GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ne-am dus la Cernat tocmai pentru acest muzeu. Partea bună a fost că am văzut și altele lângă acest muzeu și le-am descris aici: vezi impresii
De și pe AFA am găsit un articol excelent de acum 2 ani scris de userul crismis, hop și eu să descriu cu cuvinetele mele ce am găsit pe acolo. Impresiile personale se pot citi în următoarele rânduri.
Unde se găsește acest muzeu?
Pe drumul național DN11 între Brașov și Târgu Secuiesc vom trece prin localitate. Este ultima localitate întâlnită până la Târgu Secuiesc. Doar că acesta se întinde mai mult la stânga spre munții Bodoc. De acolo ne putem deplasa mai departe spre Icafalău sau Cetatea Ica, pentru toate astea servește drumul comunal DC4.
Obiectivele de vizitat sînt marcate și pe harta GPS ului, inclusiv acest muzeu, deci folosind un dispozitiv sau telefon vom găsi ușor obiectivele. O parcare lângă muzeu nu este deloc o problemă.
45°57′01″N 26°02′07″E sînt coordonatele geografice a comunei. Adresa exactă este :
Cernatul de Jos str Muzeului nr 332.
Despre muzeul Haszmann Pál
Muzeul etnografic Haszmann Pál face parte din Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. Așa cum am povestit în articolul anterior în Cernat în secolul XIX s-au construit multe conace, unele s-au degradat altele s-au renovat. Conacul Gyula Damokos a fost unul din conacele Cernatului intrate în paragină după naționalizarea din 1848. Atât clădirea cât și terenul din jur arătau jalnic autoritățile nepreafiind interesate de o eventuală readucere la viață. Clădirea conacului a fost construită în stil renascentist la începutul secolului în 1802 și remodelată în stil neo-clasicist în 1831. Renovarea era necesară din cauza cutremurelor din 1830 iar cu această ocazie s-a modificat și aspectul.
Pe de o parte a existat fostul domeniu Damokos. Pe de altă parte a existat Haszmann Pál (1902-1977) A nu se confunda cu celălalt Haszmann Pál tot din Cernat (1942-2021) fost deputat la UDMR din 2008. Noi discutăm de un pedagog priceput care a scris multe volume, a realizat colecții de etnografie și tehnice spectaculoase și a inițiat și săpături arheologice. A fost învățător, porfesor, și insprector școlar regional. În anii 70 deja în vârstă atunci a dorit să doneze colecția valoroasă autorităților cu condiția să fie expusă într-un muzeu el neavând un loc pentru a expune atâtea. Pentru autoritățile de atunci nu era atât de dificil, a trebuit să găsească doar o clădire naționalizată potrivită. Acesta a fost domeniul Damokos, s-a renovat, s-a amenajat iar colecția lui Haszmann Pál expus. În 1973 s-a deschis.
La colecție a contribuit și soția lui Haszmann Pál, Pálne Ida Cseh.
Orar și prețuri de vizitare
Muzeul este deschis marți-vineri între orele 9.00-17.00 sâmbătă și duminică între orele 9.00-14.00 iar luni este înschis.
Prețul unui bilet de adult este de 10 lei, prețul unui bilet de copii peste 7 ani, studenți, elevi, pensionari 5 lei, bilet familie (2 adulți+1-5 copii) 20 lei, grupuri (10-30 persoane) 50 lei, ghidaj 20 lei. Intrare gratuită este pentru copii sub 7 ani, persoane cu handicap, angajații muzeelor din România, angajați/reprezentanți massmedia.
Structura muzeului
Ajutându-mă și cu harta găsită pe un panou după intrare voi enumera secțiile din muzeu.
Imediat după intrarea pe poarta principală pe partea stângă vom observa o locuință săpată în pământ care datează din secolele VII-IX. Descoperirea arheologică este protejată cu acoperiș și pereți de sticlă.
După acest exponat urmează cimitirul secuiesc unde vom observa monumente funerare din lemn și piatră.
Urmeză statuia lui Végh Antal (1933-2000) personalitate din Cernat, ziarist, sociolog, pedagog și scriitor.
Pe partea opusă observăm statuia lui Bod Peter (1712-1769) pastor reformat, istoric și scriitor.
În partea centrală se află conacul lui Damokos Gyula, acesta găzduiește expoziția de bază.
Mai la stânga/spate de conac obervăm un complex de clădiri. Aici este Universitatea Populară din Cernat, casa de bilete cu magazin de souveniruri, o mică scenă construită din lemn, și un decor de toamnă reprezentând ziua recoltei.
Până să ajungem la expoziția cu utilaje agricole (în spatele conacului) am putut admira o machetă de clădire din lemn tocmai construită, și piese de la o viitoare poartă sculptată bineînțeles. Erau destui vizitatori și se făceau lucrări demonstrative pentru a arăta cum se sculptează piesele și în general cum decurge munca cu lemnul.
A urmat expoziția de motoare fie în formă de tractoare de epocă fie motorul demontat și expus. În dreptul acestei expoziții vom observa alte utilaje expuse în mijloc precum și o fântână cu cumpănă. În spatele conacului era parcat un Trabant de epocă nu face parte neapărat din colecție dar îi stă bine acolo între vechituri. Încă mai avea numărul de înmatriculare vechi din anii 80.
Muzeul de sobe tot aici se află pe o latură a conacului. Pe partea opusă se află o remiză de epocă a pompierilor, găsim aici pompe manuale montate pe căruțe.
Urmează colecția impresionantă de utilaje agricole într-o clădire în formă de L. Este uimitor numărul mare de utilaje care sînt expuse aici. Pentru propulsie s-a folosit atât motoarele termice cât și aburul, în consecință vom observa multe tractoare cu motor cu abur dar și utilaje în sine care au nevoie de un motor și este folosit aburul.
În L-ul format de această expoziție se află muzeul radioreceptoarelor de epocă. Nu găsim doar radiouri, avem și televizore de epocă precum și aparate de înregistrare/redare sunet gramofoane, patefoane, pickupuri, magnetofoane.
Urmează casele și porțile secuiești un adevărat muzeu în aer liber. Cea mai importantă piesă este moara cu apă din Cernatul de Sus 1836, urmează casele : Belani 1726, Vârghiș 1690, Vâlcele, Bucătărie de vară din Belani, Albiș 1711. Mai observăm un grânar și stupi, o altă fântână.
Avem și porți de epocă: poartă secuiască din Pava 1761, din Cernatul de Sus 1835, din Turia 1800,
Colecțiile sînt clasificate în felul următor
colecţia de istorie materială şi spirituală locală; colecţia de meşteşuguri tradiţionale; colecţia de mobilier popular şi mobilier pictat secuiesc; colecţia de sculptură populară (grinzi şi alte elemente de construcţie, sculptate şi inscripţionate); colecţia de ustensile (tradiţionale şi de alt tip); colecţia de ceramică (de uz comun, de lux, porţelan) şi de sticlărie; colecţia de istoria culturii; colecţia de ţesături, broderii şi port popular; colecţia documentară (documente, cărţi vechi, necrologuri, fotografii) şi de discuri; colecţia de numismatică; colecţia de geologie şi mineralogie; colecţia de arheologie; colecţia de artă plastică; colecţia de monumente funerare (pietre şi stâlpi funerari, cruci); colecţia instrumentelor de redare şi transmisie a sunetului (telefoane, radiouri, pickup-uri, magnetofoane, televizoare etc.); colecţia de industria fontei; colecţia de utilaje şi maşini agricole.
Vizita noastră
După ce am luat biletele am intrat în Universitatea Populară. Aici înăuntru am observat o colecție de cărți impresionantă. Din ceea ce am înțeles de la persoana care ne-a vândut biletele că din când în când la această universitate populară se organizează cursuri la care se pot însuși câteva cunoștine de bază despre tainele meșteșugăritului din zonă. În curte lângă conac erau amenajate corturi deschise cu locuri de picnic amenajate, bânci și mese. Am admirat pe urmă cum se modelează lemnul, pe lângă sculele tradiționale erau și câteva drujbe Stihl pe acolo. Buștenii, adică materia primă era stivuită lângă conac.
Am admirat pe urmă motoarele termice de epocă dar și tractoarele. Unele tractoare aveau roți din lemn, altele erau metalice. Pereții din spatele exponatelor erau pline cu ilustrații, poze, informații sau obiecte decorative. Pe rafturi se observă o grămadă de scule mici, diverse de exemplu lămpi de benzină. Enumerând câțiva constructori de utilaje ar fi Ford, Deutz. McCormick.
În dreptul acestei secții se află și remiza de pompieri, am admirat pompele manuale și îmi imaginam ce dificil era pe vremuri stingerea în cazul unui incendiu. Am admirat sobele vechi, adevărate opere de artă majoritatea din fontă.
Cel mai interesant a fost la expoziția radioreceptoarelor vechi. Observăm aparate aici de la începuturi (începutul secolului XX, sfârșitul secolului XIX) și până în anii 80. Prima redare a muzicii s-a realizat prin gramofon (pickup cu pâlnie externă) patefon (pickup cu pâlnie internă), acestea avea mecanism cu arc erau acționate cu manivelă, pe urmă mai observăm și pickupuri de epocă electrice, gramofoane. La receptoare observăm primele radiouri cât un dulap și care cum trece timpul devin tot mai mici dar mari sînt pentru noi. Iar primele televizoare cu ecrane aproape rotunde sînt un deliciu pentru mine. Din mărcile expuse: Tesla, Cosmos, Electronica, STassfurt, Oberon, Philips, etc. Din ce am înțeles că majoritatea sînt funcționale. Am mai văzut difuzoare din cele mai vechi timpuri, și ceva telefoane de epocă.
Până să ajungem la utilajele agricole am mai observat câteva instalații, pompe de apă de epocă din fontă precum și niște chiuvete decorative tot din fontă montate pe perete. Înainte să intrăm în zona cu doar utilaje agricole am admirat o expoziție de trăsuri, de căruțe, vehicule trase de cai.
La utilajele agricole am povestit cât de multe erau. Începând de la prelucrarea pământului, însămânțare, săpare, recoltare, prelucrarea cerealelor, altor produse am găsit utilaje pentru absolut orice operații agricole. Uluitor câte s-au putut aduna aici, jos pălăria. În mod deosebit mi-au plăcut utilajele care foloseau aburul ca propulsie.
Ieșind din zona agricolă în moara de apă dublă am admirat tot mecanismul cu ajutorul căreia se măcina, am văzut o grămadă de pietri de moară și în interiorul morii toate ustensilele, toti recipienții pentru stocarea produselor, cântarele vechi, etc.
Am intrat în fiecare casă tradițională și am admirat toate obiectele expuse, mobilierul, bucătăria, vetrele de foc, sobele, războiul de țesut, porturile populare, ceramica, icoanele, etc. Podeaua era pământ bătut la ficeare construcție. Grinzile erau aparente, restul pereților zugrăviți. Am mai admirat o colecție de feronerie secuiască expusă afară și un cuptor de pâine.
În final am intrat și la expoziția permanentă din conac. Sînt mai multe încăperi cu exponate. Într-una din încăperi observăm utilaje de prelucrare a textilelor, lânii, războaie de țesut, mașini de cusut dar și produsele rezultate porturi populare expuse, cizme, etc. În altă încăpere observăm multă ceramică, cahle expuse, dar și obiecte decorative din lemn, inclusiv ouă încondeiate, tablouri pictate, lăzi de zestre pictate. În altă încăpere observăm multe documente, cărți, inscripții, monezi tablouri, sticlărie.
Vizita noastră a durat 1,5 ore și a fost cea mai interesantă vizită din ziua respectivă, recomand.
Trimis de AZE in 18.10.23 21:16:04
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.96626948 N, 26.01608145 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Pentru că rubrica curentă, „Muzee în Tg Secuiesc” , conține, acum, 3 revs-uri despre „Muzeul Hartmann Pall” din Cernat și doar unul despre „Muzeul de Păpuși” Tg Secuiesc
- am redenumit rubrica de față în „Muzeul Haszmann Pal [Cernat]”
- am creat o rubrică nouă, „Muzee în Târgu Secuiesc” - și am mutat acolo review-ul despre” Muzeul de păpuși”
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)
@webmasterX: da acolo este
Am descoperit că la momentul încărcării pozelor, era o eroare în pagina în care se puteau completa TEXT FOTO
Între timp, acea eroare a fost, se pare, corectată
Dacă dorești, poți adăugat TEXT foto folosind SUPER-EDIT-DESCR (e un buton verde, afișat imediat sub poza de pe coloana din mijloc — dacă se accesează de pe desktop / laptop)
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
===
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@webmaster: Mulțumesc
Iar eroarea privind încărcarea pozelor am observat-o și eu, dar după 2 încercări s-au încărcat toate.
Eroarea consta în faptul că la alegerea pozelor (înainte de procesul de încărcare) după cca 20 poze programul se bloca. La un refresh se relua din nou dar iar se bloca. La a treia încercare a mers.
Am regăsit aici, cu emoție, primul nostru aparat de radio, marca Pionier, și - după el - pe cel radio cu pick up, marca Latvija. Oricum, acolo e de stat o zi întreagă, noi am fost pe fugă!
@puiutea: Bună ziua. Mă bucur că sînteți pasionat de asemenea aparate vechi.
Erau și în casa bunicilor ceva dar din păcate nu erau atît de apreciate pe vremea respectivă și o parte s-au vândut (un radio Philips pe lâmpi cît un dulap), o parte s-au dăruit (niște radiouri) și o parte s-au aruncat (televizoarele Venus pe lâmpi din timpul lui Ceașcă) eu am mai reușit să salvez un patefon (urmașul gramofonului) funcțional, 1 radio Electronica pe lămpi (cca 60 de ani funcțional) și 2 pickupuri electrice dar tot vreo 60 de ani vechime????
În acest muzeu cred că cel mai mult am stat la receptoare, ar mai fi poze cu aparatură veche dar am încărcat deja maxim de 99.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 O locație unicată, ce merită vizitată! — scris în 04.11.23 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Muzeul Haszmann Pál, Cernat - un inedit muzeu al satului secuiesc — scris în 19.12.20 de crismis din GALAțI - RECOMANDĂ
- Sep.2017 Incursiune în trecut — Muzeul Etnografic Haszmann Pal — scris în 20.11.17 de traian.leuca † din PLOIEșTI - RECOMANDĂ