Întâlnire cu Freddie Mercury la Montreux

TIPĂREȘTE

Ce v-aș putea povesti eu despre plimbarea prin Montreux.

Că a fost prea scurtă?

Că nu s-a petrecut în sezonul potrivit, atunci când stațiunea este animată de mulțimea de turiști proveniți din toate colțurile lumii?

Ambele afirmații sunt adevărate, timpul limitat nepermițându-ne să vedem mai mult din această stațiune faimoasă. Iar faptul că nu era foarte populată cu turiști (era octombrie, extrasezon) nu ne-a deranjat deloc.

Situat pe malul Lacului Leman/Geneva, în partea estică a acestuia, Montreux, considerat, pe drept cuvânt, perla Rivierei Elvețiene, face parte din grupul celor 4 stațiuni (două din Elveția și două din Franța) celebre, cunoscute nu doar în Europa: Montreux, Vevey, Thonon-les-Bains şi Évian-les-Bains. Se întinde de-a lungul malului Lacului Leman, îngrămădit între lac și o autostradă ce trece prin zonă.

Intrăm în oraș venind dinspre Berna (vezi impresii) pe bulevardul principal al stațiunii și parcăm în fața Grand Hotel Suisse, iar de aici coborâm pe Promenada de pe cheiul Montreux.

De fapt vizita noastră în Montreux a însemnat o plimbare pe faleza stațiunii și o raită până la castelul Chillon.

Montreux este cunoscut în întreaga lume prin Montreux Jazz Festival, o manifestare muzicală ce are loc vara (luna iulie) la care participă cei mai renumiți artiști ai genului (soliști și trupe de jazz dar și de rock). În același timp este renumită ca o stațiune la modă, având un “rafinament și un farmec snob”.

Și ce am văzut noi în plimbarea noastră? În primul rând lacul, o întindere de apă cețoasă în asfințit, cu suprafața ușor vălurită, de o briză, nu prea puternică, și nu de bătăile din aripi ale numeroaselor păsări ce zburau de colo-colo pe deasupra apei. Vis-à-vis, pe malul francez, se distingeau, din ceață, vârfurile câtorva culmi muntoase.

Apele Lacului Leman sunt străbătute de vapoarele unei flote unice în lume, intitulată “La Flote Belle Epoque”, ce fac curse regulate, pentru localnici sau turiști, între localitățile de pe malurile elvețian și francez. Sunt vapoare de epocă, unele cu zbaturi, construite la începutul sec. XX. Unul dintre aceste vapoare (La Suisse – vasul amiral al acestei flote, dat în folosință în 1910) tocmai trecea prin fața noastră îndreptându-se spre unul dintre porturile lacului.

Am avut bucuria să mă întâlnesc cu Freddie Mercury, nu chiar cu el în persoană, ci cu statuia lui amplasată pe malul lacului. Statuia a fost inaugurată la 25.11.1996 în prezența sopranei Montserrat Caballé, cea care a interpretat cu Fredie Mercury melodia Barcelona la deschiderea Jocurilor Olimpice din 1992, din capitala Cataloniei. Trebuie să zic aici că formația Queen este trupa rock care-mi place cel mai mult din multitudinea de trupe bune de muzică rock, ce au activat/sau activează în această branșă. Montreux a fost localitatea unde Freddie Mercury a locuit în ultimii ani de viață (există aici și apartamentul lui), în apele lacului Geneva aruncându-i-se cenușa după incinerare. Am făcut cunoștință, ne-am fotografiat cu el și apoi ne-am văzut de mersul nostru.

Plimbarea pe promenada lacului ne-a scos în cale o ciudățenie, așa am calificat-o când am văzut-o, dar apropiindu-ne am observat că este o sculptură cinetică. Intitulată “Allo Claude? ”, este realizată de Pascal Bettex în memoria lui Claude Nobs, fondatorul și director al Festivalului de Jazz de la Montreux (despre care am zis mai sus), același care i-a convins pe cei de la Queen și pe David Bowie să realizeze și să interpreteze melodia “Under Pressure”.

În fapt sculptura este o cabină telefonică, în care, în afara pieselor în mișcare, specifice unei opere de acest fel, există câteva elemente dragi celui care a făcut cunoscut Montreux întregii lumi, Claude Nobs:

-cabana sa “Le Picotin”, cu cei doi câini

-un vagon de tren în miniatură, din colecția sa.

Mai umblăm ceva vreme pe faleza orașului admirând spațiile verzi, întreținute foarte bine, fotografiind câteva dintre operele de artă amplasate printre flori sau pe malul lacului, sau clădiri interesante.

Plecăm spre unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Elveția: Château de Chillon, construit pe o mică insuliță, însă din cauză că, la ora când am ajuns noi obiectivul era deja închis, nu l-am putut vizita și în interior, mulțumindu-ne doar cu un tur prin jurul său și cu ceva fotografii.

Din exterior castelul are aspectul unei fortărețe, cu ziduri groase, pentru apărare, aspectul acesta vându-l, probabil, și pe vremea ducilor de Savoia, primii săi stăpâni. Are numeroase turnuri (care pătrate, care rotunde) de apărare și turnulețe de veghe, iar în centrul său un mare turn, ce domină întreg castelul, are în vârf drapelul Confederației Helvetice. Unul dintre aceste turnuri are montat un orologiu, iar lângă turn pe zidul de deasupra podului este stema Elveției.

Cam atât. Review scurt ca și vizita.

Acum doar câteva vorbe despre melodia aleasă: ca melodie de deschidere am oscilat între Bohemians Rhapsody și Barcelona (despre care vorbeam mai sus). A învins cântecul care-mi face pielea de găină de fiecare dată când îl ascult (am și albumul „A Night At The Opera”) și care este, probabil, una dintre cele mai bune, dacă nu cea mai bună, piesă rock.

Web vă rog: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 1809 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI