Mănăstirea Brazi - Panciu

TIPĂREȘTE

La Mănăstirea Brazi e frumos și liniște. Sau, invers, fiecare percepe după starea pe care o are. Oricum, nu poți să nu observi, mai devreme sau mai târziu, frumusețea și liniștea locului care te învăluie, subtil. Se află într-o parte a orașului Panciu, după un mic pâlc de copaci, iar drumul de acces este foarte bun, și ca s-ajungi și ca să pleci, deci e o destinație facilă.

Vizitez Mănăstirea regulat din pura dorință de a mă liniști. Nu am cunoștințe teologice de niciun fel și nu sunt nici foarte religios, de fapt, sunt religios atât cât cred că este fiecare persoană cu frică de Dumnezeu, sau, ce știu eu, de Atom. Nu am angoase legate de ce păcate aș face, n-am nici spirit inchizitorial să-i pândesc pe alții, nu-mi pun întrebări despre cine a făcut lumea și de ce, am așa, o atitudine gen” Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” . Bine, aș vrea să par atât de înțelept și de filozof, doar că nu-s, v-ați prins și voi, de-aia nici nu mai veniți pe la ce mai scriu! Că, nici măcar pe mine nu mă pot minți, de fapt, cică asta e o formă corectă, să te autoevaluezi cinstit.

La Mănăstirea Brazi ajung cel mai des fiindcă chiar este aproape de casa mea, e la doar vreo 18 km, și corespunde cu ceea ce asimilez eu ca fiind intimitatea religioasă. Pentru că ai nevoie de o stare anume ca să te conectezi la spiritualitate.

Religia este ceva mult prea intim pentru fiecare, ca să suporte discuții, pro sau contra. Mie îmi place ca, uneori, în anumite situații ale vieții, să mă gândesc serios la ceea ce am trăit, la ceea ce vreau să trăiesc și să înțeleg de ce. Iar uneori îmi caut încurajarea. Alteori mă gândesc la cei ce-au fost lângă mine și viața mi i-a luat, cică e bine să faci asta. Și, mai cred eu, că acolo, la Mănăstire, ajung mai ușor în starea care să mă ajute să-mi dau răspunsurile cele mai corecte. Cred că tuturor ne place să ne știm ocrotiți, dacă nu până la invincibilitate, măcar așa, de cele mai grele situații! Știți povestea :

După moarte, un om a ajuns în fața lui Dumnezeu. I-a fost judecată viața și a văzut că viața lui era ca niște urme de pași, pe nisipul de la malul mării. Erau, permanent, două urme de pași, una lângă alta. Omul a întrebat :

-Ce sunt urmele astea?

-Sunt pașii tăi în viață.

-Dar de ce sunt două urme de pași?!

-Pentru că a doua urmă de pași este a mea, te-am supravegheat mereu să nu pățești nimic rău, i-a răspuns Dumnezeu.

Doar că uneori, rar de tot, pe malul mării, un rând de urme dispărea și rămânea doar unul. Omul și-a adus aminte că, la anumite vârste, a avut niște probleme în viață din care a ieșit cu greu.

- Doamne, mi-ai promis că, dacă te urmez, vei merge alături de mine toata viața mea. Dar, când am fost in cele mai mari necazuri, a rămas doar un singur rând de urme. Nu înțeleg de ce m-ai lăsat singur, tocmai când aveam mai mare nevoie de Tine!

Domnul i-a răspuns:

- Copilul Meu, Eu te iubesc si nu te voi părăsi niciodată. In momentele de încercare si suferință, ai văzut un singur rând de urme, pentru că EU TE-AM ȚINUT ÎN BRAȚE!! "

Bun, să spun deci, că, pe mine, de fapt, pe noi, eu și Adriana, ne liniștește câte o vizită aici. Și am curaj să spun că nici voi, dacă veți avea prilejul s-ajungeți aici, nu veți regreta vizita! Spun că merită încercat. Iar, dacă nu sunteți mulțumiți, o să mă iertați și voi, ca buni creștini ce vă aflați! Sau practicanți ai oricărei alte religii! Ori atei convinși, nu contează, iertarea e ceva minunat! Pentru că nimeni nu poate fi condamnat pentru credința lui! Poate doar hoțul, care era în pușcărie, condamnat pentru credință: a crezut că nu-l va prinde! =))

Bine, nu-mi mai forțez norocul, așa că plec, haidi, pa!

Rog pe web să puie, în mare mărinimia lui: https://www.youtube.com/watch?v=PJ7E40Ec5ec

Mănăstirea este în Panciu, pe str. Ioan Slavici, nr 26. Asta strict administrativ. Accesul se poate face fie din oraș, urmând tocmai strada de v-am spus-o, fie dinspre Satul Nou, cartier mărginaș al orașului Panciu, caz în care accesul se va face prin strada Progresului, ce se formează chiar din DN 2L, veți vedea indicatoare, doar dacă țineți dinadins vă puteți rătăci.

Legenda spune că așezământul monahal datează de pe vremea lui Ștefan cel Mare, dar, mai științific, este atestat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Am mai scris depre această mănăstire, long time ago, dacă vreți, puteți să căutați și să citiți pe-aici, pe la mine, face web o vrajă și v-arată.

Aici se află și moaștele Sf Teodosie, fost mitropolit al Moldovei, căzut apoi în dizgrația domnitorului de atunci, ajuns pe aceste meleaguri într-un fel de surghiun. Se pare că datorită lui viața monahală din zonă a cunoscut o creștere, pentru că s-a implicat în construirea câtor mai multe biserici și mănăstiri. Fostul mitropolit a fost omorât de tătari la 1694, pentru că nu a vrut să predea de bună voie odoarele sfinte pregătite pentru așezământ. La data de 5 octombrie 2003 a fost canonizat și trecut în rândul sfinților. Astăzi aici se află moaștele Sfântului precum și paraclisul subteran unde este mormântul acestuia.

Ca fapt divers, în această mănăstire a fost înmormântat Ioan Slavici, în anul 1925.

Tot aici, în anii 1940, preoţii Grigore Pişculescu (scriitorul Gala Galaction) şi Vasile Radu au făcut o nouă traducere în româneşte a Sfintei Scripturi. Deci, lăcașul are și o valoare istorică pentru cei ce vor să afle despre trecutul nostru.

În anul 2014, s-a terminat construcția unei biserici, mai mari, cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh” şi „Sfântul Sfinţit Mucenic Teodosie” .

Împrejurimile sunt frumoase, este un mare pâlc de copaci în imediata apropiere iar în curtea mănăstirii sunt plantați brazi și alți arbori ornamentali. Curtea este frumoasă fără nimic ostentativ, chiar se integrează în natură.

Aici e fiecare cu gândurile lui, de aia nu știu dacă se poate vorbi de relaxare altfel decât psihic. Știu că anumite persoane pot fi cazate la chiliile mănăstirii dar nu știu cum și în ce situații se realizează asta. Doritorii pot încerca, am înțeles că după eventuala cazare se respectă regulile vieții monahale.

Distracție, vorbim de mănăstire, nu cred că e cazul!

---

VIZUALIZĂRI: 1192 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI