii în zonă.
Ne-am chinuit puțin să vedem cât mai mult din ruine dar gardul și buruienile nu prea ne-au lăsat. Am zărit un perete lung de piatră și cărămidă care duce spre o intrare arcuită. Cărămizile așezate cu grijă au rezistat sute de ani, dar apa băltește în interior, iar întunericul e de nepătruns. Cred că acolo s-ar putea amenaja un spațiu expozițional deosebit, zidurile interioare sunt încă bine păstrate după cum am văzut într-o fotografie pe Internet.
Ruinele „Schola Latina” și a Bisericii Catolice. Un moment important din viața târgului Cotnari are loc în timpul scurtei domnii a lui Despot Vodă, atunci când domnul de origine greacă a încercat să lumineze poporul cu învățătură de carte și noi percepte religioase. La 1562/1563 Despot Vodă întemeiază la Cotnari o „școală latină” cu grad de colegiu (gimnaziu). Planul său era de a aduce profesori celebri, de a forma un cerc de umaniști în Moldova, de a deschide o bibliotecă mare la Suceava – totul pentru ridicarea la rang de Academie a școlii sale de la Cotnari. Sfârșitul tragic al domnului a întrerupt planurile culturale, doar școala a continuat să funcționeze aproape o sută de ani, dar la un rang inferior. Clădirea școlii înființate de Despot Vodă ar fi fost ridicată peste drum de ruinele bisericii catolice de azi. Se pare că instituția de învățământ era prevăzută cu internat și trapeză. Amănunte interesante găsiți în acest articol: academia.edu/40248427/COL ... %C3%8EN_MOLDOVA.
La Cotnari au existat 4 biserici catolice, astăzi mai ființează doar una – o capelă a unei familii catolice înstărite construită înainte de 1900 și extinsă ulterior. În anul 1599 erau în târgul moldav circa 200 de familii de catolicicu peste 1000 de enoriași. Edificiul religios din care se mai văd azi fragmente a fost ridicat din piatră în stil gotic. Planimetria cuprindea un altar cu sacristie, o navă principală și un vestibul cu turn deasupra.
Am intrat în curte unde iarba era proaspăt cosită și am mers până la zidurile de piatră – turnul pătrat se păstrează cel mai bine, în interior sunt depozitate mai multe pietre cu inscripții. Am văzut și ancadramentele gotice ale ferestrelor și ușilor, lipsește orice fel de panou cu informații.
Concluzii. Ar fi multe de scris despre istoria acestei localități și despre obiectivele care ar putea aduce o plusvaloare turistică așezării, pe lângă renumitul vin de Cotnari. Monumentele nu sunt foarte bine promovate, s-ar putea face o valorificare mai eficientă a lor. Noi doar le-am vizionat într-o scurtă vizită, dar prezența unui muzeu sau a altor forme de turism ar putea aduce o staționare mai lungă a călătorilor în localitate.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 27.09.21 21:15:55
- A fost prima sa vizită/vacanță în HÂRLĂU / TG. FRUMOS
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 47.34872899 N, 26.93798286 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "O zi în Cotnari, PAȘCANI" (nou-creată pe sait)
Rog așteptați...
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@all:
Dimitrie Cantemir reconfirmă la început de secol al XVIII-lea în Descrierea Moldovei bunătatea vinurilor de la Cotnari:????
Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc, între Cotnari și Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării: căci ele atâta sunt de bogate, încât numai un pogon, dă câte patru și cinci sute de vedre de vin.
Și vinul cel mai bun se face la Cotnar, un târg în ținutul Hârlăului; iar afară din țară nu este cunoscut, căci daca îl scot din țară și îl duc pe apă și pe uscat și nu au vasele purtare bună de grije, apoi își pierde puterea sa. Iar ei fără de aceia îndrăznesc a-l socoti a fi cel mai bun de cât toate celelalte vinațuri ale Europei, încă și însuși de cât cel de Tocaia, că ținându-1 cineva trei ani în pivniță adâncă și boltită, după cum este obiceiul la noi în țară, apoi în al patrulea an dobândește acel fel de putere în cât arde ca rachiul și cel mai mare bețiv abea este vrednic să bea trei pahare să nu se îmbete; însă nu aduce durere de cap și floarea lui este osebită de a altor vinațuri, căci este verde, și de ce se învechește de aceia se mai înverzește. ????
A propos de comentariul anterior în care Dimitrie Cantemir face comparație între vinurile de Cotnari și de „Tocaia” există speculația (sau poate adevărul) că aceste două vinuri sunt rude bune.
Ștefan cel Mare ar fi cunoscut dulceața vinului de Tokaj (citit Tocai) în perioada pribegiei 1451-1455 când după uciderea mișelească a tatălui său, Bogdan al II-a, de către fratele acestuia, Petru Aron, în 1471, Ștefan și-a găsit adăpost la curtea lui Iancu de Hunedoara (Iancu de Hunedoara era bun prieten cu Bogdan al II-lea și l-a spijinit în obținerea tronului Moldovei). Ajuns domn al Moldovei, Ștefan cel Mare dă dispoziție să se inființeze o podgorie, aducând nu numai butași de la Tokaj ci și specialiști unguri în viticultură-vinificație. Acesta ar fi motivul prezenței masive a ungurilor la Cotnari. Și cumva putem caracteriza în două cuvinte vinurile de Tokaj și de Cotnari ca fiind dulci și aromate.
@Lucien:
” Și cumva putem caracteriza în două cuvinte vinurile de Tokaj și de Cotnari ca fiind dulci și aromate.
Foarte corect, dar... exact ăsta e motivul pentru care nu pot să beau nici Cotnari, nici Tokaj. Nu suport vinurile dulci! OK, vina mea, asta nu înseamnă că nu sunt bune.
Oenologii spun că viile de la Cotnari au scăpat de marea filoxeră din a doua jumătate a sec. XIX (doar ele din toată Moldova!?!), deci ar exista posibilitatea ca actuala Grasă de Cotnari să fie soi tradițional, urmaș al celor de acum 500 de ani. Poate, dar același oenologi găsesc rădăcinile acestor vii în timpurile dacilor și chiar în civilizația Cucuteni, deci... privim cu rezerve.
P. S. Ați translat cu 20 de ani către prezent datele privindu-i pe Bogdan II și Ștefan III.
@gpopa:
La terasa de la Casa Arcașului (Târgu Neamț, la poalele Cetății Neamț), în cadrul unei revederi după mulți-mulți ani de la terminarea liceului, „vinul casei” și anume un vin vărsat (neîmbuteliat) de Cotnari a făcut minuni... ????... infiderent de sex. Dar așa este, vinurile seci preferă bărbații și cele mai dulci, femeile, dar mai sunt și excepții.
Cam așa știu, dar nu-i obligatoriu să fie chiar așa: filoxerei i-au supraviețuit Grasa de Cotnari, Busuioaca de Bohotin (de Huși) și Băbeasca neagră.
Mulțumesc pentru observația privind decalarea anilor. Am corectat.
@Lucien + @gpopa: Mare belea și filoxera asta! Ajunsă prin 1850 din America pe continentul european, la francezi mai exact insecta începe să facă ravagii în podgorii. În 1877 butașii cu bucluc ajung în Vechiul Regat, dar abia în 1884 se declară oficial „epidemie” . Între timp se distrug multe soiuri autohtone și se importă soiuri hibride franco-americane de proastă calitate (precursoare ale sortimetelor numite azi popular căpșunică, zaibăr, delivară etc.) Din 1885 începe era soiurilor hibride, multe din ele prezente și azi în podgorii.
Un rezultat imediat al invaziei de filoxeră a fost creșterea prețului vinului și consumul pe scară largă a berii (Caragiale este unul din personajele populare care trec la „consumul de bere” ????).
Hai noroc!
Sincer, nu prea sunt convins că zona Cotnarului are prea mari șanse din punct de vedere turistic. Are o concurență serioasă în zona apropiată Hârlău - Ceplenița - Pârcovaci - Lacuri - Deleni și mai e, tot în apropiere, zona Ruginoasa - Târgu Frumos - Cucuteni.
Ar avea o șansă mai mare, poate, dacă s-ar chinui factorii responsabili să promoveze ideea de Drum al Vinului, dar treaba asta e cu ani lumină în urma celor similare din Prahova/Buzău și la distanță mare înapoi de cel din Vrancea. Mai mult, Drumul Vinului din județele Iași și Botoșani are conexiuni slabe spre vest și este situat la distanță de sudul României, iar în apropierea există o puternică concurență din partea podgoriilor basarabene.
Poate cândva, atunci când actual inexistenta și mult sperata autostradă Târgu Mureș - Iași va fi funcțională, perspectivele se vor ameliora. După cum pare însă, cel mai probabil aceasta va mai aștepta, spre câștigul autostrăzii care va merge spre sud. De profitat va profita astfel în ce privește ideea de Drum al Vinului, în primul rând zona Vrancei (de Buzău nici nu mai vorbim...).
Poate o șansă ar mai avea ca parte a unui traseu cicloturistic ori ecvestru, dar se află totuși înafara marilor trasee cicloturistice actuale sau proiectate. Oricum, un asemenea traseu ar trebui să treacă, vrei nu vrei, prin Hârlău și să intersecteze axa Pașcani - Ruginoasa - Târgu Fumos.
” Sincer, nu prea sunt convins că zona Cotnarului are prea mari șanse din punct de vedere turistic. Are o concurență serioasă în zona apropiată Hârlău - Ceplenița - Pârcovaci - Lacuri - Deleni
Dacă tot ați definit o „zonă Hârlău” care se întinde N-S pe 20 de kilometri, de la Lacuri la Ceplenița, nu văd de nu ați mai extinde-o încă puțin, să cuprindă și Cotnari. Este clar că toată acestă zonă e la pachet, nu vine nimeni pentru Ceplenița, fără să treacă prin Cotnari. Nu văd nicio concurență între ele.
Așa cum includerea Cucuteniului alături de Ruginoasa nu mi se pare ok. Dacă nu vreți să vă rupeți mașina, nu aveți drum direct între ele. Cucuteni se vizitează pe drumul de la Tg. Frumos către Cotnari, varianta la european.
Chiar pe acest sait, prezența Cotnarilor în topicul Pașcani este improprie. Dacă vrei să vizitezi zona Hârlău (+ Cucuteni, Cotnari și ce ați pomenit dvs) fără a te caza aici, ori vii de la Iași (40 km până la Tg Frumos, după care obiectivele se înlănțuie spre nord), ori - de ceva timp - se poate dormi la Miclăușeni, la Castel, la câțiva kilometri de Tg. Frumos (am citit lucruri bune despre varianta asta, nu am probat-o și nici nu o voi face, e prea aproape de orașul meu). Nu văd pe nimeni să vină dinspre Pașcani. În cel mai rău caz, dinspre Botoșani, vizitând de la nord către sud.
E adevărat că a existat o tentativă a Cotnarilor de a se promova individual. Au fost accesați ceva bani europeni, s-a creat un site (destul de ok, poate fi folosit pentru completarea informațiilor din articolul la care comentăm):
dar acolo ultimele postări au vechimea de 3 ani. Mai încearcă ceva Compania Cotnari, pe linia vii-hrube-degustări, dar aveți dreptate, e greu să te impui fără investiții majore.
Cheia mi se pare a fi privirea tuturor acestor localități împreună, ca un întreg, cu accent pe aspectul istoric, din Comuna primitivă la marii domni ai Moldovei.
Mic Cotnariul mi se pare o zonă de tranzit, serios... Pe de altă parte, dacă e "să iei" o zonă, te concentrezi acolo unde este o acumulare mai mare de obiective. Cotnariul este excentric, din acest punct de vedere. Chiar dacă treci pe acolo, nu e un motiv puternic pentru a nu te grăbi să "o calci" în continuare, spre Hârlău. Pe de altă parte, când m-am referit la "zone", m-am referit la areale geografice în care obiective cu potențial turistic mare sunt suficient de apropiate între ele și suficient de accesibile. Te poți astfel caza în zona Târgu Frumos și de acolo să tragi o tură la "ciuperca" de la Cucuteni, la Ruginoasa unde e castelul lui Cuza și la Miclăușeni, unde e castelul Sturzda.
În rest, de acord că nu au ce căuta Cotnariul cu Pașcaniul împreună.
BTW, chiar acum câteva săptămâni am trecut pe acolo, la o tură de weekend... Ce e mai trist, e că în Carrefour Market din Hârlău nu găseai o sticlă, produsă la Cotnari...
@gpopa:
”Chiar pe acest sait, prezența Cotnarilor în topicul Pașcani este improprie
Variante, propuneri pentru o amplare (mai) „proprie” ?
@webmaster: După mine Pașcani nici nu ar trebui să apară ca topic aparte. El poate fi pus alături de Tg. Neamț sau de Roman - iar Probota dusă la Fălticeni. Nu știu unde este acum Mircești, cred că tot la Roman ar trebui să fie alocat.
Așa cum spune și Qvadratvus, există două posibile „baze” :
1. Tg. Frumos - cu acces spre Miclăușeni, Trei Iazuri, Ruginoasa, poate Cucuteni
2. Hârlău - cu Ceplenița, Pârcovaci, Lacuri, Deleni. Aici aș aloca Cotnarii (poate Cucuteni, dacă nu intră la 1) și chiar Flămânzi din jud. Botoșani.
Există o destul de mare ofertă turistică în zonă, păcat că e slab promovată. Am boldat mai sus obiectivele de interes major. Nu ajunge o zi pentru a vizita totul, trebuie ținut seama și de problema distanțelor. Aș spune minim 2 zile la 1 și încă 2 zile la 2, asta dacă nu ești iubitor de natură, plimbări pe dealuri printre vii, mers cu bicicleta etc - doar bifat obiective și atât.
Problema este că nici Tg. Frumos, nici Hârlău nu oferă variate de cazare/masă pentru turiștii pretențioși. Sau nu le știu eu - nici nu le-am căutat, că stau aproape.
Eu văd exploatarea zonei cu cazare în Iași sau la Miclăușeni, la Castelul Strurdza. Distanța Iași - Hârlău e 70 km, cu multe puncte de oprire pe traseu, iar Miclăușeni - Hârlău e 45 km, aceeași mențiune. Practic, doar Ruginoasa necesită abatere de la drum. În rest, Miclăușeni - Tg. Frumos - Cucuteni - Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni - Lacuri sunt în linie dreaptă. A, încă o mică abatere spre Pârcovaci, gen 5 km din Hârlău.
Caz în care nici nu mai este necesară separarea Tg. Frumos - Hârlău, se poate privi totul ca întreg, așa cum am spus într-un răspuns anterior.
@gpopa: Mulțumiri - apreciez.
Nu se pune problema desființării secțiunii PAȘCANI - are utilitatea ei (amfostacolo.ro/de-vizitat ... ascani&sid=2619)
Am creat însă secțiunea „HÂRLĂU & TG FRUMOS” - conținând deocamdată doar 2 rubrici (relocate acolo din secțiunea PAȘCANI)
amfostacolo.ro/de-vizitat ... -frumos&sid=691
-
Se întâmplă rar să creăm secțiuni care să conțină mai puțin de 3 rubrici (regula împământenită), dar în acest caz am considerat potrivită o excepție - zona chiar ar merita promovată.
@webmaster: Ok, mulțumesc și eu.
Mai sunt articole pe AFA privind această zonă. De exemplu
https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=56865&d=de-vizitat-in-judetul-iasi--iasi
Majoritatea în „De vizitat în județul Iași” . Țin minte că am văzut și Castelul Sturdza, dar nu am acum timp să caut.
@gpopa: Mulțumiri înc-o dat' .
Am creat rubrică „Descoperă zona Hârlău” și am mutat acolo review-ul indicat mai sus.
-
@all: Dacă găsiți alte articole potrivite a fi mutate aici (nu numai despre Hârlău, poate să fie orice subiect din arealul TG FRUMOS-HÂRLĂU) — rog scrieți-ni-le.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată