De ce Vrancea? Pledoarie pentru

TIPĂREȘTE

Iote că intrarăm și în Noul An, bucuroși și plini de speranțe. Fiin'că mă simt bine, vă urez să vi se împlinească toate dorințele, să aveți parte de un an, 2017, mai bun, mai bănos și mai fericit! Gata, am zis!

În ceea ce mă privește, io mă simt ca și cum l-am păcălit pe Doamne-Doamne și mi-a mai dat voie să petrec încă un alt revelion, deh, după o vârstă, în cazul meu, începi să te bucuri că ai mai prins o sărbătoare, nu de sărbătoarea-n sine. Știți vorba: în fiecare an trecem, fără să băgăm de seamă, prin ziua morții noastre!

Stați așa, nu-mi dați cu huo, decembrie o fi ea luna depresivilor dar ianuarie este prima lună de după. Apropos, știți că ziua de 16 ianuarie este cea mai deprimantă zi din 2017? Dacă nu știați, iacă, bucurați-vă că mă citiți, ați aflat! Cum au stabilit asta, nu aș putea să vă spui, dar, ”monsieur” se scrie, ”monsieur” se citește, da?

Acuma e clar, o să-mi dați cu-njurături, ceea ce, până la un punct, nu mă deranjează foarte mult, am nostalgii de pe vremea când eram polițist.

Ca să vă îmbunez, vreau să stau, nagara, pe capul vost' și să vă povestesc despre județul unde habitez, județ despre care am o părere tare frumoasă! Yep, despre Vrancea-i vorba și am un aliat: Crazy Mouse, că el îmi năpădește, cu regularitate, județul, vizitându-l.

Da, sufăr de patriotism local, dacă trăiam la vremea necesară, Republica de la Ploiești avea să fie Republica de la mai la nord de Ploiești, adică de la Focșani.

Cine are răbdare să mă citească până la capăt, o să vază că nu-s chiar prost, sau, mă rog, un prost acceptabil, motiv pentru care-mi încep pledoaria pentru Vrancea.

Strict geografic, Vrancea este un județ din sud-estul României, adică exact zona în care, la ora la care vă scriu, bate Crivățul așa cum știe el cel mai bine: firul lui, esența.

Pe vremuri, Vrancea era chiar la granița dintre Muntenia și Țara Românească dar, aș zice eu, și la granița cu Ardealul, că avem Carpații de Curbură, de ne învecinăm cu Covasna.

Că am fost la granița cu Țara Românească a rămas în amintirea noastră prin faza cu Milcovul, pârâiaș de separa alea două țări și pe care, într-un cântec, voiam să-l secăm dintr-o sorbire. Vă recomand să nu faceți asta atunci când Milcovul se umflă, s-ar putea să vă trebuiască niște burți enorme. În rest, da, Milcovul este un pârâu anemic, numai bun de băut dintr-una!

Dar, Vrancea este celebră și pentru faptul că, în loc să vă puneți mintea cu Milcovul, ați putea să beți alte lichide, provenite din terciuirea strugurilor, adică, suc de struguri. Vă recomand să beți acest suc după fermentare, după anumite mâncăruri sau, de ce nu, și pe mațele goale. Care vrea, fetele mai ales, bănuiesc, merge și mustul, dar, atenție, consumul exagerat garantează un trafic intestinal extrem de rapid, motiv pentru care vă veți pierde părți din viață în anumite incinte... nu dezvolt.

Strict istoric, Vrancea a fost atestată pe la 1431, când un domn maghiar era atenționat de niște negustori despre faptul că Alexandru cel Bun voia să-l mardească și adunase oameni cu care urca pe apa Putnei, în ținutul Vrancei.

Tot istoric, Vrancea a avut pe teritoriul ei niște locuri unde s-au dat bătălii, de exemplu la 1574 la Jiliște, când Ioan Vodă cel Cumplit i-a caftit pe turci, apoi, la 1600 Mihai Viteazul a trecut pe-aicea, mergând să se dea mare la Suceava. Hm, un oltean a cucerit Moldova! N-aș prea cre'!

Vrâncenii sunt oameni aprigi, nu numai din cauza vinului; cei ce locuiesc la munte s-au bătut pentru libertatea lor, pentru ”scoaterea din boieresc”, cum se spunea, la 1714 și 1734, mai apoi, în decursul timpului, Vrancea a fost județul care l-a dat pe Moș Ion Roată, cel cu Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, iar puțin mai târziu, a fost județul unde s-au dus lupte pentru existența României, ca stat. Aici se desfăşoară, din Zboina Neagră şi până în Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireşoaia, Străoane, Panciu, Străjescu, luptele eroice din vara anului 1917, care au culminat cu marile bătălii de la Mărăşeşti şi Mărăşti.

Da, știu, luptele din primul război mondial nu sunt numai meritul vrâncenilor dar în Vrancea aceste locuri sunt bine marcate și prețuite. ”Cine va studia istoria Vrancei, va afla despre istoria în mic a acestui popor. ”- N. Iorga, pe care știu că nu puteți să nu-l credeți.

De exemplu, eu mă dau mare cu faptul că sunt născut în Mărășești, localitate în care s-a născut și unul dintre regii Serbiei, la data de 22 august 1854 născându-se aici regele Milan al Serbiei. Adică, doar cu 110 ani și două luni mai devreme decât mine. Mă rog, și ceva zile, dar nu stau să le socotesc. Nah, spuneți-mi voi, câți regi s-or născut în urbea voastră? Este că vă e ciudă?! Da, vă văd!!!

Plus că, tot în Mărășești, s-o născut și actorul Emanoil Petruț, numai oameni, unul și unul !

Nici nu mă mai dau mare cu câți oameni de vază ai României s-au năascut în Vrancea : Simion Mehedinți- matematician, Gheorghe Tăttărăscu-pictor, Anghel Saligny- inginer, Leopoldina Bălănuță-actor, Gina Gogean- sportiv și mulți alții, da' n-am răbdare să stau să vă scoț ochii cu ei ! :))

Nu vă mai fac capul călindar cu despre ce a fost Vrancea hăt, odată, mă întorc la ce este Vrancea acumașa, mai ales din punct de vedere turistic.

În Vrancea se ajunge ușor, fie cu trenul, fie cu auto. Cu trenul, dacă pleci din București, urci spre Suceava, pe magistrala CF 500. În Focșani cobori într-una din cele mai frumoase gări CFR din România și intri spre oraș.

Dacă vii cu auto, din București intrați pe DN2 sau DE 85. După vreo 180 de km ajungeți la Focșani.

Până ajungeți la Focșani, de pe șosea puteți intra să vizitați vreo câteva mănăstiri:Rogozu, Recea, Vărzărești, Cotești dar și Casa Memorială Alexandru Vlahuță. Cum, care Vlahuță?! Ăla de-a jucat, fundaș central, la Steaua!

Când intrați în Focșani, puteți vizita Mausoleul, apoi, Piața Unirii. Puteți vedea spectacole de teatru la Ateneul Popular sau Teatrul Maior Gh. Pastia. Puteți vedea fosta clădire a Vămii și borna în cauză, care bornă este mutată, în prezent, în Piața Unirii.

În aceeași piață vă puteți închina la Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul dar, tot în Focșani veți găsi și Biserica Adormirii Maicii Domnului, construită între anii 1694 - 1714.

Puteți mânca la diferite crâșme și restaurante, nu vi le poci spune că mă trage web-ul de urechi și-s destul de urât și-așa!

Și de dormit, vă puteți caza la vreo câteva hoteluri: Unirea, Vrancea, Solar, Green Paradise Laguna, Ghibi, Casa Dana și, dacă chiar vreți, veți mai găsi.

Ce este bine în Focșani este faptul că, de aici, puteți merge în varii direcții pentru a vedea tot felul de frumuseți ale Vrancei, nu, nu mă refer la femei deși, ca bărbat ce mă aflu, spun tare și răspicat: în Vrancea veți găsi femei frumoase! Bine, nu atât de frumoase ca cele ce scriu pe AFA (doar nu-s nebun, vreau să mă votați!) dar, orișicât! :)

Cel mai ușor, de la Focșani puteți vizita Rezervația Naturală Focul Viu de la Andreiașu. Auto, pe direcția Focșani-Odobești- Broșteni- Mera- Reghiu- Andreiașu de Jos. În total, cel mult vreo 40 de km, dar șoseaua este bună, peisajul frumos, focul viu, un ”must see” al Vrancei.

Dacă nu aveți tendințe piromane, atunci nu mergem la foc, mergem spre munte. Focșani-Bolotești-Vidra-Valea Sării- Bârsești (unde este dealul de pe care Ștefan cel Mare a împărțit Munții Vrancei feciorilor Tudorei Vrâncioaia) - Tulnici-Lepșa.

La Lepșa ne putem caza unde vrem noi la pensiunile și cele vreo două hoteluri de le găsim. Avem de vizitat Cascada Putnei sau, cei mai chef de ducă, Cheile Tișiței. Apoi, ne rugăm la Schitul Lepșa și păpăm un păstrăv bun de la Păstrăvăria de la Lepșa.

Nu vrem la Lepșa, nu-i nimic, de la valea Sării mergem, mai departe: Năruja-Paltin-Nereju și, dacă chiar aveți sânge-n instalație spre Hârboca, drum cu camion, 6x6, sălbăticie, garantat!

Nu, ne speriem de asemenea drumuri grele, de la Năruja urcam la Nistorești, ajungem la Mănăstirea Valea Neagră sau, mergem mai departe, cu tupeu, pe Cheile Nărujei și apoi, ajungem la Izvoarele Nărujei, la Lacul Negru, urcăm la Dealul Negru și apoi, mai departe, Șaua Golici. De aici, coborâm la Cascada din Horn sau, dimpotrivă, urcăm la Vf. Coza, unde vedem celebrele turnuri.

Sau, de la Valea Sării, mergem la Vrâncioaia și ajungem la Stația Seismologică, adică locul unde se-mpart cutremurele-n România, pentru noi, românii și, constat eu, nu numai. Acuma este asfaltat și drumul spre Ploștina, locul unde sunt amplasați senzorii de ne spun cu cât ne-a bâțâit ultimul cutremur.

Apropos, știți bancul, după ultimul cutremur din România: În sfârșit, sub domnia lui Johannis, a-nceput să se miște ceva și-n România!

Tot de la Focșani, puteți merge mai departe pe DN2 până la intersecția de la Tișița, iar, de-aici, faceți la stânga, spre Panciu. Veți vedea Schitul ”Brazi” din Panciu apoi urcați, ceva mai sus spre Beciurile lui Ștefan cel Mare, unde veți vedea Hrubele despre care se spune că-s de pe vremea lui Fane. V-am mai spus, pentru noi, moldovenii, Ștefan cel Mare e TATA, cam orice din Moldova a fost atins și de Fănel. Luați-o și voi ca atare, nu cârcotiți!

Din Panciu urcați spre Soveja prin Străoane- Răcoasa-Câmpuri-Soveja.

La Răcoasa, aveți grijă, puteți și trebuie să urcați spre Mausoleul de la Mărăști. Aveți ce vedea, ținând cont de faptul că aici, pe câmpurile de la Răcoasa au avut loc, în 1917, lupte mai crâncene chiar decât alea de la Mărășești.

Încărcați de istorie și de emoție, reveniți în șosea și urcați spre Câmpuri. Hopaaa, ați ajuns la casa lui Moș Ion Roată. Nu știu voi, eu, de câte ori am fost acolo, nu l-am găsit, neam, acasă! Cereți cheia de la vecina din spatele casei memoriale (nu glumesc, acolo este cheia!) și vizitați chițimia de casă a celui mai cunoscut țăran mijlocaș din Principatele Unite. Are o poveste frumoasă, a fost arestat pentru ideile sale unioniste și dus la Iași, cu jandarmii, din sat în sat. Apoi, eliberat, a făcut parte din Divanul Ad-Hoc și i-a dat o pildă unui boier pretins înțelept. Ca să știți că ADN-ul lui Moș Ion Roată nu a fost aiurea, aflați că nepoată-sa trăiește în USA și face parte din comiții și comitete de fală. Na, ofticați-vă!

După ce plecați de la Moș Ion Roată de-acasă nu vă mai rămâne decât să vă continuați drumul spre Soveja. Veți ajunge într-o fostă, cu adevărat, stațiune a Vrancei, stațiune căreia, din păcate, i s-a declarat decesul, oficial!

Nu veți mai găsi cazare la cele două hoteluri ”Zboina”, cel mai mare și cel a sportivilor, cum era cunoscut. Nope, ambele sunt ruine!

Dar, tot în Soveja veți găsi Mausoleul, impresionant și, Cimitirul Nemțesc, Mănăstirea Soveja, locul unde Alecu Russo a cules balada Mioriței, în timp ce se afla în arest. Veți putea vizita, vă spuneam Mănăstirea ”Dobro Mirnîi” din Soveja, construită de Matei Basarab pe la 1643, în semn de pace cu Vasile Lupu, cel care a construit, ca răspuns, Mănăstirea Stelea din Târgoviște.

La intrare în Soveja este Schitul Soveja, care are o legendă extrem de frumoasă și ciudată, legată de incendierea Sovejei.

Cine vrea și poate, poate trece Coașa, un drum ce unește Soveja de Lepșa. Cu atenție se poate trece, dar, zic eu, cei ce nu știți drumul, faceți-l doar vara!

Dacă nu vreți munte, dar, sunteți însetați de istorie, de la Mausoleul Mărăști puteți veni înapoi, spre Panciu- Tișița și apoi, Mărășești.

Mărășeștiul este cunoscut în România pentru Mausoleul Neamului. Bine, după ce o să crăp eu, o să fie cunoscut și pentru faptul de a mă fi născut eu aici, motiv pentru municipalitate să-mi facă o frumoasă casă memorială, iar numele meu o să fie pus vreunei străzi. Bine, mai multe străzi, ca să-i încurc pe toți! Dacă ar fi după mine, așa ar fi ! :p.

Bun, acuma nu v-apucați să faceți voodoo doar ca să dilesc eu, aveți puțintică răbdare: Doamne-Doamne se pare că se va plictisi de mine odată și-odată și mă va arăta cu deștu', chemându-mă la el, cu o oarecare abatere, prin Iad. Nu sunt curios, dar, dacă o să pot, o să vă scriu dacă-i adevărată faza cu lumina albă... mai târziu, sper, mult mai târziu.

Voi, mai bine, duceți-vă să vizitați Mausoleul, dacă aveți noroc și-l găsiți pe Mircea, muzeograful, o să vă explice cu lux de amănunte ce și cum cu primul WW1. Ascultați-l, știe ce spune și are har!

Mai departe, mergând spre nordul județului, veți ajunge în Adjud, treaba voastră, aici nu aveți mare lucru de vizitat, doar stadionul unde am jucat eu, pe vremuri, fotbal: am fost cel mai gaură portar de fotbal, ever! Când am zis c-am luat gol dintr-un șut tras din spatele porții n-am mințit! Din păcate! Noroc că eram la antrenament!

BIne, pe la Pufești puteți vedea confluența râurilor Trotuș cu Siret. Apropos de Siret, râul ăsta a acceptat povești pescărești ce au depășit cu mult limita bunului simț!

Oameni buni, cu bune și cu glume am încercat să vă explic ce și cum e cu Vrancea, asta!

Nu am pretenția că este cel mai frumos județ, ar fi absurd să pretind asta, voi o să vă dați seama, :p, v-am spus doar că, dacă, vreodată, în viață, prin peregrinările voastre ajungeți în Vrancea, nu vă dați cu pumnii-n cap, aveți ce vedea!

Oamenii sunt ospitalieri, nu vă luați după balada Mioriței, cred că Alecu Russo a-nțeles greșit faza cu ciobanul vrâncean, peisajele sunt frumoase!

Pentru cei comozi, se poate face turism de la locul de cazare până la cel unde este amplasat grătarul, în curtea pensiunii, pentru vânători, cu autorizații găsiți vânat de la urs și lupi la cocoș de munte și mai știu eu ce lighioi, pentru pescari, avem Siretul, Năruja, Zăbala, Putna și câte și mai câte bălți... cei cărora le place să-și târâie fizicul pe poteci de munte, sunt trasee adevărate. Găsiți de toate, zic, încercați Vrancea!

În reviewul de vi l-am turnat aicea nu am spus chiar despre toate de le găsiți în județ, nici nu aș ști să vi le spun! Da, până și eu pot avea lipsuri , așa-i că vă mirați ? :)) V-am spus , însă, despre locurile interesante și la care se ajunge relativ ușor ...hm, pe munte nu se ajunge atât de ușor dar, de exemplu, Cheile Tișiței pot fi parcurse de orice om care are toate abilitățile date de mama natură asupra lui...

Dacă nu v-o place, înjurați-mă pe mine, vă spuneam la-nceputul reviewului, am melancolii de fost polițist!

O să postez multe poze. Nu vreau să mai fie votate, au fost la vremea când le-am afișat întâia oară. Doar încerc să vă fac poftă, uitându-vă la ele. Poftă de Vrancea.

Haidi, pa!

Web, te rog io frumos, pune și melodia asta: https://www.youtube.com/watch?v=nENeoc1xLF0!

---

VIZUALIZĂRI: 1946 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI