Casa memorială „Panait Cerna” – poezie și etnografie

TIPĂREȘTE

Azi vă mai „delectez” cu un articol... probabil puțin cam neinteresant... ieri (25 septembrie) s-au împlinit 144 de ani de la nașterea poetului dobrogean.

Cazați fiind la Zander House în Peceneaga (vezi impresii) într-o amiază am decis să vizităm un obiectiv turistic de tip casă memorială (și cu o importantă amprentă etnografică) situată nu foarte departe de satul de pe malul Dunării.

Am parcurs circa 18 km până în localitatea tulceană Cerna, loc unde se află Casa memorială „Panait Cerna” și am parcat vis-a-vis, pe stradă. E o zi din cursul săptămânii, nu e nimeni prin preajmă, soarele dogoare insistent. Am pătruns în curte și în prima încăpere a casei țărănești moment în care apare un domn ce o înlocuiește în acea zi pe doamna muzeograf, plecată cu treburi „la județ” .

Program și tarife. Plătim și primim bilete: 6 lei/adult (3 lei/elev, student, pensionar). Programul de lucru cu publicul se desfășoară de miercuri până duminică între orele 09.00-17.00.

Cine e Panait Cerna? Nu îmi mai aduc aminte acum dacă poezii ale lui Panait Cerna apăreau în manualele de dinainte de 1989 și imediat după – probabil că da, având în vedere stilul său liric cu nuanțe patriotice. Azi cu siguranță nu mai e prezent! Biografia poetului poate fi lecturată la sfârșitul articolului!

Casa memorială „Panait Cerna”

 Casa joasă, acoperită cu olane, se întinde pe lungime, lângă o grădină de legume, rânduri de flori și un tei ce umbrește curtea. O placă amplasată în 1931 pe peretele casei ne informează că aici s-a născut și a copilărit poetul „care a cântat cerul și pământul țării noastre” . Din curte ne privește tânărul poet, un bust de marmură străjuiește locul copilăriei.

Pe la jumătatea anilor 1960 familia poetului „donează” casa statului pentru organizarea unui case memoriale. Redactorul Valeriu Gorunescu de la „Viața Nouă” a vizitat în 1957 casa natală a poetului și se plângea în articolul publicat de „mirosul greu de caș și brânză stătută” – era rezultatul transformării casei în „cășărie” și prăvălie (motiv pentru care a fost spart peretele de la stradă și amplasată „ușa de cârciumă” ).

Vizităm camera mare de la stradă unde se află expoziția principală care ne prezintă pe panouri (învechite) diploma de doctor, fotografii/reproduceri foto și fragmente din articole de presă ori studii referitoare la viața și opera poetului. Mai multe vitrine conțin cărți ale și despre Panait Cerna, precum și câteva obiecte de epocă. Ne sunt arătați și ochelarii purtați de poetul Cerna.

Următoarele încăperi reprezintă latura etnografică a muzeului memorial, și anume modul de trai de la sfârșitul anilor 1900: camera de dormit, camera de zi, bucătăria. Interesante sunt ferestrele de legătură dintre toate camerele, mici firide prin care se puteau supraveghea persoanele/activitățile desfășurate în fiecare încăpere.

Țesăturile colorate și ștergarele, icoanele vechi, sobele, lada de zestre, ustensilele din lemn și lut sunt obiecte deosebite aflate în expoziția etnografică. Într-un șopron exterior se află mai multe utilaje țărănești: mori cu pietre, un tocător de furaje, un buduroi, o căruță de lemn.

Concluzii. A fost o vizită interesantă, domnul a fost foarte vorbăreț, am aflat multe chestii, mai vechi sau mai noi. Expoziția memorială are un aer puțin învechit, cea etnografică este educativă; muzeul și curtea sunt bine îngrijite.

Alegeri inspirate!

P. S. - Biografie: Poetul dobrogean s-a născut în anul 1881 în satul Cerna, ca fiu al învățătorului Panait Stanciof, bulgar la origine, și a Mariei, eleva de 14 ani a dascălului. Familia nou întemeiată se mută în actuala casă memorială, dar tânara fată rămâne văduvă după nici 3 luni de la mutare, fiind însărcinată. Băiatul născut va căpăta numele tatălui, Panait; mama sa se recăsătorește cu un meșteșugar cojocar din sat.

Panait Cerna a avut o viață grea, a urmat cursurile școlii primare din sat dar totodată a muncit de tânăr. A urmat cursurile liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, citește mult, începe să facă traduceri, dă meditații. Publică primele poezii la 17 ani în gazetele vremii. Ulterior se înscrie la două facultăți din București: la fizică-chimie (va renunța la această direcție) și la filosofie. Cunoscut de literații vremii tânărul poet este apreciat pentru poeziile sale. Savantul Nicolae Iorga afirma că poezia lui Panait Cerna intitulată „Plânsul lui Adam” „poate onora orice literatură străină” .

În 1907 pleacă în Germania la Leipzig pentru a-și definitiva studiile de doctorat în domeniul Filosofiei, dar continua să trimită poezii în țară și chiar publică primul volum în 1910. Deși primele semne ale tuberculozei apăruseră deja de câțiva ani (și le tratase la Sinaia, unde va reveni de câteva ori) Panait Cerna continuă studiile în Germania, obține un premiu al Academiei Române și la începutul anului 1913 va obține doctoratul la Universitatea din Leipzig. Curând după susținerea tezei de doctorat („Lirica de idei” ) boala îl va răpune în primăvară pe meleaguri străine. Este înmormântat inițial la Leipzig, apoi rămășițele pământești vor fi mutate în toamna aceluiași an în Cimitirul Bellu din București.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 10 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI