GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Palatul de la Posada şi vieţile fabuloase ale prinţilor Bibescu
Oprisem să vizităm muzeul cinegetic din Posada pe lângă care trecusem de zeci, poate de sute de ori fără să-l vedem. Din parcare privirea ne-a fost atrasa de o construcţie solidă din piatră de râu cu un singur etaj. Intrarea se făcea pe latura opusă cu deschidere spre un parc imens. Aici erau inşiruite mai multe corpuri de clădire cu parter si mansardă. Toate clădirile erau sobre şi solide dar se vedea că au fost construite în perioade diferite.
Iniţial domnitorul Gh. Bibescu a făcut în 1848 un conac de vânătoare în stilul caselor de munte. Spre anii 1900 conacul s-a extins cu aripi noi, bolţi, curţi interioare, transformându-se în palat. După două generaţii palatul a devenit reşedinţa de vară a familiei George Valentin si Martha Bibescu. În timpul primului război mondial a fost incendiat de nemţi Tot in acea perioada palatul a fost devastat de trupele maghiare care au distrus/furat pinacoteca. În al doilea război mondial a fost rechiziţionat de nemţi iar in 1950 interiorul a fost din nou distrus de un incendiu iar restul, ce scăpase de la foc, prădat. Este de mirare cum după atâtea agresiuni zidurile stau în picioare şi dau impresia de soliditate. Deşi in parte refăcut, dupa naţionalizare a căpătat cu totul alte destinaţii. A funcţionat o perioadă lungă ca tabără de vară pentru elevi iar într-o aripă au fost găzduiţi refugiaţi coreeni. Din anii ’70 a intrat in administraţia muzeului Peleş ca depozit pentru lucrări de artă. Astăzi in câteva cămăruțe funcționează o filială a institutului de biologie și în altele depozit și ateliere de restaurare aparținând muzeului Peleş. Nu se vizitează. Există un proiect de restaurare cu obiecte de mobilier de la începutul sec. XX, cu amenajarea terasei si a unei cafenele art nouveau, a unei săli de conferințe, dar ca şi în alte cazuri, pentru obiectivele cultural istorice nu sunt bani. Cum infrastructura palatului este bună, probabil că restaurarea s-ar face doar pentru interioare şi mobilier cu fonduri modeste. Dacă autorităţile nu se grăbesc, nu este exclus ca vreun prosper om de afaceri să cumpere palatul pentru destinația motel cu spa și piscină.
Este interesantă povestea familiei Bibescu, proprietarii de drept ai palatului. George Valentin Bibescu era nepotul domnitorului Gh. Bibescu. Palatul este amplasat în cheile Orăţii, pe malul Baiului, locul cel mai spectaculos al văii Prahovei. George Valentin şi-a petrecut copilăria si adolescenţa la Posada unde a prins gustul înălțimilor prin expediţiile aventuroase pe munte, acesta fiind embrionul riscantelor performanţe viitoare. Fire curajoasă până la limita riscului a fost un desăvârşit pilot de curse automobilistice si unul din primii piloţi români de avioane. A fondat Clubul Aviatic Român in 1909, ACR in 1912, a fost preşedintele Comitetului Olimpic Român. La iniţiativa sa, una din moşiile familiei a fost donată pentru construcţia aeroportului Baneasa iar in 1930 a fost ales presedintele federaţiei aeronautice internaţionale. A fost Mare Maestru al Lojii Masonice din România o lungă perioadă de timp. În timpul primului război mondial a sabotat activ şi riscant acţiunile germanilor care cotropiseră ţara. Ca om, era un bărbat frumos, voluntar, mare amator de femei. S-a căsătorit in 1905 cu Martha Lahovary fiica unui fost ministru de externe, descendentă din familia domnitorului Nicolae Mavrocordat, o adolescentă instruită la o mănăstire din Belgia, în vârstă de numai 16 ani. Aceasta era o tânără de o frumuseţe uluitoare (v. pozele), cultă, sensibilă, inteligenta si rafinată. Debutul său în literatura franceză a fost cu romanul ˝Cele opt paradisuri˝ scris în limba franceză la vârsta de 20 de ani cu ocazia unei vizite automobilistice împreună cu soţul în Persia. Romanul a avut un succes răsunător şi a primit premiul Academiei franceze. Au urmat romane autobiografice, istorice, versuri, eseuri, jurnale, biografii, unele scrise sub pseudonimul Lucile Decaux, majoritatea fiind încununate de premii importante. Activitatea ei scriitoricească a fost încununată de Marele premiu pentru întreaga activitate literară acordat de Academia franceză în 1954, unul similar al Academiei regale belgiene în 1955 şi medalia Legiunea de Onoare în 1962. Căsătoria Martei cu prinţul Bibescu deşi s-a bazat pe o mare dragoste nu a fost una fericită. Prinţul era cunoscut pentru escapadele sale amoroase, pentru firea sa egoistă şi impulsivă. La scurt timp după ce flacăra iubirii dintre cei doi s-a stins Martha s-a îndrăgostit de un nobil francez şi a încercat să divorţeze. Nereuşind, Martha şi-a acordat un libertinaj total de care nu se ascundea şi la care soţul nu se opunea. La împăcarea soţilor a contribuit în mare parte cadoul făcut de prinţ, palatul Mogoşoaia cumpărat de la Brâncoveni şi în renovarea căruia prinţesa a pus tot sufletul, priceperea şi banii câştigaţi din vânzarea cărţilor. Legăturile ei cu Wilhelm kronprintz al Germaniei, regele Alfons al XIII lea şi alţi aristocraţi erau de notorietate, comentate şi bârfite în cercurile mondene europene. Soţii nu au divorţat si au locuit impreună până la moartea lui Valentin in 1941, între ei stabilindu-se o solidă legătură de prietenie. În momentele grele ale vieţii, şi-au acordat sprijin reciproc. Prin mondenism, erudiţie, frumuseţe, eleganţă, spontaneitate si datorită talentului scriitoricesc, Martha Bibescu a ajuns una din cele mai influente femei din Europa înaintea primului razboi mondial. A cunoscut cele mai mari personalităţi politice, culturale şi aristocratice ale lumii fiind prietenă şi rămânând în corespondenţă cu Charles de Gaulle, Churchill, regele Carol al II lea, regele Ferdinand, Roosvelt apoi Marcel Proust, Reiner Maria Rilke, Emil Cioran. Saloanele ei de la palatul Mogoşoaia refăcut de ea după un incendiu devastator atrăgeau ca un magnet personajele celebre ale epocii. Acolo era locul ideal unde, în saloanele deschise pentru recepţii, se obţineau informaţii, Martha devenind în preajma primului război mondial, spion al statului român. Prin contrast, palatul de la Posada era un loc izolat unde-şi putea acorda clipe de linişte între episoadele tumultuoase în care trăia. La Posada a născut la 17 ani unicul copil, o fată pe care a numit-o Valentina. La Posada a început povestea de dragoste şi legătura cea mai stabilă din viaţa Marthei Bibescu cu lordul Thomson of Cardington care a iubit-o până la moarte. Acesta era ofiţer de informaţii al legaţiei britanice la Bucuresti şi avea menirea sa atragă Romania în 1916 în alianţă cu Antanta. La înaintarea trupelor germane el a acuns toate documentele secrete britanice în palatul de la Posada dar după nici zece zile ascunzătoarea a fost găsită, palatul incendiat si arhivele distruse. Martha Bibescu dând dovadă de mare curaj a organizat si condus în Bucureşti un spital pentru răniţii români şi germani în timp ce guvernul şi potentaţii zilei se refugiaseră la Iasi. Ea a fost arestată de germani pentru spionaj în favoarea României dar adoratorul ei prinţul Wilhelm a dat ordin generalului Mackensen să fie eliberată. În acest timp soţul ei prinţul George Valentin Bibescu împreună cu lordul Thomson au incendiat sondele de pe Valea Prahovei bombardându-le pentru a nu cădea in mâinile germanilor. Spectacolul sondelor arzând l-ar fi făcut gelos şi pe Nero. Guvernul britanic a plătit pagubele produse. Nemţii au pus o recompense enormă pe capul lor dar cei doi nu au putut fi prinşi. După primul război mondial prinţesa Bibescu s-a reîntâlnit la Londra cu lordul Thomson dar legătura nu a mai durat mult. Ajuns ministru al aerului lordul Thomson a avut un destin tragic. In 1930 a căzut cu zepelinul într-o cursă spre Karaci, catastrofă în care au murit 48 de persoane. Martha a scris un roman despre destinul lordului. Între cele doua războaie mondiale Martha pendulează între Paris unde scria si publica si România unde-şi sedimenta şi ordona impresiile. A revenit foarte rar la Posada după incendiul devastator din 1915 preferând luxuosul palat de la Mogoşoaia. După al doilea război mondial pleacă definitiv la Paris în 1945 după ce s-a asigurat că palatul Mogoşoaia va deveni monument istoric ceeace nu a împiedicat distrugerea şi devalizarea lui. La Paris a continuat să scrie in limba franceză. I-au trebuit opt ani în care şi-a vândut bijuteriile, superba colecţie de smaralde de nuanţa ochilor ei verzi, şi-a cheltuit tot ce câştiga din cărţi pentru a-şi scoate din ţară familia care fusese arestată la domiciliu, deposedată de avere şi lipsită de viitor. Astăzi, nepotul ei Christophor Ghica, şeful gărzilor de la palatul Buckingam este în proces cu statul român pentru revendicarea palatului Mogoşoaia. Până în ultimii ani ai vieţii, Martha a fost implicată în lupta anticomunistă. A avut şi perioade de declin, de ostracizare, de bârfă şi invidie din partea societăţii pe care le-a anulat şi datorită legăturilor ei suspuse a fost reprimită în cercurile mondene. A ştiut când va muri îmbrăcându-se într-o rochie Coco Chanel, punându-şi la gât ultimul şirag de perle pe care-l mai avea, aşezându-se în fotoliu şi aşteptând. A murit in 1973 la vârsta de aproape 87 de ani fiind inmormântată în cavoul Bibescu din cimitirul Pere-Lachaise (secţiunea N-E) alături de o altă scriitoare de origină română Contesa Anne de Noailles (Brâncoveanu). Atât Martha, cât şi soţul ei George Valentin Bibescu au fost personalităţi fascinante şi controversate ale primei jumătăţi din secolul trecut. În stilul lor aventuros şi aristrocratic au fost foarte buni români care n-au precupeţit nicicând riscul pentru a-şi servi ţara. Martha Bibescu a scris: “Va veni o vreme când acest popor, care n-a fost cunoscut până acum, va fi luat în seamă”. Când?
Trimis de Michi in 26.03.14 07:49:04
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în COMARNIC.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
@webmaster: Am ascultat de două ori şi m-am gândit ce film s-ar putea face despre destinul prinţilor Bibescu! Mulţumesc.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2014 Craciun de neuitat — scris în 17.01.15 de ionut972 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2011 Muscatele roz — scris în 12.10.11 de TEOANCA din CâMPINA - RECOMANDĂ
- Jul.2011 Comarnicul, asa cum nu-l stiam — scris în 30.10.11 de ela7 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2010 La plimbare din Valea Prahovei in Valea Doftanei — scris în 28.10.11 de Lumis66 din BUCURESTI - RECOMANDĂ