GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEDin păcate, nu mă pricep să scriu pe marginea unor evenimente festive, așa cum au fost întâlnirile de la Păltiniș, Mediaș sau Gura Humorului, la care am participat în ultimul an. În primul rând, pentru că principalul motiv pentru care am ajuns acolo a fost cunoașterea unor oameni cu care schimb impresii aici, pe site - iar aceste întâlniri sunt prilej de bucurie, dar mai puțin surse de inspirație pentru articole. Aceată afirmație este valabilă doar pentru mine, desigur, pentru că am citit cu plăcere impresiile scrise de alții, retrăind întâmplările, rememorând conversațiile sau, chiar, cugetând la problemele filozofice pe care aceste reuniri le relevă :).
Mă simt, totuși, dator să contribui cu ceva la seria de articole publicate în urma întâlnirii de la Gura Humorului (amfostacolo.ro/hotel9.php ... le-afa&id=28848), mai ales că nu am scris nimic nici după cele precedente (deși am numeroase ciorne). Am să povestesc aici despre ceea ce am pierdut din atracțiile turistice ale zonei, deși am fost la doar câțiva pași de ele. Preocupări mai înalte nu ne-au lăsat să descoperim cu adevărat destinația în care ne aflam 😁.
Eu o cunosc destul de bine, am ajuns de multe ori aici: cu ocazia unei vizite am trecut în revistă ceva, la altă vizită - altceva și, uite așa, cred că mi-au scăpat prea multe. Plus multe recapitulări și aprofundări 🙃. Voi face în cele ce urmează un rezumat, cu speranța că ar putea fi de folos în cazul în care cineva va dori să mai revină în oraș sau prin împrejurimi. Am să folosesc pentru ilustrare fotografii mai noi sau mai vechi, unele din altă viață. Voi prezenta zona de la sud către nord, doar ceea ce este accesibil la pas (nu discut despre Vama, Moldovița, Cacica sau alte locuri aflate la o jumătate de oră cu mașina).
VORONEȚ
Pentru cei care vin motorizat, vizita la Voroneț începe din parcarea aflată la circa 500 de metri. Drumul până la mănăstire trece printr-un mare bazar, de unde poți cumpăra tot felul de prostioare, unele interesante și educative (P1) 🤠. Chiar înainte de intrare dăm de o mică anexă; de aici se ia biletul de intrare (10 lei, cu reducere 50% pentru elevi, pensionari etc.) și tot aici găsim la vânzare diverse obiecte bisericești sau chiar suveniruri.
Intrarea în mănăstire nu se mai face, de mulți ani, pe sub turnul clopotniță - acesta dă, în prezent, doar către cimitir. Se intră printr-o poartă situată în zidul nordic, fapt care contribuie la o primă impresie nu din cale afară de favorabilă: biserica pictată pare... nepictată!
Nu voi insista prea mult pe istoric, descrierea picturii interioare sau a celei exterioare și altele de acest fel. Cei care care ajung aici pot solicita ghidaj, iar maicile sunt pricepute, au un discurs foarte bun. (Grupul AFA a avut parte de un ghid excelent, din câte am înțeles.) Pe internet sunt o grămadă de surse, dacă există curiozitate - ea poate fi lesne „alimentată” cu tot felul de informații. Inclusiv pe AFA există un articol foarte complet vezi impresii.
Voi puncta, totuși, câteva chestii despre care se vorbește mai puțin. Nu înainte de a spune că, dacă pe vremuri fotografiatul în biserică era strict interzis, acum el rămâne interzis, dar este tolerat. Singurul loc în care maicile sunt intransigente este naosul, mic și mereu aglomerat (lumea vine nu doar în scop turistic, ci și pentru ca să se închine la icoanele din fața altarului). Aici se află și celebrul tablou votiv cu Ștefan cel Mare și familia sa. Am reușit, într-un moment de liniște, să îl fotografiez și pe acesta.
🚩 Hramul este Sf. Gheorghe, sfânt războinic. Marea majoritate a bisericilor domnești din timpul Mușatinilor (și chiar după) au acest patron 😉.
🚩 Pictura de pe peretele nordic este compromisă iremediabil. Nu este un fenomen specific Voronețului, e valabil pentru toate bisericile pictate pe exterior din Bucovina (sau de oriunde altundeva). Acest perete este cel mai expus intemperiilor, deci degradarea picturii exterioare poate fi folosită de către cercetași pentru a determina punctele cardinale.
🚩 Nici extraordinara Judecată de Apoi de pe peretele vestic, nici splendidul albastru de Voroneț nu sunt mărci înregistrate în Moldova. În acele vremuri, Țările Române erau conectate din punct de vedere cultural cu Europa vestică; decuplarea de Occident a început către finalul sec. XVI (și a durat vreo trei sute de ani). Nu se știe prea bine cine a pictat biserica (pe la 1550), dar au fost meșteri educați în Italia. Voronețului i se spune Capela Sixtină a Estului, dar, de fapt, este Capela Scrovegni a acestui colț de lume. Ceea ce nu e o „declasare”, cine a trecut prin Padova și a văzut-o știe ce spun. Atât compoziția picturii, cât și culoarea, albastrul lui Giotto, sunt cele de acolo. Lucrarea lui Giotto este din 1303, cu 250 de ani mai vârstică.
🚩 Voroneț este mai mult despre Daniil Sihastrul decât despre Ștefan cel Mare. Nu doar mănăstirea, ci întreaga zonă. Povestea sfântului cuvios poate fi citită în P14 (sau pe net): a fost cel care a inițiat construcția bisericii și a fost primul stareț al mănăstirii. Este îngropat în biserică, iar portretul său se află pe peretele exterior, chiar în stânga intrării; este considerat al doilea ctitor al Voronețului, după Ștefan cel Mare și alături de Mitropolitul Grigorie Roșca, cel care a construit pridvorul și a pornit pictarea exteriorului bisericii.
Legenda spune că, după construcția Mănăstirii Putna (care, de asemenea, i se datorează, într-un anume fel), a plecat prin munți, oprindu-se în aceste locuri. Ar fi avut o chilie sub Piatra Șoimului, care încă era vizibilă acum 150 de ani, dar a dispărut odată cu exploatările de piatră de construcție din zonă. Acolo l-ar fi găsit Ștefan cel Mare atunci când, după înfrângerea de la Războieni, avea nevoie de sfaturile duhovnicului său.
Cei care doresc să facă o plimbare (se poate ajunge și cu mașina, drumul este asfaltat), pot merge către sud, de-a lungul pârâului Voroneț (P10), cam doi kilometri, până la Sihăstria Voronețului - Schitul Daniil Sihastrul (P11-P14). Este un loc minunat, slujit de călugări cu har.
Drumul continuă, peste munte, către Mănăstirea Slatina, însă asfaltul se termină repede: rămâne o potecă turistică marcată, pe care ar trebui mers 4,5 ore. Nu am făcut acest traseu, dar nu poate fi decât unul plăcut.
Noi am revenit către Voroneț, întâlnind în drum care cu fân, unde copiii micuți au fost invitați să urce - nu vă spun ce bucurie a fost pe ei. Parcarea Mănăstirii Voroneț este în capătul sudic al satului omonim (în prezent - cartier al orașului Gura Humorului). Plimbarea prin sat este faină (deși cam trebuie să te ferești de mașini). Se poate lua cazare aici, există o sumedenie de pensiuni, pentru toate buzunarele și pentru toate pretențiile.
Continuând către nord, ajungem la confluența pârâului Voroneț cu râul Moldova (P15). Înainte de Moldova, putem să o luăm la dreapta, pe sub Piatra Șoimului - a se vedea „capitolul” următor. Sau trecem râul, trecem calea ferată și facem dreapta pe drumul național. Gara nu e departe, apoi ajungem în centru. Întregul traseu de la Mănăstire până în centru are cam 5 km și se face în 1:15-1:30 ore.
Trimis de adso in 24.04.25 17:57:44
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în VORONEȚ.
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 47.51742990 N, 25.86487220 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
15 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@adso: Felicitări pentru articol
Săptămâna trecută am vizitat și eu împreună cu familia mea această bijuterie Mănăstirea Voroneț, la cerința băiatului nostru care a văzut-o doar în poze.
Noi am mai vizitat-o de câteva ori în trecut, dar cu toate acestea, o regăsesc ca pe o nestemată a Bucovinei, care mă impresionează profund și de care o să-mi fie dor permanent.
Călătorii plăcute! Numai bine!
Rog așteptați...
@Dana2008: Multumesc!
Pai, daca baiatul a vazut-o si a mai si dorit sa o vada, asteptam sa scrie despre vizita! 
Da, Voronetul are ceva aparte, in ciuda faptului ca a devenit cam prea turistic pentru gustul meu. Afirmatie care este adevarata si in cazul Putnei.
Am vizitat manastirea asta de mai mult de zece ori. Am prins-o si in vremuri mai linistite, cand se intra gratis, dar cu pictura interioara stearsa si fara obste, sau cu maici neprietenoase, care stateau cu gura pe oameni. Nici nu stiu cum e mai bine. Dezvoltarea turismului are avantaje si dezavantaje.
Calatorii frumoase!
Am ajuns și noi la Voroneț abia acum, la senectute, cu ocazia excursiei organizată în cadrul întâlnirii AFA, daaaar e bine și acum decât niciodată, nu-i așa?
Din păcate 
eu n-am știut că - în curtea bisericii - Monahia dr. Gabriela Platon a povestit câte ceva despre mânăstire (eram în interior și făceam poze, cu mai mulți colegi). Mihai mi-a spus că a auzit lucruri interesante și-acum îmi pare rău că n-am ascultat-o și eu! Când am ieșit, m-am alăturat lor, dar deja începuse să plouă ușor, și Monahia a încercat să-și scurteze povestea. Am auzit, totuși, că dacă ne interesează mai multe informații despre mânăstirile Bucovinene, putem să cumpărăm de la pangar cartea domniei sale, lucru pe care l-am și făcut!
Ajunsă acasă am început s-o citesc, daaar, n-am reușit să ajung prea departe cu cititul (până la pag. 49), este mult prea doctă pentru puțina mea cunoaștere în domeniul bisericesc! Este, de fapt, teza de doctorat a domniei sale despre aceste mânăstiri. Poate că am să revin asupra ei, cine știe
)
Am să citesc și articolul lui @liviu49, așa cum ne-ai îndemnat în review!
Te felicit pentru ce-ai scris și pentru pozele atașate!... și... 
L.E. Nu știu cum se pune accentul pe gradul bisericesc „Monahia” Cred că este pe primul „a”, ca la masculinul „monah”, dar nu sunt sigură?!
@doinafil: Multumesc!
Maicile vorbesc despre istoria bisericii si despre pictura - ce anume este reprezentat in diverse scene. In principiu, gasiti toate aceste informatii pe net, dar e mai interesant si mai educativ atunci cand se sincronizeaza ceea ce vezi cu ceea ce auzi, deci merita sa ai un ghid la fata locului.
La intrebarea din final, e ca in bancul vechi: in Romania, accentul se pune 'profEsor' sau 'profesOr'? Raspuns: In Romania nu se pune deloc accent pe profesor.
De fapt, e 'monAha'. Dar prin Moldova si Bucovina se mai spune 'monAhia' (invechit, vine din slava, de fapt din greaca prin intermediul limbilor slave), fara ca aceasta forma sa existe in dictionar.
L.E. Uite că am căutat pe internet și am intrat în ceață . Poate ne ajută cineva mai priceput. Va să zică:
monahie, monahii, substantiv feminin 1. Femeie care, prin legământ, duce o viață de ascetă și trăiește într-o mănăstire. (sursa: dexonline.ro)
mo.na'hi.e, substantiv - femeie care, prin legământ, duce o viață de ascetă și trăiește într-o mănăstire. (sursa: wiktionari.org)
Deci... pronunțiile indicate se bat cap în cap. Prin zona mea natală, eu aud „monahia”, cu accent pe „a”. Iar în Iași se spune „monahă”, tot cu accent pe „a” - acesta fiind forma acceptată de DOOM 3:
monahă s. f., g.-d. art. monahei; pl. monahe
@adso:
”La intrebarea din final, e ca in bancul vechi: in Romania, accentul se pune 'profEsor' sau 'profesOr'? Raspuns: In Romania nu se pune deloc accent pe profesor
Mi-a plăcut mult bancul, pe care nu-l știam! Din păcate, este un mare și trist adevăr! Oare în alte părți ale lumii, America, Europa occidentală, Asia... etc., cum este apreciată această menire?!
Ce poze superbe ai tras! M-am dus imediat la ale mele... , ce să mai spun de tabloul votiv pe care nu l-am prins în întregime. Lipsesc taman copiii. (Și câți a avut...) Cât despre Calendarul bisericesc din pridvorul al doilea, recunosc, nici nu am știut. E fantastic! Felicitări!
Aceste mănăstiri le-am vizitat cu 50 ani în urmă, cu altă înțelegere (adică 0) și cu alți ochi (adică, închiși). De aparat foto... nici poveste.
Eu mulțumesc din suflet domnului Cornel pentru alegerea făcută la întâlnirea anuală AFA/2025 A picat la fix!
Mulțumiri @adso pentru expunerea „pătrățelului” Mănăstirea Voroneț și superbele fotografii! A fost o frumoasă aducere aminte.
@mihaelavoicu: Multumesc!
Fotografiile sunt facute in patru vizite, din ultimii sapte ani. Am avut de unde alege .
Intentionez sa continui cu prezentarea orasului si a Manastirii Humorului, dar va mai dura.
Vacante frumoase!
@adso:
Felicitări pentru articol şi pentru că te-ai hotărât să scrii despre cele vizitate şi de noi cu ocazia celei mai recente Întâlniri!
”Pentru cei care vin motorizat, vizita la Voroneț începe din parcarea aflată la circa 500 de metri. Drumul până la mănăstire trece printr-un mare bazar, de unde poți cumpăra tot felul de prostioare, unele interesante și educative (P1)
Venind cu maşina personală, noi ne-am oprit în prima din cele două parcări cu plată - 5 lei pe oră - aferente Mănăstirii, apoi am traversat bazarul de pe aleea care duce spre Voroneţ.
Am remarcat şi eu suvenirurile interesante precum cel din poza P01, dar, pe cuvânt, nu am cumpărat unul 
”Voi puncta, totuși, câteva chestii despre care se vorbește mai puțin. Nu înainte de a spune că, dacă pe vremuri fotografiatul în biserică era strict interzis, acum el rămâne interzis, dar este tolerat. Singurul loc în care maicile sunt intransigente este naosul, mic și mereu aglomerat (lumea vine nu doar în scop turistic, ci și pentru ca să se închine la icoanele din fața altarului). Aici se află și celebrul tablou votiv cu Ștefan cel Mare și familia sa. Am reușit, într-un moment de liniște, să îl fotografiez și pe acesta.
Am vizitat Mănăstirea Voroneţ pentru a treia sau a patra oară, însă a fost ca şi prima dată după ce au trecut atât de mulţi ani de la vizitele anterioare.
Am ignorat, shame on me! , afişele prin care aflam că este interzis fotografiatul, am profitat de momentul de acalmie în care a avut loc vizita noastră, astfel că am admirat şi interiorul în destulă linişte şi m-am putut şi reculege.
Nu am beneficiat de ghidaj sau de vreo altă informaţie externă şi aşa am ratat tabloul votiv cu Ştefan şi familia sa, celebru doar pentru cei care ştiau de el.
@adso:
”Maicile vorbesc despre istoria bisericii si despre pictura - ce anume este reprezentat in diverse scene. In principiu, gasiti toate aceste informatii pe net, dar e mai interesant si mai educativ atunci cand se sincronizeaza ceea ce vezi cu ceea ce auzi, deci merita sa ai un ghid la fata locului.
Şi eu cred că este util să beneficiezi de explicaţiile unui ghid chiar acolo, în timp real, astfel înţelegând mai bine cele văzute. Eu nu am avut nici ghid şi nici nu am citit înainte
”La intrebarea din final, e ca in bancul vechi: in Romania, accentul se pune 'profEsor' sau 'profesOr'? Raspuns: In Romania nu se pune deloc accent pe profesor.
Amuzant bancul, nu îl ştiam, dar ştiu cât de puţini puneau, ca mine, accentul pe O, la vremea când eram eu în şcoală, acum nu mai ştiu
@nicole33:
” tabloul votiv cu Ştefan şi familia sa, celebru doar pentru cei care ştiau de el
Problema modului in care arata Stefan cel Mare a preocupat multe generatii de istorici si a fost lamurita catre finalul sec. XIX, nu inainte de genera o mare controversa: statuia din fata Palatului Unirii din Iasi. Cred ca am mai vorbit pe aici despre asta, indic doar o sursa de informatii:
ro.wikipedia.org/wiki/Sta ... e_din_Ia%C8%99i
Dintre toate portretele pictate ale lui Ştefan cel Mare, originale şi contemporane lui sunt, cert, numai cele de pe evangheliarul de la Humor şi din pictura bisericii Voroneţ şi, incert, cel din pictura bisericii Pătrăuţi. Cel mai probabil, imaginea din P7 este cea mai apropiata de cea reala.
@nicole33:
” ştiu cât de puţini puneau, ca mine, accentul pe O, la vremea când eram eu în şcoală, acum nu mai ştiu
Eu accentuez cum imi vine la gura - si asa am facut mereu. E aceeasi situatie ca la 'butelie', de exemplu. Stiu ca etimologia ar impune accent pe primul e, ca in cuvantul frantuzesc, dar mie asta imi suna fals. Tot romanul apasa pe i, ceea ce mi se pare mai aproape de spiritul limbii noastre.
In cazul cuvantului 'profesor', nu am o preferinta, conteaza mult cum apare in propozitie / fraza, care e muzicalitatea acesteia.
@adso:
”Dintre toate portretele pictate ale lui Ştefan cel Mare, originale şi contemporane lui sunt, cert, numai cele de pe evangheliarul de la Humor şi din pictura bisericii Voroneţ şi, incert, cel din pictura bisericii Pătrăuţi. Cel mai probabil, imaginea din P7 este cea mai apropiata de cea reala.
Recunosc că nu mi-am pus niciodată problema cum arăta de fapt marele voievod, mulţumindu-mă cu descrierea făcută acestuia de Grigore Ureche, pe care o ştim cu toţii din şcoală.
Sunt convinsă că ai făcut fotografii şi la Mănăstirea Humor . Probabil l-am ratat şi acolo 
, pentru că în pozele făcute de mine la Voroneţ nu apare imaginea din P07
Am învăţat în seara asta şi un cuvânt nou: evangheliar!
@nicole33: De fapt, e 'tetraevangheliar'. Ca sa fie clar .
Iar acesta e o carte, mai greu de pozat. Pe timpuri, l-am prins la Muzeul Manastirii Putna, deschis la imaginea lui Stefan.
Nu stiu unde se afla in prezent.
Împreună cu continuarea / continuările sale, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinație.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2021 Voroneț, un alt lăcaș impresionant — scris în 03.07.21 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Capela Sixtină a Orientului — scris în 12.07.17 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Manastirea Voronet - Un colt de Rai pe pamant Romanesc — scris în 23.08.16 de DanielG&Family din NEAMT - RECOMANDĂ
- Aug.2015 Biblia în imagini sau Mănăstirea Voroneţ — scris în 13.03.16 de kelyboy din BACăU - RECOMANDĂ
- Sep.2014 La Mănăstirea Voroneț cu ghid — scris în 29.11.14 de vali crintea din FOCSANI - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Mănăstirea Voroneț - floarea azurie din buchetul amintirilor noastre! — scris în 19.10.14 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2014 Manastirea Voronet - cea mai frumoasa din manastirile bucovinene — scris în 12.09.14 de Dan&Ema din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată