Muzeul Etno “Casa Traditionala Turceasca” - Cobadin

TIPĂREȘTE

Pe drumul national DN3, cu 40 km mai inainte de a ajunge la Constanta, am poposit la Cobadin, asezare situata in partea sudica a judetului, intr-o zona de podis, pe malul raului Urluia - afluent de dreapta al Dunarii.

Muzeul Etno “Casa Traditionala Turceasca” a fost motivul pentru care am facut popasul aici. Aflasem inca din autocar ca incepand cu anul 2017, in Romania, la 5 iunie se celebreaza Ziua Limbii Turce. Cu aceasta ocazie, in localitatile in care traiesc etnici turci, precum si in institutiile de invatamant in care se preda limba turca, se organizeaza diverse manifestari culturale dedicate acestui eveniment.

Cu prilejul acestei sarbatori, cu sprijinul Uniunii Democrate a Turcilor din Romania, la Cobadin a fost inaugurat Muzeul Etno “Casa Traditională Turceasca” . Gazduit de o cladire istorica, datand din 1927, multa vreme folosita ca locuinta, Muzeul “Casa Traditionala Turceasca” de la Cobadin pastreaza vie mostenirea etnicilor turci. Nu este singurul muzeu de acest gen din Dobrogea. Despre “Casa lui Tekir” - muzeul din Techirghiol - stim deja. Cunoastem si legenda batranului turc cu magarul sau vindecati de apa miraculoasa, namoloasa, din lac.

Muzeul Etno “Casa Traditionala Turceasca” adaposteste o colectie de peste 1000 de obiecte foarte vechi. Cladirea muzeului este ea insasi foarte veche. In curand implineste 100 de ani si are o arhitectura tipica. In anul 2021 a trecut in proprietatea Uniunii Democrate Turce din Romania, iar dupa ce a fost restaurata in totalitate, cu atentie pentru reconstituirea elementelor de arhitectura traditionala a casei turcesti, a devenit muzeu.

Muzeul de la Cobadin este locul in care descoperi traditiile vechilor turci dobrogeni, este un loc plin de culoare, cu multe cusaturi si lucraturi manuale realizate de gospodine, dar si cu obiecte casnice din gospodariile turcesti de altadata.

Chiar de la intrare, in micul hol care da spre camere, vizitatorii descopera doua corpuri de mobilier: un dulap de bucatarie, din lemn, cu rafturi si cu doua sertare si un corp mai mic, folosit candva pentru incaltaminte. Un astfel de obiect era nelipsit dintr-o casa turceasca stiut fiind ca turcii nu intra niciodata incaltati in casa. Noi, un grup mare, am intrat in serii. Nu ne-am descaltat, dar ni s-au oferit stiutii papucei albastri, de plastic, pe care ni i-am pus peste propriile incaltari.

Colectia muzeului este expusa in trei camere, fiecare dintre ele cu destinatie speciala.

Camera miresei

Aceasta camera este amenajata ca pe vremuri. Este viu colorata si impodobita cu multe valuri, marame, batiste si borangicuri brodate cu motive florale. Am mai citit prin carti, am mai vazut prin filme turcesti ca inainte de nunta, chiar cu o saptamana, incepea un adevarat ritual de pregatire. O camera din casa mirelui era amenajata pentru venirea miresei. Se spune ca mireasa nu pleaca in casa soacrei, ci in casa mirelui. Ea trebuia sa fie primita cu dragoste si gingasie. Lucrurile fetei erau aduse in viitoarea sa casa in lada de zestre pe care o vedem si acum asezata langa pat, in odaia miresei, aranjata de rudele ei.

Patul era impodobit cu perne, broderii si batiste viu colorate, lucrate chiar de mana miresei sau de prietenele si de rudele apropiate. Pe langa toate vedem cipici, papuci brodati si multe alte obiecte decorative, o incarcatura asa cum se obisnuia pe vremuri. Pe pereti sunt carpete si tablouri cu versete din Coran scrise in limba araba, alaturi de tapiserii si covoare. In camera miresei sunt si foarte multe batiste ornamentate cu diferite modele. Marginile aveau dantela crosetata chiar de fata care se casatorea si erau daruite la hora miresei tuturor celor care participau.

Camera de oaspeti

Aici parca esti in iurta unor turci nomazi. Este un loc amenajat special pentru relaxare. Masute scunde pe care sunt asezate ibrice si rasnite de cafea, multe cesti si tavi, decoratiuni turcesti - tapiserii, pernute, covorase…

Mai ales in perioada iernii, turcii se adunau impreuna discutand, cantand, facand bomboane, halva, mancand serbet si band ceai sau cafea. Nu lipsea nimic din ceea ce era necesar pentru servirea mesei, a compoturilor, a dulceturilor, a rahatului, a celebrelor baclavale pentru ca turcii erau mari iubitori de dulciuri sau a minunatelor placinte cu branza sau cu carne tocata.

Pentru sporirea gradului de confort nu lipseau saltelele din lana, pernele rezemate de pereti, carpetele, tapiseriile si mai ales sofalele dispuse in jurul peretilor incaperii. Nu lipseste nici faimoasa carpeta ilustrand “Rapirea din serai” . Tot in camera de oaspeti poti vedea instrumente muzicale traditionale, precum si haine stravechi confectionate de femei din panza tesuta de ele la razboaiele existente in mai toate gospodariile. Hainele de sarbatoare erau impodobite cu paiete si cu margele, asa cum inca se mai poarta si in zilele noastre.

Camera mestesugurilor

Camera mestesugurilor prezinta indeletnicirile casnice, multe dintre ele acum uitate. Aici, vizitatorii pot vedea obiecte din ceramica, sticla, fier si lemn, cantare, rasnite si pahare sau vaze din lut sau ceramica pictata. Tot aici se pot vedea razboiul de tesut, roata de tors, precum si o furca sculptata in lemn cu briceagul. Se stie ca turcii erau buni manuitori ai briceagului, obiect de care un barbat turc nu se despartea niciodata.

Langa usa se afla lada de depozitare a uneltelor, echipamentelor si sculelor folosite in diverse treburi casnice - topor, fierastrau, foarfece si chiar o forma pentru modelat chirpici.

Dintre cele 1000 de piese expuse, peste 700 au fost donate de comunitatea turca locala: cuverturi, tapiserii, covorase, carpete, o bogata colectie de tesaturi, borangicuri, valuri, fete de masa, prosoape, camasi din in, pantaloni, fesuri din postav, brauri din lana si numeroase obiecte traditionale de uz casnic sau gospodaresc.

Cele mai importante dintre aceste valori culturale sunt obiectele de artizanat, unele vechi de peste 100 de ani. In plus, colectia muzeului include carti de basme si de poezii, dar si de cantece populare si de leagan.

Pentru ca aceste valori culturale sa nu dispara, a devenit necesara conservarea si pastrarea lor pentru generatiile viitoare. Daca apreciati astfel de obiective, in drumul vostru catre insoritele tarmuri ale Marii Negre, nu ratati vizita la Muzeul Etno “Casa Traditionala Turceasca” de la Cobadin!

Programul de vizitare este: Luni - Vineri intre orele 10.00-12.00 si 14.00-16.00, cu apel telefonic la numarul 0768.032684. Taxa de acces este de 10 lei/persoana.

Noi am fost intampinati cu cafea. Nu stiuta cafea turceasca facuta la nisip, in ibric de arama (asa cum sperau unele doamne vizitatoare), ci o cafea obisnuita, adusa intr-un termos mare si servita in pahare de carton. Curand au aparut si tavile cu baclavale si cu placinte cu branza sau cu carne. Au avut mare cautare. Turcoaicele lucrasera si ofereau spre vanzare si diverse obiecte tricotate sau crosetate: cipici, manusi, saluri, veste si tot felul de maruntisuri decorative. Si acestea au avut cautare.

Despre Cobadin

Istoria spune ca initial Cobadinul a fost o asezare turceasca. In anul 1862,350 de familii de tatari, expulzate din Peninsula Crimeea, s-au stabilit aici, dar in urma razboiului din 1877- 1878, cand Dobrogea de Nord a fost cedata Romaniei prin Tratatul de la Berlin, multi turci si tatari au emigrat. In locul acestora, incepand cu anul 1890, la Cobadin s-au stabilit germani veniti din Basarabia. Germanii si-au format propria comunitate protestanta care isi gestiona independent problemele legate de biserica si de scoala. In 1932 si comunitatea musulmana locala si-a construit o moschee.

Istoria consemneaza faptul ca in timpul Primului Razboi Mondial, pe teritoriul comunei si in imprejurimi s-au desfasurat doua batalii: “Prima Batalie de la Cobadin” (17-19 septembrie 1916) si “A doua Batalie de la Cobadin” (19-25 octombrie 1916).

Dupa 1940 germanii au parasit zona, totusi, in zilele noastre comuna continua sa fie un amalgam de etnii. Conform ultimului recensamant, din cei 9.122 de locuitori inregistrati, in afara romanilor care reprezentau 71,77% din populatie, 15,86% erau turci, 4,05% tatari, 1,26% romi, iar restul de alte etnii.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 12 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI