Prin județul Botoșani – cultură și istorie (felurite obiective turistice)

TIPĂREȘTE

Am dorit ca articolul care va face tranziția către titlul de Augustus pe AmFostAcolo să fie unul dedicat județului Botoșani, zonă atât de dragă mie. Recunosc că au trecut vreo 2-3 ani de când nu am mai ajuns pe meleagurile botoșănene, dar voi lua măsuri urgent. Chiar dacă obiectivele prezentate în acest material au fost vizitate cu mai mulți ani în urmă, ele (încă) există și duc mai departe istoria și cultura românească.

Ipoteștiul Geniului Poeziei Românești.

La doar 10 km distanță de municipiul Botoșani, în satul Ipotești – comuna Mihai Eminescu, se află Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (vezi foto). Așa cum mai scria un utilizator pe AFA, Ipoteștiul este locul pe unde ar trebui să treacă orice român o dată în viață. Este locul copilăriei poetului Mihai Eminescu, locul unde „fiind băiet păduri cutreiera”, locul unde „lacul codrilor albastru” era, locul în care a întâlnit copila cu păr bălai „sufletul vieții mele” etc.

Într-o după amiază târzie de toamnă am poposit în curtea casei părintești a lui Eminescu de la Ipotești; programul de vizitare se încheiase, totul era încuiat – ne-am plimbat însă prin curtea largă și am admirat componentele Memorialului din exterior. Casa țărănească în care micul Eminescu a făcut primii pași și a deslușit primele slove a fost refăcută de două ori, dar reușește să redea atmosfera de secol al XIX-lea. O casă bine închegată, pe temelie înaltă, cu camere mari și luminoase și un mic pridvor în față atesta rangul de mic boier al părintelui lui Eminescu. Facem câțiva pași și ajungem în fața bisericii „Sfinții Voievozi”, lăcaș de cult al cătunului Ipotești, cumpărată de mama poetului, Raluca, pentru a servi drept loc de închinare a familiei. Biserica este o construcție joasă, țărănească, văruită alb și cu acoperiș de șindrilă (între timp, în 2015, a fost restaurată). O placă de marmură ne informează că aceasta este „bisericuța familiei Eminovici construită înainte de 1800”. Lângă bisericuță se află mormintele părinților lui Mihai Eminescu (Raluca și Gheorghe).

Alături este biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, construită cu ajutorul donațiilor în perioada interbelică, la inițiativa marelui istoric Nicolae Iorga și a scriitorului Cezar Petrescu. Suntem fermecați de culoarea edificiului, de reușita îmbinare între piatră și brâurile de cărămidă, de acoperișul roșu în formă de solzi de pește. Biserica se individualizează prin câteva lucruri inedite: aurele negre ale sfinților pictați în interior, portretul în mărime naturală al lui Eminescu, brâul de simboluri ce înconjoară biserica la exterior (stema Moldovei, stema regală și stema județului Botoșani). Aruncăm o privire și asupra amfiteatrului exterior, pe scena căruia se desfășoară evenimente culturale.

Pornim din nou cu autoturismul și ne oprim în localitatea Cătămărăști (circa 3 km distanță) pentru a admira Lacul cu nuferi. Citeam în presa anului trecut despre pericolul secării acestui lac și afectarea microclimatului. În ultimii ani au avut loc lucrări de amenajare a traseului și refacerea podului de lemn peste lac. La 15-16 km distanță de Ipotești se află și Mănăstirea Agafton (vezi impresii), unde s-au călugărit trei mătuși ale poetului. Se pare că de aici a cules Eminescu povestea lui Călin, poveste auzită în timpul unei șezători.

Podul lui Ștefan cel Mare - Coșula.

Doar 17 km despart orașul Botoșani de localitatea Coșula, mergând pe E58 cu deviere la dreapta în dreptul Mănăstirii Zosin. În sat se află un monument istorico-religios important: Mănăstirea Coșula, biserica cu hramul „Sf. Nicolae” fiind construită în 1535 de marele vistiernic al domnului Petru Rareș. Mănăstirea a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, banii fiind obținuți printr-un proiect cu fonduri europene (botosaneanul.ro/stiri/man ... l-pelerinajului).

Podul medieval este situat la 100 de metri distanță de mănăstire, traversând albia râului Miletin. Prima construcție de piatră peste râu se pare că a fost ridicată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, la 1503. Actualul pod este edificat în secolul al XVIII-lea de către călugării greci de la Mănăstirea Coșula și restaurat cu fonduri europene în anii 2000. Balustradele podului sunt formate din blocuri mari de piatră, iar la mijloc sunt poziționate două marcaje rotunde de piatră, probabil ornamentale. Dacă vizitați ansamblul monastic faceți câțiva pași și către apa Miletinului pentru a traversa un pod vechi de cel puțin 300 ani.

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” – Mănăstirea Zosin.

Către acest lăcaș de cult se accede din drumul european, vis-a-vis de accesul către Coșula, pe lângă grandioasa mănăstire de lângă șosea. În 2008, atunci când monumentalul ansamblu monahal de la șosea era încă în construcție, am mers 500 de metri pe un drum de țară, traversând și o mică pădure, până la vechea biserică de lemn. În fața acestui monument exista deja o biserică nouă de zid care masca bisericuța și o serie de chilii în stilul caselor moldovenești cu prispă. Construită în 1779 de un mic boier din neamul Bașotă biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Ea este importantă prin faptul că este construită din împletituri de nuiele și lut, cu acoperiș de șindrilă, pereți tencuiți și văruiți în alb. Am remarcat ușa de lemn cu ornamente solare și pisania cu litere chirilice încrustate direct în lemn. Din păcate starea sa de conservare era precară, degradarea se observa cu ochiul liber și nu cred că s-a luat vreo măsură de conservare.

Turnul lui Ștefan cel Mare – Mănăstirea Popăuți.

În nord-vestul Municipiului Botoșani, în apropierea Gării (monument istoric, inaugurată anul 1872), pe strada Ștefan cel Mare, găsim Mănăstirea Popăuți. După ce intrăm în incintă și depășim biserica nouă ni se dezvăluie bijuteria arhitecturală construită în epoca lui Ștefan cel Mare, la 1496. Restaurată, biserica cu hramul „Sf. Nicolae” ne încântă prin decorațiunile exterioare și culoarea roșiatică a cărămizii aparente. Lângă biserică descoperim turnul-clopotniță care datează tot din timpul lui Ștefan cel Mare. În 2008 am găsit deschisă ușa ce permitea accesul în incinta turnului și am urcat până la nivelul clopotelor. Construit din piatră brută, turnul are trei etaje și formă pătrată la nivelul I și III și octogonală la mijloc. Cu triplu rol (clopotniță, supraveghere, adăpost și apărare – scara exterioară se putea ridica) turnul se înalță până la 17 m unde există patru deschideri către toate punctele cardinale.

Biserica „Uspenia” – Botoșani.

Cei care ajung în Botoșani și se plimbă prin Centrul vechi al orașului, autentică concentrare arhitecturală de sfârșit de secol al XIX-lea, nu vor putea trece nepăsători pe lângă lăcașul de cult în curtea căruia vor observa statuia lui Eminescu. Este vorba de Biserica Uspenia („Adormirea Maicii Domnului”), situată pe pietonalul „1 Decembrie 1918”, ctitorie a lui Elena Rareș de la 1552. Turnul clopotniță în stil clasicist, construit la începutul secolului al XIX-lea și prevăzut cu ceas, atrage privirile din stradă. În această biserică a primit botezul poetul Mihai Eminescu în anul 1850. În interior se aflau câteva vitrine expoziționale dedicate lui Eminescu și, la un moment dat, am văzut chiar cristelnița în care a fost botezat Eminescu (mutată acum la Ipotești). Lăcașul de cult este important și prin existența unei școli aici care a adus învățătura în rândul celor dornici încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Biserica este deschisă în fiecare zi și constituie un reper în rândul celor porniți pe urmele Luceafărului poeziei românești. În apropierea bisericii se află casa în care s-a născut Mihai Eminescu, semnalată printr-o plăcuță și un mic bust (încă există polemici în ceea ce privește locul nașterii).

Deși situat într-un colț de țară județul Botoșani, și implicit orașul Botoșani, constituie o „Capitală” a culturii românești. Aici se ascund multe obiective turistice importante care acoperă o gamă largă de domenii (istorie, religie, artă, muzică, științe exacte, științe naturale etc.). Vă îndemn să pășiți și prin județul Botoșani în vacanțele voastre.

---

VIZUALIZĂRI: 1555 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI