Drumeții în zona lacului Bicaz (Izvorul Muntelui)

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

Ati facut foarte multe in foarte putin timp. Asta poate fi un motiv pentru care nu ati facut nici poze si nici nu ati detaliat decit f putin. Traseul este deosebit si merita facut cu multa rabdare si dorinta de a percepe ceea ce este in jur. Oricum este o excursie foarte frumoasa.

Sper sa refac si eu acele trasee si sa ma bucur de natura si obiectivele turistice din zona.

@florinsta: Am poze făcute în aproape toate locurile despre care am scris în review, dar nu au fost încă validate.

Pozele le-am făcut pentru mine. Atunci habar nu aveam de existența AFA.

Deși mi-am creat cont in martie 2012, eu abia după 15 ian. 2013, am realizat în ce ”m-am băgat”.

Descrierile mele sunt facute din memorie și nu am avut nimic notat.

Sper ca după viitoarele mele călătorii, să fac review-uri mai bune și mai elaborate .

Totuși dacă aș fi detaliat toate locurile și întâmplările din cele 5 zile, începănd cu măicuța Miriam de la Mănăstirea Izvorul Mureșului și terminănd cu amabilele gazde de la cabană, cred că ar fi ieșit ceva stufos și ar fi plictisit.

Sau poate că trebuia să fac mai multe review-uri, despre obiective separate.

@traian. leuca: Si la noi a fost tot aşa. La superbele excursii făcute cu cortul în ţară înainte de 1989, mai toate fotografiile erau cu om sau oamă în ele în prim plan şi fundal de peisaj. Apoi aparat digital nu avem decât de vreo 10 ani, aşa că la excursiile mai vechi a trebuit să scanez fotografiile. Graţie pozelor, lui Goagăl şi ale albumelor identific locurile prin care am fost. Aducerea la suprafaţă a acestor memorii pe lângă ipoteza că poate folosesc cuiva, în primul rând îmi aminteşte şi îmi ordonează mie cele văzute.

Ai perfectă dreptate cu sănătatea. Eu am mers, mai bine zis aproape că n-am mers câţiva ani cu două cârje şi perspectica era ca în puţin timp să rămân definitiv in casă. Graţie medicilor de la Floreasca acum merg perfect pe picioarele mele şi dacă aş avea măcar cu zece ani mai puţin aş avea curajul să urc pe crestele Făgăraşului sau Pietrii Craiului.Nu ştiu dacă în oricare clinică din lume ar fi putut realiza operaţii atât de perfecte. Cunosc pe cineva, operat la Viena, care dacă nu merge două zile la sală, înţepeneşte la genunchi şi nu mai poate merge.

@traian. leuca: ...

asa am vazut si la barajul Paltinu, pacat de frumusetile naturii!

... nu cred ca este mai gras dar cu siguranta sunt educati in alt spirit. Nu-mi cunosc tara, sunt multe zone unde n-am fost, ma deprima, nici nu apuc sa ies in DN1 si cineva dintr-o masina super arunca chistocul de tigara sau ambalajul pe geam si astfel mi-am stricat ziua.

Serviciile sunt proaste, am asteptat o ora sa ne aduca mancarea si surpriza fara gust si rece, se incarca nota, beau Angelli si-mi apare Martini... suntem o tara scumpa, nu-mi permit o vacanta aici ca "afara" si sa beneficiez de acelasi tratament, de respect. Acolo ma duc cu avionul, aici, pe drumurile noastre am rupt masina si-am facut o ora jumate pana la Azuga. Imi pare rau!

V-am citit, imi doresc sa vizitez si eu aceste frumuseti dar mai astept.

Ma gandesc ca daca vad si alte tari, romanii nostri vor pune in practica ceea ce au vazut si vom vedea si noi frumusetile lasate de Dumnezeu acestei tari.

In toamna am fost pana la Tusnad, la un moment dat am admirat peisajul selenar al muntilor nostri, lasati fara padure. Cine-i de vina?

Iubesc muntele, de mica aproape saptamanal faceam un traseu, am fost invatata sa salut, cei care iubesc muntele sunt mai aparte, acum isi iau bautura, gratarul, se aseaza pe traseu, nu saluta si apoi spun ca au fost la munte. Sunt rea? Imi cer scuze, sunt suparata, am o varsta si vreau sa-mi cunosc frumusetile tarii mele si sa nu ma mai duc peste mari si tari!

@balasa violeta Vă rog să permiteţi a primi un răspuns din partea unui alt iubitor de munte.

Nu, nu sunteţi deloc rea. Ba chiar prea blândă, aşa cum încerc şi eu să fiu atunci când vorbesc despre astfel de lucruri. Realitatea ne-ar permite să spunem mult mai multe şi mult mai dure.

Pe de altă parte, ţin să vă spun că din punctul meu de vedere nu aveţi dreptate într-o privinţă: cei despre care vorbeaţi (mai sus) nu pot fi catalogaţi iubitori de munte. Sunt doar nişte... – mai bine să fiu blând şi de această dată. Cei ce iubesc muntele, îl respectă, îl protejează. Şi vă spun din proprie experienţă că încă sunt destui aceia.

Că tot veni vorba despre respect, pot spune că în drumeţiile noastre am tot întâlnit OAMENI care ştiu să salute, ştiu să fie amabili, ştiu să respecte “legile nescrise ale muntelui”. De multe ori, chiar dacă nu ne cunoşteam, am călătorit împreună, am stat de vorbă, am mâncat, ne-am ajutat la nevoie. Ei bine, aceia sunt adevăraţii iubitori ai muntelui!

buna dimineata

mie imi place cum si ce scrieti iar acest rew. chiar daca nu are dezvoltat in amanunt fiecare obiectiv este frumos si util chiar daca a trecut ceva timp, muntii au ramas in loc, cascada mai curge si acum pe acolo, numai noi oamenii ne-am schimbat si din pacate nu in bine...

felicitari si SB binemeritat

@traian. leuca: "Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre..." sau "Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul..., la casa părintească..." sunt vorbele marelui nostru povestitor care a copilărit în ținutul Neamţului. Aceste cuvinte îmi revin obsesiv în memorie ori de câte ori cineva postează ceva despre locurile în care mi-am petrecut şi eu primii ani de viață. Aceleaşi cuvinte mi-au răsunat în minte şi când am văzut titlul review-ului tău.

Îţi mulţumesc pentru această aducere aminte! Ea seamănă cu o dedicaţie, deşi ştiu că nu pentru mine ai făcut-o.

Aşa cum mai spunea cineva, subiectul este mult prea vast pentru a fi tratat într-un singur review. Vrei să scrii despre "Drumeții în zona lacului Bicaz (Izvorul Muntelui) " şi ne povesteşti cât de frumoasă este Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Izvoru Mureșului? Faptul că zona ţi-a amintit de Jupiter şi Parcul Naţional Plitvicka este o problemă de reprezentare personală, dar pentru mine zona Neamţului - cu bunele şi relele ei - este unică.

În tinereţe am urcat de nenumărate ori pe Ceahlău pe la Izvorul Muntelui, innoptam la Cabana Dochia (pe platoul învecinat atunci nu era construită mănăstirea), a doua zi ucam pe Toaca şi începeam coborârea spre Fântânele unde mai rămâneam o noapte. După ce revedeam Duruitoarea, coboram în satul Ceahlău prin Durău (care pe atunci nu era staţiune, ci doar o poiană largă, plină cu flori) şi continuam până la coada lacului de unde luam vaporaşul până în Bicaz.

Am făcut şi mai târziu vizite în zonă, dar în alte condiţii. Prima traversare a Cheilor Bicazului cu maşina personală rămâne asociată în memorie cu exclamaţiile de uimire ale bunei mele mame, pe atunci la o vârstă venerabilă, care spunea că muntele parcă vine peste noi. Era un sfârşit de mai, acasă pomii îşi scuturaseră floarea şi se pregăteau de rod, iar crestele Ceahlăului erau încă albite de zăpadă.

Rămân la ideea ca drumeţiile tale ar fi trebuit tratate separat. Doar aşa cititorul îşi poate da seama cu adevărat de frumuseţea locurilor, iar mie îmi vor stârni nu doar amintiri nostalgice, ci şi dorinţa de a mă întoarce acolo chiar şi acum când nu mă mai cheamă nimeni. Doar frumuseţile ţinutului copilăriei mele!

În primul rând, vreau să mulțumesc tuturor care mi-ați citit reviewul. Nu credeam să stârnească atâta interes.

@Michi Mă bucur că sunteți de acord cu mine în legâtură cu medicația.

@Violeta Am uitat să menționez Paltinu, care e la ”2 pași” de Ploiești și a fost primul în care am văzut gunoaiele. Aveți dreptate cu serviciile, aveți dreptate cu oamenii care nu știu să respecte muntele (și nu numai)... Asta însă nu mă impiedică să vizitez locurile din țara în care m-am născut. Îmi asum riscurile de rigoare.

@Urjanclaudiu Și eu am întâlnit oameni despre care ați pomenit mai sus. Cu unii dintre ei am rămas amici și comunicăm periodic. Ultima experiență, o doamnă din Arad cu care ținem legătura prin telefon.

@Amero Mulțumesc pentru aprecieri! Din păcate aveți dreptate. Ne-am schimbat în rău. Einstein avea o temere:

”Îmi este groază să mă gândesc, la timpul cănd tehnica va lua locul relaționării. Atunci oamenii vor deveni o masă amorfă de idioți”

@iulianic: Așa este. Trebuia să fi scris separat despre fiecare din drumeții.

Mi-am făcut mea culpa, in primul ecou afișat mai sus. Îmi pare rău că nu v-a plăcut reviewul meu,dar nu am ce face.

Sunt începător pe acest site și învăț și eu din mers ce și cum.Și asta grație sfaturilor pe care le primesc de la administratorii site-ului și membri AFA,cărora le mulțumesc.

Și apoi nu toți avem calități de povestitori,gen Calistrat Hogaș.

Felicitari pentru acest frumos articol domnule Leuca. Intr-adevar, neaparat trebuie sa reveniti pentru ca judetul Neamt este una din zonele binecuvantate din Romania prin frumusetea peisajelor si multitudinea obiectivelor turistice. Afirm asta din perspectiva unuia care a strabatut mult aceasta zona (avand rude aici), insa din pacate, timpul liber foarte putin ma impiedica sa detaliez. Voi incerca totusi, la un moment dat (sper sa ma pot tine de promisiune) sa va impartasesc cate ceva din experientele pe care le-am trait aici de-a lungul anilor.

@daniel_72: Mulțumesc pentru apreciere! Aștept cu nerăbdare descrierile experiențelor, trăite aici de un om al locurilor.

@traian. leuca: N-aş vrea să rămâi cu impresia că nu mi-a plăcut review-ul tău! N-am spus asta! Chiar ţi-am mulţumit pentru aceste aduceri aminte care pentru mine înseamnă mult şi în condiţiile în care subiectul nu este tratat în cele mai mici amănunte. Am înţeles că vizita a fost făcută mai de mult, în vremea când nu erai membru AFA şi deci nu erai familiarizat cu "pretenţiile" celor ca mine care-şi amintesc citate întregi din amintirile lui Creangă. Pe lângă casa lui Calistrat Hogaş treceam in fiecare zi când mergeam la şcoală. Am învăţat la Liceul "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ.

@iulianic: Aha... Faptul că ați făcut liceul la ”Calistrat Hogaș ”, explică într-o oarecare măsură, calitățile de povestitor (-oare) pe care le aveți.