GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
La începutul lunii mai, într-o duminică, am vizitat un obiectiv interesant din județul Vrancea, despre care am auzit înainte unele aprecieri la niște prieteni de familie. Este vorba despre Muzeul Satului din Crângul Petrești, mai precis Secția de Etnografie a Muzeului Vrancei; locația cuprinde construcții tradiționale vrâncene din diferite perioade, anexe și diverse obiecte rustice, dispuse sub forma unui autentic sat vrâncean. Acest obiectiv se află în Crângul Petrești din localitatea cu același nume, situată la trei kilometri de municipiul Focșani.
Cale de acces – Din Râmnicu Sărat am plecat către municipiul Focșani pe DN2-E85; la Focșani am intrat pe centura de ocolire a orașului și am ajuns la intersecția tip rond de lângă magazinul Dedeman. Aici am urmat primul drum către dreapta (DJ 204E) pe care am mers circa 5 minute, ajungând în localitatea Petrești. După aproximativ 500 de metri parcurși prin localitate am observat pe partea dreaptă a drumului o parcare destul de spațioasă aflată la intrarea în păduricea de la marginea satului. Aici am lăsat mașina și am trecut de bariera aflată la intrarea în pădure, pătrunzând pe o alee asfaltată, destinată traficului pietonal.
Descrierea Muzeului din Crângul Petrești
Am parcurs câteva sute de metri pe această alee asfaltată, străjuită de o parte și de alta de arbori și alte forme de vegetație. Plimbarea a fost o adevărată relaxare, întrucât drumul până aici l-am parcurs sub asaltul razelor solare. La un moment dat aleea s-a lărgit și am întâlnit câțiva comercianți de suveniruri, dar și un loc de joacă amenajat pentru cei mici pe partea dreaptă. În fața noastră am văzut obiectivul pentru care am venit aici: dincolo de gard se zăreau siluetele unor locuințe rustice. Ne-am îndreptat către poarta de intrare în curtea obiectivului. Aici am găsit afișat programul de vizitare: zilnic de la 09.00 – 17.00, iar Luni închis. Am plătit câte 4 lei taxă de vizitare a obiectivului și am achiziționat o broșură cu informații despre acest muzeu în aer liber pentru care am mai achitat 2,5 lei. Am pătruns apoi în incinta obiectivului.
Am intrat pe una dintre aleile muzeului și am vizitat pentru început Casa din localitatea Vrâncioaia – secolul XIX. Casa este acoperită cu șindrilă, fiind formată din prispă, cămară, tindă și cameră de toate zilele. În interior am putut admira mai multe obiecte rustice: patul acoperit cu cergă, diverse țesături, măsuță cu scăunele, un leagăn pentru bebeluși, diverse străchini, linguri, cofe și ulcioare, dar și alte obiecte folosite în gospodărie.
Ne-am continuat plimbarea ajungând lângă Moara cu titirez din localitatea Reghiu (anul 1817). Construcția are o singură încăpere, este ridicată din piatră și acoperită cu șindrilă, iar în spate am putut vedea elicea morii. Lângă această construcție am găsit alta cu destinație asemănătoare: Moara cu titirez din localitatea Răchitașu (începutul secolului XX).
Pașii ne-au purtat apoi către Casa din localitatea Năruja (sfârșitul secolului XIX) formată din prispă, foișor, tindă, cameră de toate zilele și camera cea mare. Am găsit aici o ladă de zestre, patul acoperit cu cergă, diverse țesături și alte obiecte folosite în gospodărie. O altă locuință aflată în apropiere este cea provenită din localitatea Vizantea-Livezi (secolul XIX) formată din tindă, prispă, cămară și cameră de zi.
Am descoperit în apropiere Dârsta din Românești-Nistorești (anul 1928), Piva din Nistorești (anul 1906), dar și un joagăr din zona Lepșa-Tulnici de la începutul secolului XX.
Am intrat apoi în Casa Suraia (secolul XX); această locuință este formată din prispă, tindă, bucătărie, cameră curată și chiler. Aici am văzut expuse două coșuri împletite din salcie, o rogojină, o baniță și numeroase țesături, având diferite modele. Am vizitat și Casa Călimănești (secolul XX) și ne-am îndreptat către o clădire acoperită cu șindrilă având o prispă largă, mărginită de o galerie realizată din lemn sculptat - Școala din localitatea Nereju (începutul secolului XX). De pe prispă am intrat într-un hol, iar de aici se putea pătrunde în sala de clasă, aflată în partea dreaptă, și în cancelarie, în partea stângă. În sala de clasă am văzut câteva pupitre pentru elevi, catedra, o tablă din lemn, un glob pământesc, iar pe perete se afla un tablou înfățișându-l pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În cancelarie am găsit un pupitru cu scaun și un dulap cu diverse materiale didactice.
Ieșind de la Școală am vizitat alte câteva locuințe din diferite zone ale Vrancei, apoi am trecut pe lângă o fântână cu roată și am ajuns la Primăria din localitatea Năruja (începutul secolului XX). Aceasta este o construcție ceva mai înaltă decât majoritatea locuințelor vizitate aici, așezată pe un soclu din piatră. Am urcat pe prispa largă pe o scară din piatră, cu patru trepte. Din păcate nu am putut vizita și interiorul, întrucât ușa era închisă cu cheia. O schiță afișată în apropierea ușii ne-a lămurit că în interior construcția este compartimentată în sală (un hol mic), camera funcționarilor, arhivă și camera primarului.
Am plecat de la Primăria Năruja și ne-am îndreptat către Casa din Dumitrești (sfârșitul secolului XIX); această locuință este compusă din prispă, tindă, cameră de toate zilele, cameră curată și chiler. Camera curată a locuinței cuprinde câteva piese din mobilier realizate din lemn sculptat, care sunt foarte bine conservate. Am admirat un dulap din lemn cu oglindă, un pat cu tăblia frumos sculptată, două dulăpioare (probabil un fel de noptiere), dar și o oglindă cu o ramă deosebită. Cealaltă încăpere, camera de toate zilele conține, printre altele, un instrument folosit de gospodine la țesut – un război. Magazia locuinței (chilerul) este destul de încăpătoare, servind ca spațiu de depozitare pentru diverse obiecte folosite în gospodărie. Această locuință a aparținut probabil unei familii mai înstărite, fapt ce l-am dedus atât din dimensiunile generoase ale încăperilor, cât și din piesele de mobilier expuse aici.
În vecinătate am putut vizita o locuință din Dumbrăveni (începutul secolului XX) care are o anexă specifică meleagurilor vrâncene, bogate în podgorii roditoare – o Cramă (1836), alături de care am văzut un butoi de mari dimensiuni, folosit pentru păstrarea vinului. Am mai vizitat câteva locuințe și, în final, ne-am îndreptat către Casa din Jariștea (sfârșitul secolului XIX). În camera curată a acestei locuințe am admirat alte câteva piese de mobilier realizate din lemn sculptat, precum și un patefon.
Întrucât am trecut de la o construcție la alta, fără a ne opri vreun moment, încântați fiind de ceea ce am putut admira aici, nu am observat că au trecut vreo două ore de la momentul în care am intrat în curtea muzeului. Ajunși la finalul vizitei noastre, ne-am așezat pe una dintre băncuțele aflate la marginea aleii, unde ne-am odihnit câteva minute la umbra copacilor din jur. Am văzut că în copaci, din loc în loc, se zărea câte o căsuță pentru păsărele. Ne-am îndreptat apoi încet către ieșire.
Scurt istoric – Înainte de a încheia acest review voi prezenta câteva date referitoare la înființarea acestei secții a Muzeului Vrancei, pe care le-am selectat din broșura achiziționată cu prilejul vizitei noastre aici. Secția de Etnografie ”Crângul Petrești” a fost deschisă oficial în anul 1977, apărând ca o necesitate culturală de cea mai mare importanță pentru păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului etnografic al județului Vrancea. (...) Secția în aer liber a Muzeului Vrancei cuprinde 73 de construcții autentice grupate în 32 de complexe cu peste 6000 de obiecte diferite.
Muzeul este structurat pe două mari sectoare: al instalațiilor tehnice țărănești și al gospodăriilor și construcțiilor de interes public. Sectorul gospodăriilor realizează o sinteză a tipurilor tradiționale de gospodării și construcții din principalele localități de pe văile Putnei, Zăbalei, Milcovului, Șușiței, Râmnicului sau Siretului.
În final, vă recomand să vizitați Secția de Etnografie a Muzeului Vrancei din Crângul Petrești. Voi atașa câteva dintre fotografiile realizate de noi cu ocazia vizitării acestui interesant obiectiv vrâncean...
Trimis de Floryn81 in 10.11.13 23:47:35
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în FOCȘANI.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Floryn81); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@Crazy_Mouse: La numai trei kilometri de municipiul Focșani? Am petrecut un weekend frumos în zona Focşani, am vizitat multe obiective interesante despre care am şi relatat câte ceva pe aici, dar n-am ştiut nimic despre Muzeul Satului din Crângul Petrești. Nu l-aş fi ratat sub nici un chip cu atât mai mult cu cât se află atât de aproape de oraş. Mulţumesc pentru informaţie, rămâne pentru data viitoare.
@iulianic: Da, la doar trei kilometri. După cum am scris, din intersecția de lângă magazinul Dedeman intri pe primul drum pe lângă Dedeman către dreapta. În cinci minute ajungi în sat, apoi după câteva sute de metri pe dreapta dai de parcarea de la intrarea în Crângul Petrești. De acolo vei merge pe jos.
Oricum, obiectivul cred că este mai atrăgător vara, pentru că în zonă este vegetație din belșug.
@Crazy_Mouse: Mulţumesc! Da, desigur, vara! Pentru mine, anul acesta, drumurile s-au încheiat.
@Crazy_Mouse
Vreau sa-mi planific concediul din vara asta in Bucovina si voi atinge, gratie review-ului acesta, si Muzeul din Crangul Petresti.
Pentru a fi totul ok as vrea sa-mi fac o idee cam ce durata de timp sa aloc vizitei in muzeu. O ora jumate, doua?
Multumesc anticipat
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2023 Teatrul Municipal Maior Gheorghe Pastia - un mod minunat de a sparge rutina — scris în 30.03.23 de raluca banu din GOLEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Dec.2022 Targul de Craciun de acasa (de a doua casa) – Focsani — scris în 29.12.22 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2022 Hai-hui prin Vrancea. Borna de hotar din Focșani — scris în 21.01.22 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Dec.2021 Crângul Petrești, de lângă Focșani — scris în 12.12.21 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Nov.2021 Evul Mediu — scris în 21.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - nu recomandă
- Aug.2020 Statuia ecvestră de la Dumbrăveni — scris în 06.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Apr.2017 Focsani - Patru parcuri plus bonus — scris în 19.04.17 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ